Reprezentantii bancii austriece Erste Bank, actionarul majoritar al Bancii Comerciale Romane (BCR), au raspuns la intrebarile privind anuntul facut de Banca Nationala a Romaniei (BNR) ca mai multe banci sunt implicate intr-un caz de spalare de bani, care a fost sesizat si DIICOT (Directia Nationala de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Un analist a intrebat Erste Bank, in cadrul conferintei privind prezentarea rezultatelor financiare pentru 2019, care este situatia acestui caz.

Alexandra Habeler-Drabek, sefa riscului la Erste Bank, a raspuns:

"Conform informatiilor pe care le avem la dispozitie in acest moment, Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu a initiat o investigatie impotriva bancilor cu privire la spalarea de bani. Asteptam solicitari de informatii (cu privire la aceasta problema n.r.), iar ca orice solicitari venite din partea autoritatilor, le vom trata cu cea mai mare atentie si fireste ca vom oferi intregul sprijin autoritatilor."

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a dezvaluit ca nu mai putin de 17 banci sunt suspectate de a fi implicate intr-un amplu mecanism de spalare de bani negri proveniti din Rusia, prin intermediul unor firme din Ghimpati, judetul Giurgiu, care si-au deschis conturi la bancile romanesti, probabil cu complicitatea angajatilor acestora.

"Capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României. Frauda este externă, dar prin felul în care s-au aplicat aici normele de cunoaştere a clientelei, s-a favorizat, s-a continuat, un mecanism de spălare de bani iniţiat undeva în străinătate şi continuat pe teritoriul ţării noastre. În momentul de faţă la Asociaţia Română a Băncilor am comunicat deja la ultima întâlnire. Serviciul nostru care are sarcină verificări în domeniul prevenirii spălării banilor face verificări la 16 - 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată şi pe care o descriem în scrisoarea emisă catre ARB pe 20 februarie", a declarat seful supravegherii bancilor din cadrul BNR, Nicolae Cinteza, citat de Agerpres.

Cinteza a spus că a fost deschisă o acţiune penală de către DIICOT iar cel puţin una dintre bănci pare "a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani, operaţiunile derulându-se printr-o singură unitate şi existând indicii suficiente ca aceste costuri să fie închise".

"V-am spus şi vă repet, s-a adresat el bancherilor, nu ezitaţi să închideţi conturi atunci când aveţi cea mai mică suspiciune că se fac tranzacţii care vă pot cauza necazuri. E foarte periculos. Şi indicii vă spun, sunt suficiente. Vi le spuneam în adresa respectivă. Şi ceea ce s-a întâmplat la banca aceasta îmi aduce aminte de complicităţile despre care s-a tot vorbit în cazul Danske Bank. Să dea Dumnezeu să nu fie ceva de felul acela, dar nu înţeleg cum vin şi se deschid o sumedenie de conturi. Vezi că sunt în spate numai cetăţeni din comuna Ghimpaţi din judeţul Giurgiu. Vezi că toate au sediul la aceeaşi adresă, un avocat. Vezi că mulţi dintre ei s-au prezentat la deschiderea contului cu cetăţeni ucraineni sau ruşi în spatele lor şi totuşi continui să deschizi astfel de conturi. Iar sumele acestea veneau de undeva din străinătate. Un SRL din comuna care are acţionar tot pe cineva din comuna Ghimpaţi primeşte sume din străinătate printr-un mecanism pe care nu-l cunoşteam, e adevărat, dar prima operaţiune în contul respectiv e o sumă transferată din străinătate şi acolo fraudată printr-un mecanism pe care îl descriem în scrisoare", a spus Nicolae Cinteză.

El a precizat că în acest caz acuzaţia care vine de la firme de avocatură este că băncile nu au aplicat normele de cunoaştere a clientelei şi tranzacţiile s-au făcut prin încălcarea acestor norme.

Platformele de tranzactionare si procesatorii de plati, suspecti de spalare de bani

"Inca din februarie 2018 am atras atentia bancilor sa urmareasca transferurile facute de anumiti clienti de tip platforme de tranzactionare sau procesatoare de plati. Acestea nu sunt inregistrate in Romania ci opereaza sub incidenta pasaportului comunitar emis de statele membre UE (deci nu sunt supravegheate de BNR). Bancile trebuie sa aplice si in cazul acestora aceleasi regulamente de cunoastere a clientelei ca si in cazul altor clienti persoane juridice...Se pare ca nu au facut-o prea temeinic, iar doua banci mari au devenit tinta celor care se ocupa cu operatiuni de splare de bani. Sumele nu sunt mari, dar prejudiciul de imagine, in cazul in care presa internationala ar scrie ca banii unor clienti nu au fost administrati corespunzator, ar fi imens! Senzatia noastra este ca acum se incearca compromiterea acestor banci. Iar convingerile ne sunt intarite de faptul ca vin plangeri trase la indigo de la clienti straini ai unor astfel de platforme, prin intermediul unor case de avocatura din Bulgaria. Sunt prea multe coincidente la mijloc. Pare un atac concertat care sa compromita respectivele banci la nivel international", a mai spus Cinteza, citat de Hotnews.ro.

Trei banci implicate in cazul de spalare de bani prin Danske Bank

Cinteza a mai declarat ca trei banci au fost implicate si in cazul de spalare de bani in valoare de 200 miliarde euro, in care a fost implicata Danske Bank din Estonia.

"Sume din afacerea Danske au trecut si prin banci din Romania. Una dintre ele a derulat sume mai maricele, a fost descoperita si sanctionata de BNR, dar angajatii de acolo nu s-au grabit sa inchida conturile suspecte. Actiunile sale sunt acum subiectul unui dosar trimis la Parchet spre instrumentare. In privinta celorlalte doua banci prin care au trecut sume minore, una a inchis conturile suspecte dupa sase luni iar cealalta dupa o luna de la deschidere", a spus Cinteza, conform Hotnews.ro.

Riscul de frauda, mai mare decat cel legislativ

Cinteză a mai spus că riscul de fraudă este mult mai mare decât cel legislativ, care se menţine în plan secund.

"Riscul legislativ se menţine. Nu cred că la acelaşi nivel la care l-am perceput până prin luna octombrie. Este în scădere, dar tot mai există zvâcniri din astea care îngrijorează mai ales investitorii străini. Nu cred că va trece vreuna din iniţiativele legislative care se tot vehiculează în Parlament sau chiar dacă va trece convingerea mea este că în final Curtea Constituţională nu va confirma iniţiativa celor care sunt în spatele legilor", a adaugat Nicolae Cinteză, citat de Agerpres.