Multi romani executati silit prin poprirea veniturilor ajung in situatia de a li se lua de doua ori suma maxima impusa de lege, atat de catre firma angajatoare, cat si de banca la care au cardul de salariu, problema care dureaza de multi ani, fara ca nimeni sa faca nimic pentru a o rezolva.

Atunci cand declanseaza executarea silita, executorii judecatoresti trimit ordine pentru poprirea salariilor atat la firmele angajatoare, cat si la bancile unde salariatii acestora au carduri pe care-si incaseaza salariile.

Astfel se ajunge deseori in situatia ca dupa ce firma retine 33% din salariul angajatului, maximul permis de lege, restul banilor fiind virati pe card, banca sa opreasca si ea inca 33% din ce a mai ramas, astfel ca angajatul se trezeste cu 66% din salariu retinut.

Ceea ce este ilegal, intrucat Codul de procedura civila prevede se poate retine maxim 33% din venituri, in cazul executarii silite prin poprire.

Iata un caz concret, semnalat de un cititor, la Reclamatiibanci.ro:

"Mi se iau bani atat de la servici, cat si de banca BRD. Din salariul de 1200 de lei, mai primesc doar 370 de lei. Am vazut ca este ilegal sa ti se retina mai mult de o treime din salariu. Am vorbit la BRD, mi-au zis s a duc o hartie de la servici, dar problema inca nu s-a rezolvat. De ce banca isi bate joc de mine? Ei nu vad ca deja mi se iau banii la servici? Mi-au zis ca daca au primit ordin de la executor, trebuie sa-l execute. Pe ei nu-i intereseaza, nu se preocupa de problemele noastre. La fel si executorul. Am inteles ca a pus poprire pe toate conturile, a trimis si la servici, nu-l intereseaza ca mi se iau mai multi bani decat trebuie".

Intrebarea fireasca pe care toata lumea si-o pune este: de ce se intampla acest lucru?

Firmele angajatoare spun ca sunt obligate de lege sa respecte decizia executorului, iar acelasi lucru il invoca si bancile. 

Iata ce spune ING Bank:

“ING are obligatia legala, in calitate de tert poprit, sa proceseze plata "de indata", asa cum este mentionat in lege. Astfel platile procesate sunt justificate si nu necesita alte verificari. Organul de executare este responsabil pentru gestionarea modificarilor sau actualizarilor.”

Asadar, pe banca nu o intereseaza, practic, daca incalca legea, retinand din salariul clientului mai mult decat limita de 1/3, in conditiile in care angajatorul a retinut deja respectiva cota de 1/3.

Banca apreciaza ca daca plata trebuie facuta “de indata”, asta inseamna ca nu mai trebuie sa faca nicio verificare, chiar daca astfel practic incalca legea.

Dar atunci cum rezolvam problema dublei popriri?

Fireste ca executorul este cel responsabil de acest lucru, altfel se poate spune ca incalca legea, dat fiind ca oamenilor li se ia din salarii mai mult decat limita maxima legala.

Si bancile care retin inca 33% dintr-un salariu virat pe card, inainte de a verifica daca nu cumva suma de o treime aferenta popririi a fost retinuta deja de firma angajatoare, pot fi acuzate ca-si bat joc de clienti.

Ce spune Uniunea Executorilor Judecatoresti

Sa vedem acum ce spun executorii judecatoresti, cei care sunt responsabili de aplicarea Codului de Procedura Civila in privinta executarilor silite prin poprirea salariului si a conturilor bancare.

“Ulterior instituirii popririi, in situatia in care angajatorul retine cota legala stabilita prin adresa de infiintare a popririi, debitorul sau angajatorul, pentru a evita situatia in care pot fi poprite sume de bani rezultate din raporturi de munca peste nivelul maxim admis, va informa executorul judecatoresc prin transmiterea unei adrese emise de angajator cu privire la sumele poprite si contul bancar in care se vireaza diferenta de salariu. In baza acestor informatii, executorul judecatoresc va putea emite o adresade ridicare a popririi catre banca mentionata de angajator sau debitor pentru diferenta de suma incasata lunar in baza contractului individual de munca”, se arata in raspunsul Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti (UNEJ), semnat de presedintele Marius Iacob Morari.

Asadar, din punctul de vedere al executorilor judecatoresti, bancile nu trebuie sa retina “de indata” banii popriti, cum sustine ING si cum procedeaza alte banci, precum BRD, in exemplul de mai sus, ci poate sa astepte o adresa de la executorul judecatoresc prin care se certifica efectuarea popririi la locul de munca si se dispune ridicarea popririi contului bancar.

Politicienii nu au reusit sa rezolve problema

Mai grav este ca problema dureaza de multi ani, fara ca cei implicati, executorii judecatoresti si bancile, sa faca ceva pentru a rezolva.

Nici autoritatile statului nu au reusit, desi au incercat, din cauza intereselor politice, mai presus de cel al alegatorilor.

Politicienii au incercat sa rezolve aceasta problema printr-o lege initiata in 2016 de fosta sefa a PNL, Alina Gorghiu, dara fara succes: legea a fost adoptata de Parlament dar a fost declarata ilegala de catre Curtea Constitutionala, la sesizarea fostului guvern tehnocrat Ciolos.

Legea obliga executoriii judecatoresti sa-si asume niste responsabilitati suplimentare in cadrul procedurilor de poprire.

Astfel, legea prevedea ca "executorii judecătoreşti sunt obligaţi să se asigure, pe tot parcursul executării, că acelaşi titlu executoriu nu este pus în executare atât la locul de muncă şi/sau de plată al debitorului, cât şi la conturile sale bancare." (vezi aici detalii)

Dupa ce legea a fost declarata ilegala de Curtea Constitutionala, parlamentarii nu au mai luat in discutie aceasta problema, a dublei popriri, care exista si in prezent.