Banca Nationala a Romaniei (BNR) a mentinut dobanda de referinta la 2,5% pe an, insa a redus nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) in valuta ale bancilor de la 8% la 6%, ceea ce inseamna ca in jur de o jumatate de miliard de euro vor reveni in conturile bancilor.

Ultima reducere a RMO in valuta a avut loc in urma cu aproape trei ani, in mai 2017, cand nivelul acestora a fost taiat tot cu doua procente, de la 10% la 8%.

Nivelul RMO in lei a ramas neschimbat, la 8%.

BNR a subliniat frecvent ca nivelul RMO trebuie sa scada treptat pana la nivelul agreat la nivel european, de 2%, iar deciziile de diminuare a rezervelor se vor lua cand banca nationala va intrezari ferestre de oportunitate.

Fereastra gasita acum pare sa fie reducerea inflatiei si scaderea cresterii economice, pe fondul turbulentelor interne si externe.

Decizia BNR poate fi interpretata asadar ca o relaxare a politicii monetare, in contextul scaderii cresterii economice si instabilitatii finantelor publice, cu mari deficite bugetare si de cont curent, turbulentelor externe si in acord cu politicile marilor banci centrale: Banca Centrala Europeana si Federal Reserve.

In acelasi timp, inflatia este prognozata sa scada la inceputul acestui an sub tinta maxima a BNR, de 3,5%. 

"Rata anuală a inflației este așteptată să se reducă semnificativ în primele luni ale anului curent și să rămână în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, pe o traiectorie ce redevine ușor crescătoare în a doua parte a anului curent", conform comunicatului BNR privind deciziile de politica monetara din 7 februarie 2020.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca valuta eliberata bancilor ar putea fi folosita de acestea pentru creditarea firmelor exportatoare, dar si pentru imprumuturi acordate statului.

Mugur Isarescu: "Nu stimulam creditul in valuta pentru populatie, cu exceptia celor care lucreaza la multinationale si sunt platiti in valuta, fie direct fie indirect, de regula cu salariul indexat la euro sau alta valuta, asadar acestia nu intra la riscul valutar si nu-i descurajam sa ia credit in valuta.

Insa grosul creditului in valuta, care nu a scazut ci creste usor, este creditul in valuta pentru corporatii, pentru exportatori, ceea ce este absolut normal. Daca exportatorii ar lua credite in lei, si-ar asuma riscuri (dat fiind ca incaseaza valuta)."

Guvernatorul a sugerat ca exista potential de creste a creditului in valuta, daca se ia considerare ca exporturile reprezinta 40% din PIB-ul Romaniei, in timp ce ponderea creditului in valuta este de doar 30% din totalul creditarii. Isarescu a mentionat ca nu toate creditele in valuta sunt luate de exportatori, dar acestia au, totusi, majoritatea.

In al doilea rand, a spus guvernatorul BNR, bancile pot folosi rezervele in valuta eliberate de BNR pentru finantarea statului roman, asa cum au facut si in decembrie si ianuarie, cu dobanzi mici, de 0,2%-0,3% pe an pentru imprumuturile pe termen scurt. "De ce n-ar imprumuta bancile statul cu aceste dobanzi mici, pentru ca daca s-ar duce cu banii in alte tari, ar primi dobanzi negative?!".

Guvernatorul nu a mentionat si impactul valutei asupra pietei valutare, in contextul turbulentelor externe si instabilitatii politice si economice din Romania.

Misterul aprecierii cursului

Cursul s-a apreciat in aceasta perioada, in ciuda caderii guvernului Orban, fenomen care a fost explicat de guvernatorul BNR prin vanzarile mari de valuta ale unui jucator pe piata valutara, care probabil a vrut sa speculeze caderea guvernului, pentru a castiga mai mult.

Mugur Isarescu: "Pe piata monetara, intre datele de 25 si 10 ale fiecarei luni, apare o relativa lipsa de lichiditate, din cauza platilor impozitelor si taxelor la stat, iar cand apare un jucator mai important, iar de data asta pot sa va garantez ca nu am fost noi, Banca Nationala, a fost un client. Pot sa banuiesc, dar e o simpla speculatie, probabil s-a gandit ca daca pica Guvernul se depreciaza cursul, si-o fi spus "hai sa vand acum o suma mai mare sa castig mai mult". A vandut mai mult si s-a apreciat cursul. Si a vandut pe parcursul mai multor zile, a avut inteligenta sa nu vanda suma dintr-o data. Piata noastra nu este foarte adanca, iar cine vine cu 100-200 milioane euro sa-i schimbe in lei, poate sa miste cursul. In concluzie, nu doar situatia politica are impact pe piata valutara, iar pe de alta parte si jucatorii din piata valutara s-au obisnuit cu instabilitatea politica, sunt vaccinati."

Mugur Isarescu a mentionat ca in timp ce leul s-a intarit in ultima perioada, forintul maghiar a inregistrat o depreciere istorica, pana aproape de 340 forinti pentru un euro.