Legea privind darea in plata, destinata, potrivit initiatorilor si asociatiilor de protectie a consumatorilor, sa-i ajute pe cei care nu-si mai puteau plati ratele la creditele ipotecare, prin cedarea locuintei catre banca in schimbul anularii datoriilor, nu i-a avantajat, de fapt, pe cei care au avut dificultati in rambursarea creditelor, arata un studiu realizat de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Dimpotriva, legea privind darea in plata a incurajat comportamentele oportunistice, adica i-a ajutat sa scape de datoriile la banci pe cei care au luat credite imobiliare in scop speculativ, de valori mari, cu avans redus, arata studiul BNR, prezentat in cadrul Seminarului pentru stabilitate financiara organizat de BNR impreuna cu FMI in 13 septembrie 2019.

Cele mai multe cereri de dare in plata a creditelor au fost solicitate in urmatoarele cazuri, arata studiul:

- detinatori de credite in euro
- persoane cu venituri ridicate
- persoane cu grade de indatorare reduse
- credite cu avans redus
- credite cu valori mari

"Ceea ce inseamna ca legea a incurajat comportamentul oportunistic si nu a ajutat debitorii care au avut dificultati de plata", se arata in studiul BNR.

Conform graficului prezentat in cadrul studiului (vezi foto), cele mai multe solicitari de dare in plata (in jur de 2.000) au fost facuta de detinatorii de credite in franci elvetieni (CHF), in numar de peste 150.000, dintre care in jur de 1.500 erau incadrati in categoria creditelor neperformante, in primul trimestru din 2017.

Comparativ, doar 1.000 dintre cei in jur de 900.000 de detinatori de credite imobiliare in euro si doar 200 dintre cei aproape 600.000 de persoane cu credite imobiliare in lei au apelat la darea in plata, reiese din datele BNR.

Ceea ce inseamna ca de fapt cei care au profitat de darea in plata au fost detinatorii de credite in CHF, carora le-a fost dedicata, de altfel, legea, conform declaratiilor initiatorilor, senatorul Zamfir si avocatul Piperea, dat fiind ca acestia nu au reusit prin legi si actiuni in justitie sa-i ajute pe cei cu credite in franci, afectati de dublarea ratelor la credite, dupa ce cursul RON/CHF a crescut de la 2 la 4 lei.

Amendarea rapida a legii privind darea in plata de catre Curtea Constitutionala a limitat impactul acesteia asupra stabilitatii financiare, este una dintre concluziile studiului.
Acesta mai arata ca incertitudinea legislativa impiedica cresterea intermedierii financiare si limiteaza accesul la finantare pentru populatie.

Studiul BNR mai mentioneaza ca multe dintre creditele ipotecare neperformante acordate in perioada de euforie a creditarii (2007-2008) au fost recunoscute ca pierderi (written-off) de catre banci inainte de adoptarea legii privind darea in plata, in aprilie 2016, astfel ca putine persoane au fost eligibile pentru darea in plata.

Si noua lege privind darea in plata va fi transata de Curtea Constitutionala

Prima lege privind darea in plata, nr.77 din 2016, care permitea oricarui detinator de credit ipotecar sa scape de toate datoriile daca-si preda casa bancii, a fost amendata radical de Curtea Constitutionala, care a decis ca doar o instanta de judecata poate decide darea in plata si numai daca se constata existenta principiului impreviziunii din Codul Civil.

Dat fiind ca in putine cazuri judecatorii au constatat ca se intrunesc conditiile impreviziunii, cuplul Zamfir/Piperea a venit cu o noua initiativa de modificare a legii privind darea in plata, in ajunul alegerilor pentru Parlamentul European, astfel ca a fost votata de coalitia de guvernamant PSD-ALDE, dar nu si de opozitie.

Noua lege stabileste cazurile concrete in care se considera ca exista impreviziunea: cresterea cu 20% a cursului de schimb si a gradului de indatorare, precum si in situatiile de executare silita.

PNL si USR considera insa ca noua lege contravine Constitutiei si deciziei Curtii Constitutionale cu privire la teoria impreviziunii. (vezi aici detalii)

Curtea Constitutionala urmeaza sa emita o decizie privind noua lege in 9 octombrie 2019.

 [1]

[2]

[3]

[4]