Obiectivul studiului KPMG este de a analiza și prezenta impactul direct și indirect din punct de vedere economic și financiar, asupra consumatorilor și economiei, decurgând din impactul asupra instituțiilor de credit, atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere cantitativ al celor patru proiecte de lege privind protecția consumatorilor:

- față de executările silite abuzive sau intempestive
- contra cesiunilor speculative de creanțe
- contra riscului valutar în contractele de credit
- împotriva dobânzilor excesive

Proiectele de lege au implicații multiple atât la nivelul consumatorilor cât și la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual precum și la nivel agregat, se arata in studiul KPMG privind proiectele legislative cu impact asupra contractelor de credit cu consumatorii, realizat pentru Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

Vezi studiul in documentul atasat de la finalul articolului.

▪ Principalele efecte sunt reprezentate de:

➢ creșterea creditelor neperformante ca urmare a creșterii duratei și costurilor de recuperare, blocării pieței secundare a creditelor și a modificării comportamentului la plată al debitorilor.

➢ reducerea accesului la creditare al populației, cu potențial de
propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecției consumatorilor.

▪ În forma actuală, proiectele de lege ridică o serie de incertitudini cu privire la aria și modul de aplicare, care ar trebui clarificate în scopul analizei.

▪ Având în vedere cele de mai sus, precum și limitările informațiilor publice care ar trebui utilizate pentru cuantificarea impactului cantitativ, o analiză aprofundată de impact (cost-beneficii) ar putea fi realizată doar în baza unor informații oficiale detaliate furnizate de părțile implicate. 

1. Protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive

Proiectul de lege prevede eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor încheiate cu consumatorii de către instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare, societățile de leasing etc.

De asemenea se prevede:

- obligativitatea citării consumatorului la procedura de încuviințare a executării silite

- analizarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale de către instanțe, din oficiu sau la cererea consumatorilor

- dreptul consumatorului ca ulterior finalizării procedurii de executare silită să nu părăsească locuința familiei timp de 1 an.

Aria de aplicare: Procedurile de executare silită noi, și, cu unele excepții, și cele aflate în curs de derulare

AFECTEAZĂ: procesul de recuperare a creanțelor de către instituțiile de credit

[1]

2. Protecția consumatorilor față de cesiunile speculative de creanțe

Acest proiect prevede limitarea valorii pe care cesionarul unei creanțe o poate recupera de la consumator la valoarea
prețului cesiunii plus cheltuieli și speze efective ale contractului și dobânda din ziua când cesionarul a plătit prețul cesiunii.

Aria de aplicare: Transferurile noi de credite acordate consumatorilor, indiferent de instrumentul juridic utilizat.

Vizează și cesiunile realizate anterior în cazul în care se constată impreviziunea.

AFECTEAZĂ: procesul de recuperare a creanțelor de către instituțiile de credit

[2]

3. Protecția consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit

Aria de aplicare: Contractele de credit noi și contractele în derulare, inclusiv cele care au fost cesionate/ externalizate

AFECTEAZĂ: oferta de produse de creditare.

[3]

4. Protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive

Aria de aplicare: Contractele de credit noi și contractele în derulare, inclusiv cele care au fost cesionate/ externalizate

AFECTEAZĂ: procesul de stabilire și percepere a dobânzilor contractuale și definirea ofertei de produse de creditare

[4]

Aproximativ jumătate din statele membre UE au implementate reguli de limitare a ratelor de dobândă, bazate în general pe dobânzi practicate în piață

Doar jumătate din statele membre ale Uniunii Europene au implementate reguli de limitare a ratelor de dobândă pentru credite (14 state membre).

Cele mai multe state au ales plafoane bazate pe media dobânzilor practicate în piață (rate endogene), doar patru
optând pentru rate de referință exogene:

• Belgia – în funcție de rate la certificate de depozit și EURIBOR 3M;
• Olanda – dobânda legală plus 12 puncte procentuale;
• Polonia – de 4 ori rata lombard;
• Spania – doar pentru descoperitul de cont tacit dobânda maximă este de 2,5 ori rata legală.

Cele mai multe state au plafoane diferențiate în funcție de diverse criterii – produs, valoare împrumutată, maturitate.

De asemenea, majoritatea plafoanelor au în vedere limitarea DAE maximă prin raportare, în general la DAE mediu.

În jumătate dintre state plafoanele sunt aplicabile tuturor creditelor acordate consumatorilor, în timp ce în cealaltă jumătate limitele se aplică doar unor categorii de creditori (e.g. instituții nebancare) sau unor produse specifice (creditele ipotecare fiind exceptate de la limitare).

Diversitatea tipologiilor de limitare a ratei de dobândă se reflectă și în valorile plafoanelor, care variază între 5,92% (plafon variabil aplicabil creditelor ipotecare în Franța, reflectând nivelul curent al dobânzilor în funcție de care se calculează) și 292% (plafon fix pentru credite de consum negarantate pe termen scurt în Marea Britanie) ca rată anualizată.

Plafonul propus pentru creditele garantate cu ipotecă imobiliară poate distorsiona echilibrul dintre cerere și ofertă

Cele mai multe dintre statele care au ales să impună limitări ale ratei dobânzii pentru credite au legat plafoanele de rate de
referință specifice pieței creditului (endogene), de ex. media dobânzilor practicate în piață, un avantaj fiind calibrarea relativ simplă.

▪ Ratele exogene servesc altor scopuri (de exemplu gestionarea lichidității) și nu sunt corelate direct cu piața creditului.

▪ Un plafon redus, care face ca activitatea de creditare să devină neprofitabilă va duce la o restrângere a accesului la
creditare pentru consumatori.

Plafonarea dobânzii pentru creditele de consum ar putea duce la retragerea unor produse cu risc mai ridicat din oferta instituțiilor de credit

▪ Plafonarea dobânzii pentru creditele de consum la nivelul propus poate avea ca efect reducerea dobânzilor percepute
pentru credite noi (pentru anumite produse care au DAE peste prag, dar la un nivel apropiat de limită).

▪ Instituțiile de credit ar putea retrage din ofertă unele produse cu risc ridicat (spre exemplu credite negarantate) pentru care rata dobânzii este peste plafon, sau ar putea să le ofere doar consumatorilor cu risc redus.

Reducerea creditării persoanelor fizice și juridice cu 5% poate conduce la o scădere a PIB cu 2,64%

O potențială reducere a creditării populației și agenților economici cu 1%, 2% respectiv 5% ca urmare a diminuării capacității instituțiilor de credit de a finanța sectorul privat este estimată a avea următorul impact asupra consumului, investițiilor și PIB:

[5]