Piraeus Bank (First Bank), a fost sanctionata de Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) pentru clauze abuzive in contractele de credit, mai exact pentru ca a modificat dobanda la credite intr-un mod netransparent, "conform deciziei bancii".

Clauza privind riscul valutar, respectiv rambursarea creditelor in franci elvetieni (CHF), la cursul din data platii fiecarei rate, a fost insa considerata legala.

Decizia Curtii de Apel Bucuresti

Nr. unic (nr. format vechi) : 652/2/2018 (184/2018 )
Data inregistrarii 30.01.2018
Data ultimei modificari: 10.05.2019
Sectie: Secţia a VI-a civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: nulitate act juridic
Stadiu procesual: Apel

Părţi

AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR Apelant Reclamant
PIRAEUS BANK ROMANIA SA Apelant Pârât
GHEORGHESCU MARIUS Apelant Intervenient
ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR Intimat Intervenient
BURTAN FLORINA MIHAELA Apelant
BURTAN ION Apelant

29.11.2018
Ora estimata: 09:00
Complet: S6 Completul 5A
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Respinge apelurile declarate de apelanţii A.N.P.C., Gheorghescu Marius şi Burtan Florina Mihaela şi Burtan Ion, ca nefondate. Admite apelul declarat de apelanta Piraeus Bank SA. Schimbă în parte sentinţa atacată în sensul că: Respinge cererea de intervenţie principală formulată de Gheorghescu Marius, ca neîntemeiată. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate. Obligă intimata A.N.P.C. să plătească apelantei Piraeus Bank SA suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată în şedinţă publică.
Document: Hotarâre 2420/2018 29.11.2018

2420/2018
29-11-2018
Nulitate act juridic
Curtea de Apel BUCURESTI

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2018:046.xxxxxx

DOSAR NR. XXXXXXXXXX

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI–SECȚIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 2420A

Ședința publică de la 29.11.2018

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – I____ P_________

JUDECĂTOR – M_______ V_______ G_____

GREFIER - L_____ E____ A_____

Pe rol fiind apelurile declarate de apelanții A__________ Națională p_____ Protecția C_____________, P______ B___ România SA, G__________ M_____ L____, B_____ F______ M______ și B_____ I__, împotriva sentinței civile nr. 2762 din 10.07.2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr. xxxxx/3/2015*, în contradictoriu cu intimata Asociația Română a Băncilor.

Dezbaterile au avut loc la data de 25.10.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când, Curtea având nevoie de timp p_____ a delibera și p_____ a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 08.11.2018, 22.11.2018 și 29.11.2018, când în aceeași componență a decis următoarele:

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 2762/10.07.2017 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă în dosarul nr. xxxxx/3/2015* s-a respins excepția inadmisibilității cererii de constatare a caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit încheiat cu C_____ D______ F_____, Ciurla A___ M_______ și Ciurla D______, ca neîntemeiată.

S-a respins excepția inadmisibilității cererii de constatare a caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit încheiat cu R___ A_____ E____ și R___ I____ L____ în calitate de garanți ipotecari, ca neîntemeiată.

S-a respins excepția lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă prevăzute în contractele încheiate de C________ A_______ I____, C________ L______ F_________ (art. 1.2, 5.1 și 5.3), L____ S_____ și L____ S______(art. 1.2, 5.1 și 5.4), ca neîntemeiată. Prin aceeași hotărâre s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în ceea ce privește capătul de cerere nr. 4 al acțiunii principale, având ca obiect restituirea de către pârâtă către clienții săi a sumelor de bani percepute în baza clauzelor constatate ca abuzive, cu consecința respingerii acestui capăt de cerere p_____ aceste motiv.

S-a admis excepția lipsei de interes a capătului nr. 5 din cererea de intervenție principală formulată de intervenientul G__________ M_____ având ca obiect restituirea sumelor reprezentând contravaloarea comisionului de conversie și în consecință, s-a respins capătul de cerere.

Tribunalul a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ în contradictoriu cu pârâta P______ B___ România SA. Totodată, s-a admis în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta Asociația Română a Băncilor în interesul pârâtei. S-a respins cererea de intervenție principală formulată de intervenienții B_____ F______ M______ și B_____ I__, ca neîntemeiată.

S-a admis în parte cererea de intervenție principală formulată de intervenientul G__________ M_____ în contradictoriu cu pârâta P______ B___ România SA.

Tribunalul a constatat caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzei de la art. 5.1 în privința criteriului în funcție de care variază marja băncii, respectiv criteriul denumit conform deciziei băncii din contractele de credit ce au făcut obiectul procesului verbal de constatare a contravenției nr. xxxxxxx din 23.03.2015 emis de reclamanta ANPC.

S-a menținut în parte procesul verbal de constatare a contravenției nr. xxxxxxx din 23.03.2015 emis de reclamanta ANPC, în ceea ce privește clauzele constatate ca fiind abuzive și a anulat în parte procesul verbal p_____ restul clauzelor. A aplicat pârâtei P______ B___ România SA sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1000 de lei. A obligat pârâta P______ B___ România SA la modificarea tuturor contractelor de adeziune în curs de executare ce conțin clauzele constatate ca fiind abuzive și nule absolut, prin eliminarea acestora. A constatat caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzelor din contractul de credit nr. 3702….xxxxx/10.01.2008 încheiat de intervenientul G__________ M_____, inserate la art. 1/.3 lit. a, privind comisionul de acordare.

Tribunalul a obligat pârâta la plata către intervenientul G__________ M_____ a sumei de 920 CHF în echivalent lei la cursul BNR din data plății, sumă ce se va actualiza cu indicele de inflație de la data plății, precum și la plata dobânzii legale aferente acestei sume, ce se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății efective. Prin hotărâre s-a respins în rest cererea principală, ca neîntemeiată. De asemenea s-a respins, în rest cererea de intervenție principală formulată de intervenientul G__________ M_____, ca neîntemeiată. Reclamanta ANPC a fost obligată să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în sumă de 2000 lei, reprezentând onorariu avocat. Tribunalul a compensat cheltuielile de judecată între intervenientul G__________ M_____ și pârâtă și a obligat pârâta la plata către intervenientul G__________ M_____ a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

P_____ a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a II-a de C_________ Administrativ și Fiscal sub nr. xxxxx/3/2015, reclamanta A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ în contradictoriu cu pârâta P______ B___ România S.A. a formulat acțiune în constatare prin care a solicitat să se dispună următoarele:

1. constatarea clauzelor abuzive în contractele ce au făcut obiectul procesului-verbal de constatare a contravenției, contracte redactate de P______ B___ România S.A;

2. aplicarea sancțiunii contravenționale corespunzătoare prevederilor Legii nr. 193/2000 1 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori potrivit art. 16 din actul normativ;

3. constatarea faptei P______ B___ România S.A. de a insera cla uze abuzive în contractele încheiate cu clienții, respectiv contravenția prevăzută de art. 13 alin. (1) coroborat cu prevederile art. 1 alin. (3) din actul normativ menționat și obligarea acesteia la modificarea clauzelor considerate ca fiind abuzive;

4. i n cazul în care instanța constată caracterul abuziv al clauzelor contractuale se solicită instanței de judecată să se pronunțe și cu privire la restituirea către clienții operatorului economic bancar a sumelor de bani încasate în temeiul acestora, sume percepute în mod nejustificat, constituind astfel o plată nedatorată;

5. menținerea procesului-verbal ca temeinic și legal.

P_____ a dispune în sensul celor solicitate, învederează instanței să aibă în vedere următoarele motive:

A arătat A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ că a dispus la data de 23.03.2015 efectuarea verificărilor care se impuneau ca urmare a sesizărilor venite din partea c_____________, în sensul prevederilor art. 9 din Legea nr. 193/2000, concluziile fiind consemnate în procesul verbal de constatare clauze abuzive existente în contractele de credit încheiate de către clienți, în calitate de consumatori și P______ B___ România S.A., în calitate de beneficiar, astfel :

I. Reclamația domnului S_____ A________ nr. 1897/24.02. 2015;

2. Reclamația domnului C________ A_______ I____ nr. 2441/09.03.2015;

3. Reclamația domnului R_______ C_____ nr. xxxxx/16.12.2014;

4. Reclamația domnului R___ A_____ E____ nr. 1327/09.02.2015;

5. Reclamația domnului Ciurla D______ F_____ nr. 1942/25.0 2.2015;

6. Reclamația domnului B_____ I__ și B_____ F______ M______ nr. 807/28.01.2015 și nr. 1574/16.02.2015;

7. Reclamația doamnei B______ L_____ nr. 1234/06.02.2015;

8. Reclamația domnului Laslu Sandei nr. 997/02.02.2015;

9. Reclamația domnului P_____ A ndrei R_____ nr. 1700/18.02.2015;

10. Reclamația domnului Gheorgescu M_____ L____ nr.1287/06.02.2015 și nr.1680/30.01.2015.

P______ B___ România S.A. a inteles sa alinieze aceste contracte, prin transmiterea către clienți a unor notificări respective prin următoarele canale:

a) afișarea notificării in unitățile teritoriale ale Băncii, la loc vizibil, pe baza procesului verbal emis de Corpul Executorilor Bancari din cadrul Băncii;

b) postarea notificării pe website-ul Băncii (www.piraeusbank.ro), la data de 19.08.2010;

c) circularea textului sumarizat al notificării pe chitanțele emise de ATM-urile Băncii, pe aplicatia de internet Banking, la telefon, in cadrul aplicației TELEBANK.

Aceste modalități de notificare privind implementarea OUG 50/2010 nu au fost canale de comunicare prin intermediul cărora sa aiba acces toti consumatorii medii privind prevederile ordonanței mai sus menționata.

Totodată, reclamanta menționează ca aceste clauze mai sus menționate nu au fost modificate prin actul adițional de aliniere a OUG 50/2010, astfel concluzionează ca aceste clauze din contractele inițiale si din actele adiționale pun probleme sub aspectul echilibrului contractual in sensul ca aceste clauze creează in detrimentul consumatorului si contrar cerințelor bunei-credințe un dezechilibru semnificativ _______________________________ părților.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile Codului de Procedură Civilă, Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori și O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Prin întâmpinarea formulată la data de 29 iulie 2015, pârâta P______ B___ România SA a solicitat : a) admiterea excepției prescripției dreptului de a constata și de a sancționa contravențional Banca; b) respingerea ca inadmisibilă a cererii de constatare a caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în Contractul de credit încheiat cu Ciurla D______-F_____, Ciurla A___-M_______ și Ciurla D______, potrivit art. 33 C.pr.civ. și art. 4.1 alin. (11) din Procedura Generală Privind Soluționarea Petițiilor C_____________; c) respingerea ca inadmisibilă a cererii de constatare a caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în Contractul de credit încheiat de petenții R___ în calitate de garanți ipotecari; d) respingerea ca lipsit de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă prevăzute în contractele încheiate cu petenții C________ (art. 1.2, 5.1 și 5.3) și L____ (art. 1.2, 5.1 și 5.4); e) respingerea ca lipsită de interes a cererii de restituire a sumelor reprezentând contravaloarea comisionului de conversie cu privire la toate contractele; f) pe fond, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată pe toate capetele de cerere și anularea Procesului-verbal de constatare a contravenției nr. xxxxxxx/23.03.2015.

La data de 25.09.2015 a fost înregistrată cererea de intervenție formulată de R___ A_____ E____ (f.189 vol.VI).

La data de 6.10.2015 a fost formulată cerere de intervenție în interes propriu de către intervenienții B_____ F______ M______ și B_____ I__ (filele 95-97-vol.VII) prin care au solicitat:

• restituirea comisionului de acordare în valoare de 1653,62 CHF, prevăzut la art. 1.3 din con tractul de credit CHF nr. xxxxxxxxxxxx22347 din 14.12.2007,

• restituirea comisionului de restructurare/eșalonare in valoare de 150 CHF conform actului adițional nr. 1 din 18.07.2011,

• recalcularea dobânzii in condițiile in care se impune revenirea la dobânda nemajorata cu doua puncte procentuale, majorare p_____ care banca a fost sancționată contravențional de către A__________ Naționala p_____ Protecția C_____________, conform adresei nr. 807 din 05.06.2015,

• calcularea si plata ratelor de rambursare a creditului in temeiul contractului de credit la valoarea in lei a CHF de la data încheierii contractului pe întreaga perioada de valabilitate a contractului, respectiv înghețarea cursului de schimb valutar CHF - L__ la valoarea in lei a CHF de la data înc heierii contractului.

În motivare, s-a arătat că au fost identificate clauze abuzive in contractul de credit nr. xxxxxxxxxxxx22347 din 14.12.2007 de către A__________ Naționala p_____ Protecția C_____________, conform adresei nr. 807 din 05.06.2015.

Intervenientul M_____ G__________ a formulat cerere de intervenție principala (filele 2-21-vol.VIII) fata de acțiunea in constatare formulata de ANPC, prin care a solicitat:

I. admiterea cererii de intervenție principala

II. constatarea nulității absolute a clauzelor abuzive inserate in art. 1.3 lit. a) si c), 4.2., 5.1, 5.4, 5.5, 6.3 din contractul de credit nr. xxxxxxxxxxxx24335/10.01.2008 încheiat ___________________________ parata P______ B___ România SA si obligarea paratei la modificarea acestora

III. constatarea nulității absolute a actului adițional nr. 1/20.09.2010 la contractul de credit nr. xxxxxxxxxxxx24335/10.01.2008 încheiat _________________________ parata P______ B___ România SA si restituirea către intervenient a sumelor încasate de parata in baza actului adițional, sume ce urmează a fi reactualizate in funcție de indicele de inflație la data plații acestora si la care se aplica dobânda legala calculata de la data încasării pana la data restituirii efective.

IV. stabilizarea cursului de schimb CHF/L__ p_____ calculul fiecărei rate succesive datorate de intervenient la cursul CHF/L__ valabil la data încheierii contractului de credit nr. xxxxxxxxxxxx24335 si anume 10.01.2008, începând cu data scadentei primei rate si pana la finalizarea raporturilor contractuale dintre parti

V. modificarea clauzelor contractuale în sensul eliminării acestor clauze abuzive din contract si obligarea paratei la restituirea către subsemnatul a sumelor de bani încasate in temeiul clauzelor abuzive constatate de instanța ca atare, sume ce urmează a fi reactualizate in funcție de indicele de inflație la data plații acestora si la care se aplica dobânda legala calculata de la data încasării pana la data restituirii efective

VI. obligarea paratei la plata către intervenient a sumei de 11.000 CHF la cursul BNR din ziua efectuării plații cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecata.

Intervenienta Asociația Română a Băncilor (ARB) a formulat cerere de intervenție (filele 100-117-vol.VIII) în dosarul nr. xxxxx/3/2015 aflat pe rolul Secției C_________ Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, prin care a solicitat ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună admiterea în principiu și pe fond a prezentei cereri de intervenție pe cale de consecință, admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (1), alin. (3) și alin. (4) și a art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/-2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori („Legea nr. 193/2000”) formulată de către pârâta P______ B___ România S.A., p_____ următoarele motive.

Prin încheierea de ședință de la data de 15.12.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a C_________ Administrativ și Fiscal în dosarul nr. xxxxx/3/2015 a fost admisă excepția necompetenței funcționale a Secției a II-a de C_________ Administrativ și Fiscal, fiind înaintat dosarul privind pe reclamanta A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ în contradictoriu cu pârâta P______ B___ România SA, spre competentă soluționare unei secții civile din cadrul Tribunalului București.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a VI-a Civilă la data de 12.01.2016 sub nr. xxxxx/3/2015*.

Pârâta P______ B___ România SA a depus întâmpinare față de cererea de intervenție formulată de către intervenienții B_____ F______ M______, B_____ I__ și G__________ M_____ prin care a solicitat respingerea cererilor și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 07.12.2016 pârâta P______ B___ România SA a depus la dosar o cerere prin care a invocat excepția absolută a lipsei de interes a Autorității Naționale de Protecție a C_____________ în ceea ce privește capătul 4 de cerere prin care solicită ca „în cazul în care instanța constată caracterul abuziv al clauzelor contractuale solicităm instanței de judecată să se pronunțe și cu privire la restituirea către clienții operatorului economic bancar a sumelor de bani încasate în temeiul acestora, sume percepute în mod nejustificat, constituind astfel o plată nedatorată" și să respingă această solicitare ca lipsită de interes.

Prin încheierea de ședință din 16.03.2016 tribunalul a respins ca inadmisibile cererile de intervenție principală formulate de intervenienții G__________ M_____, B_____ F______ M______, B_____ I__, R___ I____ L____ și R___ A_____ E____.

Prin aceeași încheiere de ședință, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta Asociația Română a Băncilor.

Prin decizia nr.889/26.05.2016 pronunțată de Curtea de Apel București, instanța a admis apelurile formulate de G__________ M_____, B_____ F______ M______, B_____ I__ și de Asociația Română a Băncilor și a încuviințat în principiu cererile de intervenție principală, respectiv accesorie, formulate de aceștia.

Prin încheierea de ședință din 28.09.2016 instanța a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului de a constata și de a sancționa contravențional pârâta, p_____ considerentele reținute în încheierea de ședință (f.124-125 vol.I în dosarul Tribunalului București – Secția a VI-a.)

Prin încheierea de ședință din 28.09.2016 instanța a unit cu fondul soluționarea excepțiilor inadmisibilității și lipsei de interes invocate în privința cererii principale.

Prin încheierea de ședință din 28.09.2016 instanța a unit cu fondul soluționarea excepției lipsei de interes invocată în privința cererii de intervenție principală formulată de G__________ M_____.

Prin încheierea de ședință din 07.12.2016 instanța a unit cu fondul excepția lipsei de interes în ceea ce privește capătul 4 al cererii principale.

La termenul din data de 12.06.2017 pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în ceea ce privește capătul 4 al cererii principale.

În temeiul art.255 raportat la art.258 C__ instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri, intervenienților G__________ M_____, B_____ F______ M______ și B_____ I__ și probele cu interogatoriul pârâtei și expertiză contabilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a analizat cu prioritate excepțiile procesuale.

Asupra excepției inadmisibilității cererii de constatare a caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit încheiat cu Ciurla D______-F_____, Ciurla A___-M_______ și Ciurla D______, tribunalul a constatat că este neîntemeiată p_____ următoarele considerente:

Pârâta a invocat în susținerea acestei excepții dispozițiile art.4.1 alin.11 din Procedura Generală privind Soluționarea Petițiilor C_____________, arătând că această procedură este disponibilă public pe site-ul anpc.ro.

Potrivit art.4.1 alin.11 din Procedura Generală privind Soluționarea Petițiilor C_____________, „petițiile înregistrate și clasate sunt: (…) petițiile formulate care fac obiectul acțiunilor judecătorești”.

Din verificările efectuate a rezultat că acest document este disponibil public pe site-ul anpc.ro, însă nu rezultă cine este emitentul și dacă are putere legislativă.

Chiar în ipoteza în care acest act ar face parte din legislația secundară, tribunalul apreciat că nu va putea face aplicarea dispozițiilor acestuia întrucât sunt derogatorii de la prevederile unui act normativ cu forță legislativă superioară, respectiv Legea nr.193/2000. Acest act normativ nu prevede obligativitatea ANPC de a clasa o petiție care face obiectul unei acțiuni judecătorești.

Excepția inadmisibilității cererii de constatare a caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit încheiat de R___ A_____ E____ și R___ I____ L____ în calitate de garanți ipotecari, a fost respinsă ca neîntemeiată, p_____ următoarele considerente:

Contractul de credit nr.xxxxxxxxxxxx0019827/29.09.2007 a fost semnat de către numiții R___ A_____ E____ și R___ I____ L____ în calitate de garanți ipotecari (f.108 vol. V în dosarul Tribunalului București – Secția a IX-a), astfel că aceștia sunt părți în contractul de credit ce a făcut obiectul sesizării și au calitatea de a sesiza reclamanta, în temeiul Legii nr.193/2000. Contrar susținerilor pârâtei, nu prezintă relevanță, p_____ caracterul admisibil al cererii absența unei sesizări privind clauzele contractului din partea persoanelor care au calitatea de împrumutați în contract.

Excepția lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă prevăzute în contractele încheiate cu C________ A_______ I____, C________ L______ – F_________ (art. 1.2, 5.1 și 5.3), L____ S_____ și L____ S______ (art. 1.2, 5.1 și 5.4) a fost respinsă ca neîntemeiată, p_____ următoarele considerente:

Pârâta a invocat în susținerea excepției împrejurarea că, în cazul contractelor de credit încheiate cu petenții C________ și L____, marja băncii nu a fost modificată, astfel că ANPC nu justifică un interes cu privire la capătul de cerere privind modificarea formulei de calcul a dobânzii.

Tribunalul a constatat că, deși în întâmpinare se invocă excepția lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă, în motivarea acestei excepții (f.18 vol. IV în dosarul Tribunalului București – Secția a IX-a), se invocă aspecte ce vizează un capăt de cerere inexistent, respectiv „capătul de cerere privind calcularea dobânzii prin raportare la marja fixă și indicele Libor.”

Față de motivarea acestei excepții și făcând aplicarea principiului disponibilității, tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția .

Asupra cererii principale, analizând probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarele:

În fapt, reclamanta A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ a fost sesizată de către numiții Sereghi A________, C________ A_______, R_______ C_____, R___ A_____ E____, C_____ D______ F_____, B_____ I__, B_____ M______, B______ L_____, Laslu S_____, P_____ A_____ R_____ și G__________ M_____ L____ cu reclamații întemeiate pe dispozițiile art.9 din Legea nr.193/2000, solicitând analizarea clauzelor contractuale stipulate în contractele încheiate cu pârâta P______ B___ România SA.

Prin procesul verbal de constatare a contravenției __________ nr.xxxxxxx/23.03.2015 s-a constatat ca următoarele clauze, stipulate în contractele încheiate cu persoanele care au formulat sesizări, pot fi considerate ca fiind abuzive: art.1.3 lit.c (în unele contracte clauza este prevăzută la art. 1.3. lit.e) privind comisionul de conversie, art.5.1 și art.5.4 privind dobânda, art.5.5 privind dobânda penalizatoare și art.6.3 privind riscul valutar.

În legătură cu contractele de credit analizate de către reclamantă, instanța a reținut că pârâta P______ B___ România SA a încheiat cu persoanele care au depus sesizări următoarele contracte:

1) contractul de credit nr.xxxxxxxxxxxx13834/02.05.2007 încheiat de Sereghi A________ și Sereghi C_______ B_______;

2) contractul de credit nr.xxxxxxxxxxxx12561/23.02.2007 încheiat de C________ A_______ – I____ și C________ L______ –F_________;

3) contractele de credit nr.421502Jxxxxxxxxxx/11.09.2007 și nr.4215R2Jxxxxxxxxxx/15.04.2008 încheiate de R_______ C_____;

4) contractele de credit nr.xxxxxxxxxxxx21351/13.11.2007, nr.xxxxxxxxxxxx21354/13.11.2007 și nr.xxxxxxxxxxxx0019827/29.09.2007 încheiate de R___ A_____ E____ și R___ I____ L____;

5) contractul de credit nr.4201R2Jxxxxxxxxxx/28.01.2008 încheiat de C_____ D______ F_____ și C_____ A___ – M_______;

6) contractul de credit nr.xxxxxxxxxxxx22347/14.12.2007 încheiat de B_____ I__ și B_____ F______ M______;

7) contractul de credit nr.xxxxxxxxxxxx20836/21.11.2007 încheiat de B______ L_____ și B______ T____ ;

8) contractul de credit nr.421502Axxxxxxxxxx/20.06.2007 încheiat de L____ S_____ și L____ S______;

9) contractul de credit nr.xxxxxxxxxxxx21928/21.11.2007 încheiat de P_____ A_____ R_____ și P_____ L_______;

10) contractul de credit nr.xxxxxxxxxxxx24335/10.01.2008 încheiat de G__________ M_____ L____.

Clauzele analizate de către reclamantă sunt următoarele:

Art. 1.3 - "P_____ Creditul acordat împrumutatul va plati Băncii următoarele comisioane: c) in situația in care împrumutatul solicita si Banca accepta, modificarea valutei sau altor condiții ale creditului, Banca poate percepe un comision de conversie de 3,0% (minim 100 EUR sau echivalent USD/RON/CHF), aplicat la soldul creditului."

Aceasta clauza din art. 1.3, lit. c in alte contracte din prezentul Proces Verbal de Constatare a Contravenției este prevăzuta la lit. e din art. 1.3.

A rt. 5.1.- „Dobânda la creditul acordat este stabilita ca un procent anual si este, la data încheierii contractului, cea menționata la Art. 1.2. In cazul tipului de dobânda variabila, aceasta se revizuiește la fiecare 3 luni in funcție de noua valoare a indicelui de referința si marja băncii, prima modificare având loc la 6 luni si la data tragerii. Dobânda este stabilita in funcție de indicele de referința la care se adaugă marja variabila a băncii, care la data încheierii contractului este cea menționata la Art.1.2. Dobânda se poate modifica in funcție de variația indicelui de referința si a marjei, conform deciziei băncii. In cazul in care indicele de referința variază cu minim 0.25 puncte procentuale (in plus/minus) fata de valoarea inițiala a acestora la cea mai recenta modificare, dupa caz, banca poate modifica dobânda in consecința, in orice moment, conform deciziei sale. Noul procent de dobânda se aplica asupra soldului existent al creditului la data modificării acesteia."

Art. 5.4. -„Având in vedere faptul ca dobânda poate varia in funcție de indicele de referința, informație publica, împrumutatul este obligat sa urmărească fluctuațiile indicelui de referința si sa se prezinte la banca ori de cate ori este necesar p_____ a primi noul Grafic de rambursare aferent considerat acceptat automat de către imprumutat/co-platitor si garant, fara a fi necesara semnătura lor si indiferent daca aceștia au primit sau nu Graficul de Rambursare. In cazul in care banca modifica marja, conform deciziei sale, noua rata a dobânzii va si comunicata împrumutatului prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire împreuna cu noul Grafic de rambursare aferent considerat acceptat automat de către împrumutat." În cazul majorării dobânzii, ca urmare a măririi marjei băncii, împrumutatul are dreptul sa declare băncii, in interval de 30 de zile de la comunicarea ratei dobânzii, ca nu accepta noile rate ale dobânzii. In aceasta situație, împrumutatul se obliga sa restituie Limita de creditare pe care a utilizat-o împreuna cu dobânzile si comisioanele datorate pana la data plații in același interval de 30 de zile, Banca nepercepând costuri suplimentare. Daca termenul de mai sus este depășit, se considera ca împrumutatul a acceptat modificarea dobânzii.”

Aceasta clauza, in unele con tracte apare la art. 5.3 (depinde de numerotarea clauzelor din contract)

Art.5.5.- „P_____ orice sume datorate si neplătite la scadentele prevăzute in prezentul contract, împrumutatul / co-platitorul / garantul va plăti băncii penalități stabilite sub forma unor dobânzi penalizatoare de 4% anual, peste dobânda curenta p_____ creditul restant si alte restante si de 4% anual p_____ dobânda restanta a căror sume se vor calcula zilnic, pro rata temporis, începând cu data scadentei si pana la data plații integrale a acestor sume de către împrumutat / co-platitor / garant si se vor adaugă la suma ratelor lunare, cuantumul dobânzilor penalizatoare putând depăși sumele asupra cărora sunt calculate."

Aceasta clauza, in unele contracte apare la art. 5.4 (depinde de n umerotarea clauzelor din contract).

Art.6.3.- „Împrumutatul este obligat ca cel târziu in ziua scadentei sa constituie suma necesara rambursărilor in contul curent deschis la banca, la valuta prevăzuta in Graficul de Rambursare.

Împrumutatul/co-platitorul/garantul mandatează banca sa debiteze unilateral orice cont al împrumutatul/co-platitorul / garantul deschis la banca, de unde acesta poate incasa orice suma datorata de imprumutat/co-platitor/ garant, la scadentele prevăzute in prezentul contract.

Daca moneda oricărui astfel de cont diferă de moneda in care sunt datorate obligațiile de plata, banca poate utiliza disponibilitățile respective p_____ a cumpăra o suma egala cu cea in moneda obligațiilor de plata, aplicând cursul sau de schimb si poate debita contul respectiv cu costul aferent cumpărării si alte taxe, după caz.”

În conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/ 2000, o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.

Astfel, potrivit dispozițiilor alineatului 2 al aceluiași articol, o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.

Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 3 din lege, faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi p_____ restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant (în prezent profesionist); dacă un comerciant (în prezent profesionist) pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.

În consecință, raportat la art. 4 din Legea nr. 193/ 2000, tribunalul a constatat că trebuie să verifice următoarele condiții: a) clauza contractuală să nu fi fost negociată; b) prin ea însăși creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților; c) dezechilibrul creat este în detrimentul consumatorului, nefiind respectată cerința bunei-credințe.

Statuând asupra aplicării dispozițiilor Legii nr. 193/ 2000 în cazul contractelor de credit deduse judecății, tribunalul a constatat indiscutabil că aceste acte juridic au caracterul unor contracte de adeziune, raportat la modul de exprimare al voinței părților, întrucât clauzele lor nu au fost negociate direct cu consumatorii, ci au fost preformulate de către bancă. Aflat pe poziție diametral opusă, contractul de adeziune este un act juridic redactat în întregime sau parțial în întregime numai de către una dintre părțile contractante, cocontractantul neavând posibilitatea de modificare a acestor clauze, ci numai pe aceea de a adera sau nu la un contract preredactat.

Instanța a înlăturat susținerea pârâtei P______ B___ România vizând aspectul că actele juridice încheiate au fost negociate cu consumatorii.

Pârâta nu a furnizat nicio explicație plauzibilă, din care să rezulte că părțile au negociat înainte de încheierea contractului, deși această obligație îi revenea potrivit art. 4 alin. 3 teza finală din Legea nr. 193/ 2000.

Deși este adevărat că Legea nr. 193/ 2000 nu prevede, ca sancțiune, anularea sau constatarea nulității absolute a clauzelor cu caracter abuziv, ci inopozabilitatea (sau ineficacitatea) acestora în raport cu consumatorul, tribunalul a reținut că regimul juridic al acestei sancțiuni este practic identic cu cel al nulității absolute, acest lucru decurgând din practica Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Legea nr. 193/2000 nu reprezintă decât transpunerea în legislația românească a Directivei nr. 93/ 13/ CEE, or, potrivit jurisprudenței Curții Europene de Justiție, dispozițiile acestei directive sunt de ordine publică (cauza Mostaza Claro).

Potrivit art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/ 2000, evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.

Cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea ca fiind abuzive a clauzelor prevăzute la art.5.1 privind dobânda - tribunalul a apreciat ca fiind abuzivă numai în privința criteriului în funcție de care variază marja băncii, respectiv criteriul denumit „conform deciziei băncii”, p_____ următoarele considerente:

Clauzele sunt criticate din perspectiva faptului că acordă un drept discreționar băncii, în sensul că marja băncii nu este determinabilă, aceasta neputând fi verificată. De asemenea, este criticat dreptul băncii de a modifica dobânda, mai specific marja băncii, numai în funcție de voința sa.

Cu prioritate, tribunalul a reținut că și o asemenea clauză, care are în vedere modul de calcul al unei părți a prețului contractului, poate fi analizată de către instanță în condițiile Legii nr. 193/ 2000, în sensul verificării dacă este abuzivă sau nu, p_____ următoarele considerente:

Evaluarea caracterului abuziv al unei clauze se poate realiza numai raportat la elementele aduse la cunoștința părții cel mai târziu la data încheierii contractului de credit, aspect care să fi fost și probat de către pârâta, ceea ce nu se poate reține în cauză.

Instanța a constatat că modalitatea de formare a dobânzii nu a fost explicată în cuprinsul contractului, cu atât mai puțin indicii în funcție de care aceasta urma să fie stabilită.

În speță, tribunalul a constatat că prin contractele de credit, în general, și prin clauzele contestate, în special, nu se indică în mod clar și inteligibil mecanismul după care se formează, după primele 6 luni de contract, dobânda, care, în condițiile art. 5.1 este una variabilă.

Din analiza modului de reglementare s-a observat că, în concret, nu se poate deduce care este mecanismul în funcție de care poate evolua dobânda, în partea ei variabilă, care ar fi formula matematică aplicabilă, care dintre factorii enumerați se aplică, în ce ordine, în ce proporție și în ce limite.

Tribunalul a reținut că părțile unui contract de credit nu sunt pe poziții de egalitate, atât din punctul de vedere al forței economice, cât și din punctul de vedere al cunoștințelor de specialitate, dar și din punctul de vedere al posibilității de negociere, contractul de credit fiind unul de adeziune, consumatorii neavând posibilitatea de a negocia clauzele, ci doar de a-l semna sau nu, chiar dacă au avut posibilitatea să-l studieze, informarea nefiind echivalentă cu negocierea.

Potrivit practicii CJUE clauzele unui contract bancar care se referă la prețul contractului trebuie redactate într-un mod clar și inteligibil, astfel încât, consumatorul să poată prevedea consecințele economice ale contractului semnat.

În ceea ce privește limbajul inteligibil, tribunalul a apreciat că acest caracter înseamnă posibilitatea p_____ consumator să prevadă consecințele ce decurg din cuprinsul clauzelor contractului, mai ales sub aspectul consecințelor economice care rezultă din aceasta, în ceea ce-i privește.

Din felul în care este redactată clauza de la art. 5.1, nu se poate deduce, în mod clar și inteligibil, care va fi evoluția în timp a părții variabile a dobânzii pe care consumatorii trebuie să o plătească băncii, modul de redactare dând posibilitatea băncii să aprecieze, în mod unilateral și discreționar, criteriile în funcție de care va stabili această componentă a dobânzii, creându-se, astfel, un vădit dezechilibru între drepturile și obligațiile părților, în defavoarea c_____________, rezultând, totodată, reaua-credință a băncii la redactarea acestei clauze, care conduce la un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților, în defavoarea reclamantei-pârâte.

Mecanismul de formare a dobânzii creditelor nu este unul transparent, consumatorii neputând să evalueze, pe baza unor criterii clare și inteligibile, consecințele economice care rezultă din acesta în ceea ce îi privește.

Tribunalul a apreciat ca fiind întrunite și condițiile privind existența unui dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. P_____ a concluziona în acest sens, s-a constatat că prin contract se instituie dreptul băncii de-a modifica dobânda în funcție de indicele de referință și marja băncii, dar nu se prevede și obligația corelativă a pârâtei, de a modifica dobânda în funcție de indicele de referință. Prin urmare, deși indicele de referință scade, pârâta are dreptul să nu scadă dobânda contractuală, scăderea sau nu a dobânzii contractuale fiind, prin urmare, lăsată la discreția creditoarei.

În acest context, trebuie avute în vedere și dispozițiile lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/ 2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, conform cărora sunt considerate abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul profesionistului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract; prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către un consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe p_____ servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivație întemeiată, în condițiile în care profesionistul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante și acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.

În speța dedusă judecății cauză, s-a constatat că, în fapt, c_____________ nu le-a fost explicată modalitatea de formare a dobânzii după primele 6 luni de contract, astfel încât aceștia să poată fi în măsură să evalueze consecințele asupra patrimoniului său a clauzei inserate în contract.

Clauza care reglementează dreptul băncii de a revizui marja băncii conform „deciziei sale”, nu este exprimată în mod clar și inteligibil, întrucât nu sunt prevăzute clar criteriile în funcție de care va opera modificarea, indicii bancari care ar fi intrat în componența formulei de calcul, astfel încât atât consumatorul, cât și instanța să aprecieze în ce măsură se justifică o eventuală majorare a ratei dobânzii.

În ceea ce privește existența bunei-credințe a pârâtei, tribunalul a reținut că aceasta nu a acționat în mod corect și echitabil față de consumatori, neputându-se prezuma în mod rezonabil faptul că aceștia ar fi acceptat o astfel de clauză în ipoteza negocierii individuale.

Față de aceste considerente, tribunalul a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ în contradictoriu cu pârâta P______ B___ România SA și a constatat caracterul abuziv și nulitatea absolută a clauzei de la art. 5.1 ce au făcut obiectul Procesului-verbal de constatare a contravenției nr.xxxxxxx din 23.03.2015 emis de reclamanta ANPC.

Relativ la clauzele inserate în contracte la art.5.4, tribunalul a apreciat că acestea nu sunt abuzive prin ele însele, ci prin corelare cu art.5.1.

Constatarea caracterului abuziv și al nulității absolute a clauzei privind criteriul în funcție de care variază marja băncii lipsește de efecte juridice și aceste clauze, considerente în raport de care solicitarea reclamantei în legătură cu aceste clauze urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

În legătură cu clauzele inserate în contracte la art. 1.3 lit.c sau 1.3 lit.e în funcție de numerotarea din contract, privind comisionul de conversie, tribunalul a respins solicitarea reclamantei de constatare a caracterului abuziv al acestora p_____ următoarele considerente:

Potrivit acestor clauze, „in situația in care împrumutatul solicita si Banca accepta, modificarea valutei sau altor condiții ale creditului, Banca poate percepe un comision de conversie de 3,0 (minim 100 euro sau echivalent USD/RON/CHF) aplicat la soldul creditului”.

Tribunalul a apreciat clauza menționată anterior ca nefiind abuzivă. Prin comision se înțelege remunerație procentuală primită de o persoană, de o bancă etc., care a mijlocit o afacere comercială sau care a efectuat un serviciu.

Această clauză, prin ea însăși, nu creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, fiind indicate în contract toate elementele necesare p_____ perceperea acestui comision.

Tribunalul a mai reținut că pârâta a informat consumatorii în mod corespunzător cu privire la obligația de a plăti comisionul de conversie.

La data încheierii contractelor de credit, paratei nu îi era interzisă stabilirea comisionului de conversie a creditului.

Potrivit art. 36 din OUG nr. 50/2010, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2010, „P_____ creditul acordat, creditorul poate percepe numai: comision de analiză dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensație în cazul rambursării anticipate, costuri aferente asigurărilor și, după caz, dobânda penalizatoare, alte costuri percepute de terți, precum și un comision unic p_____ servicii prestate la cererea c_____________. (2) Comisionul de analiză dosar și cel unic vor fi stabilite în sumă fixă, aceeași sumă fiind percepută tuturor c_____________ cu același tip de credit în cadrul aceleiași instituții de credit„.

Valoarea comisionului a fos t stabilita foarte clar in contract și a fost adusa la cunoștința clienților. Nu este justificat si dovedit dezechilibrul contractual creat prin inserarea acestei clauze.

Dezechilibrul contractual nu se analizează din perspectiva valorii comisionului, ci din perspectiva normelor de drept cu caracter supletiv aplicabile și poziției contractuale a debitorului. Prin urmare, din perspectiva dispozițiilor art. 1 lit. a din anexa Legii nr. 193/2000, potrivit căror sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care obligă consumatorul să se supună unor condiții contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoștință la data semnării contractului, clauza contractuală privind comisionul de conversie nu este abuzivă.

Relativ la clauzele inserate în contracte la art.5.5 sau 5.4 – în funcție de numerotarea din contracte – privind dobândă penalizatoare – tribunalul a respins solicitarea reclamantei de constatare a caracterului abuziv al acestora p_____ următoarele considerente:

Aceste clauze stabilesc penalitățile pe care consumatorii urmează a le plăti băncii p_____ sumele datorate și neplătite la scadențe. Or, clauzele sunt exprimate într-un limbaj clar, inteligibil, nu s-a creat un dezechilibru contractual prin inserarea acestora, iar pârâta a informat consumatorii în mod corespunzător cu privire la obligația de a plăti dobânda penalizatoare, în ipotezele expres stipulate în contract.

În legătură cu clauzele inserate în contracte la art.6.3 privind riscul valutar, tribunalul a reținut următoarele:

S-a solicitat constatarea caracterului abuziv al unor clauze contractuale care reglementează riscul valutar. De asemenea, în analiza valabilității unor astfel de clauze contractuale, este necesară raportarea la legislația în vigoare la momentul încheierii contractului.

Astfel, sunt aplicabile contractului prevederile Legii nr. 193/ 2000 în varianta în vigoare la data încheierii acestuia, precum și prevederile Codului civil de la 1864, în completare, având în vedere că, potrivit art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/ 2011 p_____ punerea în aplicare a Legii nr. 287/ 2009 privind Codul civil, contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa.

Din cuprinsul contractelor de credit reiese că acestea au avut ca obiect sume exprimate în franci elvețieni sau euro. Întrucât contractul de credit reprezintă o specie a contractului de împrumut de consumație, se aplică principiul nominalismului monetar, instituit de art. 1578 C.civ. din 1864. Potrivit alin. 1 al acestui articol, obligația ce rezultă dintr-un împrumut de bani este totdeauna p_____ aceeași sumă numerică arătată în contract, iar alin. 2 prevede că, întâmplându-se o sporire sau o scădere a prețului monedelor, înainte de a sosi epoca plății, debitorul trebuie să restituie suma numerică împrumutată și nu este obligat a restitui această sumă decât în speciile aflătoare în curs în momentul plății.

Principiul nominalismului monetar are o reglementare legală, astfel încât clauzele care implică riscul valutar nu pot fi considerate ilicite, fiind o aplicație practică a acestuia. Ele nu contravin nici dispozițiilor speciale din materia drepturilor c_____________. Nu este îndeplinită condiția stipulată la art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/ 2000 privind existența unui dezechilibru între drepturile și obligațiile părților, contrar exigențelor bunei-credințe.

Din această perspectivă, tribunalul a constatat că, stipulând că rambursarea ratelor de credit se va face în aceeași monedă în care a fost acordat creditul, orice clauză de risc valutar este o aplicație practică a unui principiu consacrat pe cale legală și – ca atare – nu poate avea caracter ilicit ori abuziv.

În opinia tribunalului, clauzele de risc valutar nu sunt de natură a crea un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, la fel cum nu poate fi identificat un element care să inducă ideea unei rele-credințe din partea băncii.

Tribunalul a mai reținut că, deși profesionistului îi incumbă obligația de informare corespunzătoare a c_____________, exigențele la care este supus acesta trebuie păstrate în limite rezonabile. Nu se poate pretinde unui operator economic, care oferă pe piață un anumit produs sau serviciu, să consilieze clienții în sensul necontractării acestui produs sau serviciu, întrucât scopul oricărui operator economic este acela de a produce profit, de a-și comercializa produsele sau serviciile. Totodată, simplul fapt că pârâta este un profesionist în domeniul financiar-bancar nu implică în mod necesar cunoașterea de către aceasta a modului cum va evolua cursul valutar, cu atât mai mult cu cât perioada contractuală este una îndelungată. Revenea reclamantei obligația de a dovedi că, în cauza de față, la momentul încheierii contractului de credit, pârâta avea cunoștință că în viitor moneda franc elvețian/euro se va aprecia considerabil față de moneda națională și a acționat în consecință p_____ a-și procura câștiguri necuvenite. Însă, nu a fost produsă nicio dovadă în acest sens, astfel încât nu se poate reține îndeplinirea condiției privind reaua-credință a pârâtei.

Față de cele anterior expuse, tribunalul a apreciat că pârâta nu a încălcat obligația de informare și nici obligația de a include clauze clare și neechivoce, prin raportare la aspectele invocate.

Tribunalul a apreciat că nu este îndeplinită condiția dezechilibrului semnificativ între drepturile și obligațiile părților. În primul rând, acest dezechilibru trebuie raportat la momentul încheierii contractului și trebuie să vizeze aspecte intrinseci acestuia. Or, ceea ce invocă reclamanta este un aspect extrinsec, respectiv deprecierea monedei naționale în raport de francul elvețian/euro, fenomen asupra căruia pârâta nu a avut niciun control.

A considerat că nu poate fi reținută nici susținerea reclamantei conform căreia doar consumatorii suportă riscul valutar. Modul de formulare a clauzelor contestate nu conduce la o astfel de concluzie. Riscul este în sarcina ambelor părți, după cum are loc o apreciere sau o depreciere a monedei contractate în raport de moneda națională. Faptul că, în concret, p_____ o perioadă de timp din durata contractului, fluctuația cursului valutar a fost defavorabilă c_____________, nu este de natură a atrage dezechilibrul avut în vedere de textul legal, întrucât raportarea nu se poate realiza la situațiile concrete ivite la un moment dat, ci la conținutul juridic al drepturilor și obligațiilor părților.

În ceea ce privește solicitarea de menținere a procesului verbal de contravenție și de aplicare a sancțiunii contravenționale, aceasta se soluționează în condițiile de fond și formă ale OG nr.2/2001, privind regimul contravențiilor, la care Legea nr.193/2000 face trimitere.

P_____ verificarea condițiilor de legalitate în care a fost încheiat procesul verbal de contravenție, instanța a avut în vedere dispozițiile art.16 și 17 din OG nr.2/2001, ce stabilesc conținutul și circumstanțele în care trebuie încheiat un asemenea act.

În ceea ce privește data săvârșirii contravenției, agenții constatatori au menționat în procesul-verbal: „data săvârșirii faptelor este data încheierii contractelor de către petenți cu banca, fapta care la momentul analizării este continuă, deoarece durează în timp, art.13 alin.2 OG nr.2/2001”.

Verbum regens al faptei pare, la prima vedere, stipularea, care înseamnă „inserarea, consemnarea, redactarea” și care, în din punct de vedere material, faptic, înseamnă o operațiune uno ictu , nu cu executare succesivă.

Instanța a apreciat însă că fapta ce se sancționează este cu totul alta, săvârșirea faptei contravenționale se produce prin încălcarea interdicției de stipulare a clauzelor abuzive.

Or, încălcarea obligației de abstențiune durează în timp, p_____ că încălcarea interdicției începe la un moment dat și continuă în timp, până la epuizare, adică până la executarea contractului în care este stipulată clauza.

Potrivit dispozițiilor art.13 alin.(1) din OG nr.2/ 2001: „Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”. Alin.(2) al aceluiași articol prevede însă că „În cazul contravențiilor continue termenul prevăzut la alin.(1) curge de la data constatării faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp.”

Dispozițiile art.16 alin.1 din Lg. nr.193/2000 sunt clare în acest sens: „Constituie contravenție….încălcarea interdicției stipulate la art.1 alin.3…”

Astfel, simplul fapt că stipularea clauzei în contract a avut loc o singură dată, respectiv la momentul încheierii acestuia, nu duce la concluzia că fapta contravențională, cu consecințe păgubitoare, ar avea caracter uno ictu , întrucât încălcarea legii (prelevarea lunară unor sume de bani în baza unor clauze abuzive inițial stipulate, interzise de lege) are caracter continuu.

Atâta vreme cât contractul conținând clauze abuzive este în vigoare și își produce efectele între părți, evident că subzistă și dezechilibrul dintre drepturile și obligațiile acestora, sancționat de legiuitor în situația în care este rezultatul poziției de putere a comerciantului față de cea a consumatorului, astfel că nu se poate susține că săvârșirea faptei s-a consumat și epuizat în momentul inițial al stipulării clauzei în contract, epuizarea având loc doar în momentul în care încălcarea produsă nu mai produce efecte.

Sunt astfel întrunite condițiile răspunderii contravenționale în persoana P______ B___ România SA, în sensul definit de către OG nr.2/2001, privind regimul contravențiilor în art.1 alin1, respectiv „fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată prin lege, ordonanță, ce încalcă valorile sociale”, fapta constând în nerespectarea abstențiunii de a insera clauze abuzive, săvârșită cu vinovăție – în acest sens, constatările din capitolul privitor la modul concret în care a acționat banca și lipsa bunei-credințe în raporturile cu consumatorii, încălcarea valorilor sociale enunțate foarte clar în preambulul (nota de fundamentare) a Directivei 93/13/CE – protejarea c_____________ în fața inechității și inegalității din contracte.

În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicabilă, instanța a avut în vedere natura acestei sancțiuni, astfel cum reiese din Legea nr.193/2000 - sancțiunea amenzii contravenționale, solicitarea formulată de ANPC în acest sens și criteriile generale de individualizare a pedepsei menționate de art.21 alin.3 din OG nr.2/2001: „(3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”

În ceea ce privește solicitarea formulată de A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ de a se dispune asupra întregului portofoliu al băncii, instanța a apreciat că această cerere este admisibilă și întemeiată pe fond.

Așa cum instanța a subliniat pe parcursul acestui litigiu, extrapolarea efectelor unei hotărâri judecătorești de la particular la general, fără verificarea punctuală, în cadrul procesului, a întregului portofoliu al băncii este o situație sui-generis, ce scapă interdicției menționată de art. 5 alin.ultim din Codul Civil, prin jocul priorității legii speciale în raport cu cea generală: „4) Este interzis judecătorului să stabilească dispoziții general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunță în cauzele ce îi sunt supuse judecății.”

Având în vedere că analiza probatoriului din prezenta cauză a relevat existența a 10 contracte de adeziune, preformulate, prin care P______ B___ România SA a inserat clauze abuzive (potrivit standardelor naționale și comunitare), instanța a admis sesizarea Autorității Naționale p_____ Protecția C_____________ întemeiată pe prevederile art.12 și 13 din Lg. nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori și a obligat pârâta P______ B___ România SA la modificarea tuturor contractelor de adeziune în curs de executare ce conțin clauzele constatate ca fiind abuzive și nule absolut, prin eliminarea acestora.

Asupra cererii de intervenție principală formulate de intervenienții B_____ F______ M______ și B_____ I__ (f.95-96 vol. VII în dosarul Tribunalului București – Secția a IX-a), tribunalul a respins-o ca neîntemeiată p_____ următoarele considerente:

Primele două capete ale cererii de intervenție principală formulate de intervenienții B_____ F______ M______ și B_____ I__ au ca obiect restituirea comisionului de acordare în valoare de 1.653,62 CHF, prevăzut la art.1.3 în contract și a comisionului de restructurare/eșalonare în valoare de 150 CHF prevăzut în actul adițional nr.1/18.07.2011.

Tribunalul a respins aceste două capete ale cererii de intervenție, ca neîntemeiate, întrucât instanța nu a fost învestită nici prin cererea principală și nici prin cererea de intervenție principală cu capete de cerere având ca obiect constarea caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzelor prevăzute la art.1.3 lit.c din contract care reglementează comisionul de acordare, respectiv a clauzei din actul adițional nr.1/18.07.2011 care reglementează comisionul de restructurare/eșalonare.

Cererea de restituire a acestor sume trebuie întemeiată pe plata nedatorată, ca urmare a dispariției fundamentului executării prestației de către intervenienți, prin caracterul abuziv și nul absolut al clauzelor contractuale în baza cărora aceștia și-au executat obligațiile.

În speță, un astfel de fundament al prestațiilor nu a dispărut din moment ce clauzele contractuale în baza cărora au fost achitate comisioanele a căror restituire se solicită nu au făcut obiectul analizei instanței în ceea ce privește caracterul abuziv și nulitatea absolută.

Relativ la cel de-al treilea capăt al cererii de intervenție având ca obiect recalcularea dobânzii în condițiile în care se impune revenirea la dobânda nemajorată cu două puncte procentuale, tribunalul l-a respins ca neîntemeiat întrucât instanța nu va putea interveni în raporturile contractuale între părți, stabilind modalitatea de formare a dobânzii.

De asemenea, este de reținut că Legea nr. 193/ 2000 nu oferă judecătorului posibilitatea de a modifica dispoziții din contracte, ci numai de a constata că unele clauze sunt sau nu abuzive și să dispună înlăturarea lor atunci când stabilește că acestea sunt abuzive. Consecința este că, fie se derulează contractul în continuare, cu acordul consumatorului, dacă după eliminarea clauzei mai poate continua, fie, dacă contractul nu își mai poate produce efectele după înlăturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este îndreptățit să ceară rezoluțiunea contractului (cu daune interese, dacă este cazul).

Față de aspectele reținute mai sus, tribunalul a apreciat că nu se poate dispune obligarea pârâtei la menținerea unui anumit nivel al dobânzii și nici la calcularea acesteia potrivit formulei prezentate de către intervenienți.

Capătul al patrulea al cererii de intervenție având ca obiect riscul valutar a fost respins ca neîntemeiat p_____ considerentele anterior expuse în legătură cu cererea principală, când au fost analizate clauzele inserate în contracte la art.6.3 din contracte, privind riscul valutar.

Asupra cererii de intervenție accesorie formulată de intervenienta Asociația Română a Băncilor, având în vedere soluția pronunțată de instanță asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, cât și obiectul cererii de intervenție accesorie, respectiv formularea de apărări în beneficiul pârâtei în susținerea admiterii sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.12 alin.1, alin.3 și alin.4 și ale art.13 alin.1 din Legea nr.193/2000, tribunalul a admis în parte cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta Asociația Română a Băncilor.

Asupra cererii de intervenție principală formulată de intervenientul G__________ M_____, a reținut că s-a invocat excepția lipsei de interes a capătului de cerere nr.5 având ca obiect restituirea sumelor reprezentând contravaloarea comisionului de conversie.

Tribunalul a admis această excepție și a respins ca lipsit de interes capătul de cerere nr.5 al cererii de intervenție principală formulată de G__________ M_____ p_____ următoarele considerente: a constatat că intervenientul nu ar putea obține nici un beneficiu din admiterea acestui capăt de cerere întrucât acesta nu a achitat comisionul a cărui restituire o solicită.

Asupra fondului cererii de intervenție principală, tribunalul a admis-o în parte, p_____ următoarele considerente:

S-a apreciat ca fiind întemeiat capătul de cerere prin care s-a solicitat constatarea abuzivă și nulitatea absolută a clauzei prevăzute la art.1.3 lit.a din contract privind comisionul de acordare, potrivit căreia „P_____ creditul acordat, împrumutatul va plăti băncii următoarele comisioane: comisionul de acordare 920 CHF se achită la data tragerii creditului fiind reținut din limita creditului acordat.”

Tribunalul a apreciat că acest comision este abuziv perceput de către pârâta, încălcând prevederile art. 4 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 193/ 2000.

Cu privire la caracterul abuziv al clauzei ce reglementează comisionul de acordare tribunalul a reținut că prezentul contract de credit este un contract de adeziune, intervenientul fiind obligat să îl semneze în forma stabilită de bancă, neavând posibilitatea de a influența în niciun mod vreuna dintre prevederile din acestuia, inclusiv prevederile referitoare la clauzele ce reglementează comisionul de acordare. Contractul încheiat este de adeziune, clauzele cuprinse fiind prestabilite de către împrumutător, fără a da posibilitatea cocontractantului de a modifica sau înlătura vreuna din aceste clauze. Intervenientul nu a avut posibilitatea de a negocia nicio clauză din contract, acestea fiindu-i impuse, în forma respectivă, de către bancă.

Conform art. 4 alin. 3 teza finală din Legea nr. 193/ 2000 coroborat cu art. 249 C.proc.civ., pârâtei îi revine obligația de a dovedi ca a negociat în mod direct aceste clauze cu reclamantul, ceea ce nu s-a întâmplat.

Tribu nalul a constatat că pârâta nu a înțeles să definească și cuvântul „acordare”.

Tribunalul a apreciat că intervenientul – în lipsa definirii acestui comision într-un limbaj inteligibil – nu au avut posibilitatea de a înțelege cu claritate motivele p_____ c are banca l-a perceput.

Perceperea comisionului de acordare creează un vădit dezechilibru între drepturile și obligațiile părților în detrimentul c_____________, intervenientul fiind obligat să plătească o sumă importantă de bani p_____ cauze necunoscute.

Comisionul de acordare este un echivalent al folosinței sumei împrumutate astfel cum este și dobânda percepută p_____ acordarea creditului. Ca atare, perceperea comisionului de acordare înseamnă practic că p_____ aceeași prestație, respectiv acordarea creditului banca percepe o dublă contraprestație: dobândă și comision de acordare.

De asemenea, tribunalul a obligat pe pârâta P______ B___ România SA la plata către intervenientul G__________ M_____ a sumei de 920 CHF în echivalent lei la cursul BNR din data plății, sumă ce se va actualiza cu indicele de inflație de la data plății, precum și la plata dobânzii legale aferente acestei sume, ce se va calcula de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății efective.

Relativ la celelalte capete ale cererii de intervenție principală formulate de G__________ M_____, tribunalul le-a respins ca neîntemeiate, p_____ considerentele următoare:

Cu privire la capătul de cerere prin care s-a solicitat constatarea caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzei stipulate la art.4.2 din contract privind obligația împrumutatului de a încheia pe întreaga durată a contractului un contract de asigurare a bunului ipotecat cu una dintre societățile agreate în prealabil de bancă:

S-a apreciat că această clauză nu este abuzivă, intervenientul nefăcând dovada unui dezechilibru contractual între drepturile și obligațiile părților, în defavoarea consumatorului. Astfel, intervenientul nu a motivat și nici nu a probat în ce măsură impunerea alegerii unei societăți de asigurare dintre cele agreate de către bancă îi prejudiciază.

Cu privire la capătul de cerere prin care s-a solicitat constatarea caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzelor stipulate la art.5.1, 5.4, 5.5 și 6.3, au fost avute în vedere soluțiile și considerentele expuse în legătură cu cererea principală, aceste clauze fiind deja analizate întrucât au făcut obiectul cererii principale.

Relativ la capătul de cerere prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a actului adițional nr.1/20.09.2010 p_____ motiv de cauza ilicită, arătându-se că acesta a fost implementat de către bancă p_____ a nu se aplica prevederile OUG nr.50/2010, tribunalul a reținut că sunt incidente dispozițiile art.966 Cod civil de la 1864 care prevede că „obligația (…) nelicită nu poate avea niciun efect”. Această cerință este precizată la art.968 Cod civil din 1864 potrivit căruia „cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice”.

Față de probatoriul administrat, tribunalul a apreciat că în legătură cu acest motiv de nulitate intervenientul nu a răsturnat prezumția valabilității cauzei. Simpla invocare a scopului mediat al încheierii actului adițional ca fiind acela al fraudării legii, în sensul neaplicării OUG 50/2010, nesusținută de niciun mijloc de probă nu este de natură a conduce la o astfel de concluzie.

De altfel, argumentele intervenientului sunt contrare înseși conduitei acestuia care a semnat actul adițional, acceptând astfel modificarea marjei de dobândă de la 4.3 puncte procentuale pe an la 6.3%,

În legătură cu capătul de cerere având ca obiect restituirea sumelor încasate de către bancă în temeiul clauzelor constatate ca fiind abuzive, p_____ identitate de rațiune, în ceea ce privește recalcularea dobânzii și restituirea sumelor plătite în plus de către intervenient, tribunalul a avut în vedere considerentele expuse p_____ cel de-al treilea capăt al cererii de intervenție formulate de B_____ F______ M______ și B_____ I__.

Cât privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei P______ B___ România SA la plata către intervenient a sumei de xxxxx CHF cu titlul de daune morale, acesta a fost respins p_____ următoarele considerente:

Față de motivele de fapt ale cererii de chemare în judecată, instanța a constatat că intervenientul și-a întemeiat cererea pe prevederile răspunderii civile delictuale.

Tribunalul a reținut incidența atât a prevederilor art. 998 – 999 C.civ. din anul 1864, cât și cele ale art. 1.349 și 1.357 C.civ. (Legea nr. 287/ 2009), având în vedere data încheierii contractului (2008) și prelungirea în timp, după data de 01.10.2011 (data intrării în vigoare a Codului civil din anul 2009), a existenței în contract a clauzelor care au fost constatate ca abuzive .

P_____ angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ condițiile existenței prejudiciului, faptei ilicite, raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și prezența vinovăției, care în conformitate cu dispozițiile art. 998 – 999 C.civ. din anul 1864 (aplicabil speței potrivit art. 5 din Legea nr. 71/ 2011) îmbracă forma intenției, neglijenței sau imprudenței cu care s-a acționat. De asemenea, în privința vinovăției, în conformitate cu dispozițiile art. 1.357 C.civ. din anul 2009, aceasta poate îmbrăca forma celei mai ușoare culpe.

În speță, intervenientul a susținut că fapta ilicită constă în existența unor clauze abuzive în contractul părților.

Prejudiciul constă în rezultatul, efectul negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o altă persoană.

Prejudiciile pot fi patrimoniale (daune materiale), care sunt acelea ce au un conținut economic, putând fi evaluate economic, și nepatrimoniale (daune morale), care reprezintă acele consecințe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conținut neeconomic.

Pe de altă parte, prejudiciul trebuie să fie cert, ceea ce înseamnă că existența lui este sigură, neîndoielnică, și – totodată – poate fi stabilită întinderea sa în prezent. În speță, intervenientul a arătat că suma de 11.000 CHF reprezintă despăgubiri p_____ daunele morale provocate de fapta ilicită imputată pârâtei. Așa cum s-a reținut anterior, prejudiciul invocat de intervenient constă în daunele morale pe care susține că le-a suferit.

Tribunalul a apreciat că această sumă nu constituie un prejudiciu în patrimoniul intervenientului, având în vedere că nu este un prejudiciu cert. Astfel, se reține că intervenientul nu a dovedit prin niciun mijloc de probă admi sibil în cauză, în condițiile art. 249 C.proc.civ., că ar fi suferit vreo daună morală ca urmare a faptei ilicite pe care i-o impută pârâtei.

Pe cale de consecință, tribunalul a constatat că nu s-a probat de către intervenient îndeplinirea cumulativă a condițiilor angajării răspunderii civile delictuale a pârâtei.

În temeiul art.453 alin.1 C__, constatând culpa procesuală a reclamantei, tribunalul a obligat pe aceasta la plata către pârâta P______ B___ România a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial parțial acordat potrivit art.453 alin.2 C__ (conform facturii și extrasului de cont de la f.130-131 vol.II în dosarul Secției a VI-a a Tribunalului București).

A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ a declarat apel împotriva acestei hotărâri solicitând admiterea apelului, cu consecința menținerii în integralitate a Procesului-Verbal de Constatare nr. xxxxxxx/23.03.2015 ca temeinic și legal.

În motivarea apelului se susțin următoarele:

Modul defectuos în care instanța a înțeles să analizeze clauza contractuală posibil abuzivă referitoare la rambursarea creditului.

Clauza care stabilește realizarea plății ratelor unui credit în moneda străină nu face parte din preț și poate fi analizată în ceea ce privește caracterul său abuziv. Ea poate fi considerată abuzivă de către instanța națională în măsura în care diferența dintre rata de schimb de la data acordării creditului și cel de la data plății ratelor este una foarte mare, contractul nu a fost negociat de către părți, iar banca a ascuns clientului riscul la care se supune.

În privința prevenirii impactului dramatic pe care l-a avut asupra c_____________ creșterea cursului valutar, Banca nu a respectat prevederile Regulamentului Băncii Naționale nr.17/12.12.2012.Riscurile aferente contractelor de credit încheiate p_____ o monedă străină au fost și sunt bine cunoscute de către instituțiile bancare,.

Pe de o parte, faptul că Banca a informat în mod eronat consumatorul înainte de încheierea contractului când nu numai că nu a expus riscurile valutare aferente unei monede străine, dar a și prezentat moneda CHF ca fiind una stabilă și sigură, determinând astfel consumatorii să ia o decizie de tranzacționare pe care nu ar fi luat-o dacă ar fi avut toate informațiile.

Pe de altă parte, faptul că nici prin contract consumatorii nu au fost informați cu privire la riscul valutar, nici măcar după impunerea obligației de către BNR.

Apelanta reclamantă ANPC consideră că cei care sunt supuși riscului valutar sunt consumatorii, atunci când în momentul încasării contravalorii mărfurilor, valuta de contract se depreciază față de momentul încheierii contractului comercial internațional, dar și banca, în eventualitatea în care valuta de contract se apreciază în perioada dintre încheierea contractului și scadența acestuia.

Legea înțelege prin clauza clară și inteligibilă acea clauză contractuală p_____ a cărei înțelegere nu sunt necesare cunoștințe de specialitate. Este obligatorie redactarea clară și fără echivoc a clauzelor astfel încât să nu fie necesare cunoștințe de specialitate p_____ înțelegerea lor.

Consideră că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 4 din Legea nr. 193/2000, art. 78 din Legea nr. 296/2004 și art. 2 pct. 16 din O.G. nr. 21/1992, în sensul că aceste clauze sunt abuzive, deoarece nu a fost negociată direct cu ei și a creat un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în defavoarea lor, contrar cerințelor bunei-credințe.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond față de clauzele contractuale menționate mai sus a fost dată cu aplicarea greșită a legii, astfel aplicabilitatea teoriei impreviziunii este indiscutabilă în prezenta speță.

Instanța de fond a tratat, cu precădere, problema dedusă judecății, din perspectiva prevederilor de drept comun, or, în cauza de față avem de a face cu o cerere de constatare a caracterului abuziv al unor clauze dintr-un contract de credit, consemnate într-un proces-verbal de constatare a unor posibile clauze abuzive.

Simpla informare a reclamanților în legătură cu prevederile contractului nu echivalează, în nici un fel, cu negocierea contractului.

Instanța de fond a reținut, în mod greșit, jurisprudența CJUE privind limitele obligației de informare, aceasta făcând referire la o clauză ce privea un litigiu între doi comercianți, or, în speța de față este aplicabilă legislația și jurisprudența privind protecția c_____________.

F___ de cele arătate, rezultă faptul că, în legătură cu aceste clauze, nu numai că se verifica toate cele 3 condiții care caracterizează o clauză abuzivă, dar se poate observa inclusiv incidența alin. (1) lit. i) din Anexă la Legea nr. 193/2000.

Referitor la clauza privind comisionul de conversie, apelanta ANPC susține că instanța de fond nu a procedat în acest fel, nefăcând o analiză asupra caracterului clar și inteligibil al clauzei privind comisionul de administrare, în ce privește consecințele economice ale acesteia, din punctul de vedere al producerii unui dezechilibru, vădit și semnificativ, între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul c_____________, situație ce pune în discuție buna-credință a băncii la încheierea acestui contract, în ce privește clauza respectivă, ci a înțeles să se rezume la modul în care acest comision a fost expus.

Aceasta înseamnă că instanța de fond nu a lămurit, pe deplin, situația de fapt, astfel că se impune admiterea apelului, casarea sentinței apelate.

F___ de comisionul de conversie, apelanta ANPC susține că acesta nu a fost niciodată negociat cu consumatorii. Destinația acestui comision nu a fost inclusă în contract, astfel încât să fie cunoscută de consumator.

F___ de cele expuse considera faptul că acest comision de conversie se circumscrie prevederilor Anexei 1 din Legea 193/2000 lit. b) "obliga consumatorul să se supună unor condiții contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoștința la data semnării contractului".

P_____ prestarea serviciilor de administrare a creditului, banca obține un profit sub forma dobânzii, comisionul fiind o dobândă "mascată".

Cu privire la clauzele contractuale referitoare la dobânda percepută, apelanta ANPC arată că o clauza ce permite intimatei-pârâte modificarea unilaterală a dobânzii stabilită prin contract, în lipsa unui criteriu clar și previzibil, creează în acest mod un dezechilibru semnificativ _______________________________ părților, contrar bunei-credințe și de natură a prejudicia consumatorul, prezintă caracterul abuziv în sensul art.4 din Legea nr.193/2000.

În continuare, apelanta ANPC susține că judecătorii au dreptul, potrivit Codului de procedură civilă, să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Totodată, practica în această materie a Curții Europene a Drepturilor Omului statuează în sensul că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil (cauzele C_____ împotriva României, S_____ împotriva României, S____ și alții împotriva României, R____ împotriva României).

Proporționalitatea onorariului avocațial cu valoarea ori complexitatea cauzei și cu munca prestată de avocat reprezintă o chestiune de temeinicie, lăsată la aprecierea instanței de fond, aceasta justificând reducerea onorariului avocațial, astfel încât acesta să reflecte valoarea muncii depuse de apărător pe parcursul prezentului litigiu.

Față de considerentele expuse, apelanta ANPC solicită respingerea cheltuielilor de judecată acordate de către instanța de fond.

P______ B___ România SA a formulat apel împotriva încheierii din data de 28.09.2016 și a sentinței civile nr. 2762/10.07.2017, solicitând ca prin decizia ce se va pronunța să se dispună: 1. Schimbarea in tot a incheierii apelate în sensul admiterii excepției prescripției;

2. Schimbarea in parte a sentinței apelate in sensul: a) Admiterii excepției inadmisibilității cererii de constatarea caracterului abuziv al clauzelor din contractul de credit încheiat cu C_____ D______, C_____ A___ M_______ și C_____ D______; b) Eliminării dispozițiilor privitoare la intervenientii R___ A_____ E____ si R___ I____ L____; c) Admiterii excepției lipsei de interes a cererii de constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobanda variabilă din contractul de credit încheiat cu C________ A_______ I____, C________ L______ F_________, L____ S_____ și L____ S______; d) Respingerii în tot a cererii formulate de A__________ Națională p_____ Protecția C_____________; e) Respingerii în tot a cererii de intervenție formulate de G__________ M_____; 3. Obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

Apelanta P______ B___ SA susține că instanța a reținut că nu ar fi incidentă instituția prescripției față de caracterul continuu al contravenției constând în inserarea in contracte a unor clauze abuzive.

Prima instanța face însă confuzie între elementul material al faptei pretins contravenționale și consecințele pe care aceasta le produce. În concret, prima instanță consideră că deși fapta P______ s-a consumat la momentul inserării clauzei, contravenția ar fi continuă.

În mod eronat prima instanță a reținut caracterul continuu al faptei imputate, în condițiile în care: a) elementul material al faptei de inserare in contract a unor clauze se consumă la momentul redactării sau cel mult la momentul semnării contractului, fiind o faptă cu executare uno ictu , astfel că această pretinsă încălcare nu a durat în timp; b) contravenția este continuă nu dacă efectele acesteia au durat în timp, ci dacă acțiunile pozitive prin care care a fost săvârșită sunt continue, adică sunt săvârșite în mod constant, fără întrerupere, până la data constatării contravenției; c) pretinsa încălcare a avut loc o singură dată - la momentul încheierii contractului, astfel că nu a durat și nici nu avea cum să dureze în timp, în mod obiectiv.

Apelanta pârâtă consideră greșită soluția de respingere a excepției inadmisibilității cererii de constatare a caracterului abuziv al clauzelor din contractul încheiat cu C_____ D______-F_____, C_____ A___ M_______ și C_____ D______.

Petentul C_____ a formulat, separat și anterior sesizării instanței de către ANPC, cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. xxxxx/3/2015 aflat pe rolul Tribunalului București, având ca obiect anularea mai multor clauze din Contractul C_____, inclusiv a celor ce fac obiectul acțiunii ANPC din prezenta cauză (a se vedea documentele din Anexa nr. 6.7 la întâmpinarea din dosarul de fond).

O altă critică invocată se referă la excepția lipsei de interes a capătului de cerere privind calcularea dobânzii prin raportare la marja fixă și indicele libor în privința petenților C________ și L____.

Potrivit clauzelor contractelor încheiate cu petenții C________ și L____, Banca avea dreptul să modifice marja care ___________________ calcul a dobânzii, însă marja în cazul acestor Contracte nu a fost niciodată majorată de Bancă, ci aceasta a rămas aceeași (4% / an în Contractul C________ și 4,2% / an în Contractul L____) începând cu data semnării contractelor și până în prezent. În plus, după alinierea acestor contracte la prevederile OUG 50/2010, marja Băncii a devenit fixă, fiind „înghețată” la valorile prevăzute încă de la momentul încheierii contractelor de credit cu petenții C________ și L____.

Apelanta P______ solicită eliminarea dispozițiilor privind pe intervenienții R___ A_____ E____ și R___ I____ L____ cu motivarea că prin încheierea din data de 16.03.2016 instanța a respins ca inadmisibila, in principiu, cererea de intervenție a c_____________ R___ A_____ si R___ I____, astfel cum rezultă de altfel din chiar mențiunile de pe pag. 133 a sentinței, iar petenții intervenienți R___ nu au formulat cale de atac.

În continuare, apelanta pârâtă P______ B___ SA formulează critici cu privire la soluția de admitere a capătului de cerere privind clauza de la art. 5.1 din contractele de credit.

O prima critică vizează faptul că prima instanță nu a analizat deloc apărările cu privire la alinierea contractelor la OUG 50/2010 din perspectiva stabilirii marjei (element component al dobânzii) ca fiind fixă.

Instanța nu a avut în vedere că la data sesizării de către ANPC clauzele contestate privind dobânda erau deja modificate, marja devenind fixă.

Ulterior semnării contractelor de credit, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit cu consumatorii („OUG 50/2010”) Contractele de Credit au fost aliniate noilor prevederi, sens în care informarea petenților (și a tuturor clienților Băncii) s-a realizat potrivit art. 11 alin. (2) lit. b) din OUG nr. 50/2010, prin afișarea notificării în unitățile teritoriale ale Băncii, la loc vizibil, prin postarea notificării pe site-ul Băncii, prin circularea textului sumarizat al notificării pe chitanțele emise de ATM-urile Băncii și pe aplicația de Internet Banking.

Petenții nu au notificat Banca privind neaplicarea modificărilor reglementate de OUG nr. 50/2010 la Contractul de Credit în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2010 p_____ aprobarea OUG 50/2010, conform art. II alin. (2) din acest act normativ, astfel că Actele adiționale de aliniere au fost acceptate tacit. Ca urmare, modificările operate în temeiul Actele adiționale de aliniere au fost în mod legal aplicate, Contractele de Credit fiind aliniat la prevederile OUG 50/2010 și modificate implicit, prin includerea în Contractele de credit a prevederilor Actelor adiționale.

Din probele administrate în dosar această stare de fapt este confirmată, iar din acestea nu rezultă că actele adiționale de aliniere ar fi fost denunțate de clienții consumatori.

Notificarea clienților privind implementarea prevederilor OUG 50/2010 s-a efectuat in conformitate cu prevederile acestui act normativ si ale Legii nr. 288/2010 de punere in aplicare a OUG 50/2010.

Principiul general degajat de prevederile OUG 50/2010 privind contractele de credit p_____ consumatori este acela că informarea c_____________ se face pe hârtie sau pe alt suport durabil. Conform art. 7 pct. 15 din același act normativ, suportul durabil este orice instrument care permite consumatorului să stocheze informații care îi sunt adresate personal, în așa fel încât acestea să fie accesibile p_____ consultare în viitor pe o perioadă de timp adecvată scopului informațiilor, și care permite reproducerea fidelă a informațiilor stocate.

Conform art. 95 din OUG 50/2010, p_____ contractele aflate în curs de derulare, creditorii au obligația ca, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, să asigure conformitatea Contractului cu dispozițiile acesteia și să poată face dovada că au depus toate diligențele p_____ informarea consumatorului cu privire la semnarea actelor adiționale.

În corpul OUG 50/2010 nu există o prevedere expresă referitoare la obligația Băncii de a trimite scrisori recomandate c_____________ referitor la semnarea acestor acte adiționale prin care se transpuneau prevederile obligatorii ale OUG 50/2010, cu consecința modificării implicite a Contractului de credit. Banca are doar obligația de diligență, privind informarea c_____________ și nu obligația de rezultat, în sensul de a garanta primirea de către consumator a notificării de a se prezenta la Bancă, în vederea semnării actului adițional de aliniere.

Având în vedere aceste aspecte, reiese că Banca și-a îndeplinit în mod corect și complet obligațiile de a-și informa clienții privind aducerea contractelor lor în conformitate cu prevederile OUG nr. 50/2010 și privind semnarea Actelor adiționale de aliniere la această ordonanță. Potrivit prevederilor acesteia, atât petenții (și alți consumatori) cât și Banca aveau posibilitatea de a denunța Contractul de credit într-un termen reglementat de OUG 50/2010. Or, cum niciuna dintre părți nu a făcut acest lucru, și cum petentei i se aplicau pe deplin prevederile legale privind acceptarea tacită a alinierii Contractului său la OUG 50/2010, rezultă că aceste Contracte au fost implicit modificate de prevederile Actului adițional de aliniere, chiar dacă acesta nu a fost semnat și de petenți.

Clauzele contestate au fost redactate în mod clar și inteligibil, se susține de către apelanta P______ B___ România SA.

Acordarea unui credit cu dobândă variabilă este legală și chiar o variantă mai avantajoasă p_____ împrumutat, care poate să beneficieze și de scăderi ale dobânzii, suportând totuși și riscul unor creșteri în funcție de situația economică generală națională și internațională, care poate determina anumite schimbări în politica de creditare a tuturor băncilor;

Mai mult, înainte de semnarea Contractului de Credit, i-a furnizat împrumutatului, cu o perioadă de timp rezonabilă înainte de data semnării, forma contractului, acest fapt fiind, așa cum am arătat mai sus, confirmat prin art. 11.2 din Contractul de Credit.

Subliniază faptul că prevederile clauzelor contestate de ANPC: (i) sunt clare și fără echivoc (sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil); (ii) au fost însușite de către împrumutat prin semnarea Contractului de Credit, devenind astfel lege între părțile contractante potrivit art. 969 din C.Civ. 1864 și (iii) au constituit un element determinant la formarea voinței de a contracta.

Condiția clauzei contrare bunei-credințe și condiția creării unui dezechilibru contractual semnificativ nu sunt îndeplinite în cauză.

Propunerile de modificare conținând o formulă transparentă de variație a dobânzii și determinare a comisioanelor percepute demonstrează intenția băncii de a așeza Contractul de Credit pe baze care reflectă tocmai clarificarea clauzelor denunțate în acest litigiu ca fiind abuzive.

Consideră apelanta pârâtă P______ că nu au caracter abuziv clauzele privind variabilitatea dobânzii creditelor.

De asemenea, apreciază ca eronată soluția de admitere în parte a cererii de intervenție formulată de G__________ M_____.

În primul rând, comisionul de acordare face parte din obiectul principal al contractului, motiv p_____ care instanța nu putea proceda la verificarea unui potențial caracter abuziv al acestor clauze, raportat la art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000.

Clauza privind comisionul de acordare a fost redactată clar si inteligibil, consumatorul cunoscând de la inceput existenta si intinderea concretă a comisionului.

Termenul este folosit in mod curent, iar comisionul de acordare nu se confunda cu dobânda, asa cum in mod greșit a retinut prima instanța. Dobanda este prețul p_____ folosirea banilor, iar comisionul de acordare este prețul p_____ prestarea unor servicii.

Comisionul de acordare reprezintă contravaloarea costurilor angrenate de Bancă în vederea punerii la dispoziție a creditului și a menținerii structurii acestuia, costuri separate de dobândă, și anume:costuri privind punerea creditului la dispoziția reclamanților; emiterea graficului de rambursare; angajarea unui ofițer de credit p_____ supravegherea împrumutului acordat;monitorizarea creditului pe toată durata sa până la rambursarea integrală a acestuia;costuri determinate de modificări ale diferitelor elemente contractuale; analiza implicațiilor și previzionarea efectelor pe care aceste modificări le produc asupra randamentului creditului.

M_____ L____ G__________ a declarat, de asemenea, apel împotriva aceleiași sentințe, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii apelate iar pe fondul cauzei, admiterea în tot a cererii de intervenție principală, constatarea nulității art. 1.3 lit. c), 4.2., 5.1 (in totalitate), 5.4, 5.5, 6.3 din contractul de credit nr. xxxxxxxxxxxx24335/10.01.2008 si obligarea paratei la modificarea acestora ; constatarea nulității absolute a actului adițional nr. 1/20.09.2010 la contractul de credit nr. xxxxxxxxxxxx24335/10.01.2008 și restituirea sumelor încasate de parata in baza actului adițional, sume ce urmeaza a fi reactualizate in funcție de indicele de inflație la data plații acestora si la care se aplica dobanda legala calculata de la data incasarii pana la data restituirii efective; stabilizarea cursului de schimb CHF/L__ p_____ calculul fiecărei rate succesive datorate la cursul CHF/L__ valabil la data incheierii contractului de credit nr. xxxxxxxxxxxx24335 si anume 10.01.2008, incepand cu data scadentei primei rate si pana la finalizarea raporturilor contractuale dintre parti; modificarea clauzelor contractuale în sensul eliminării acestor clauze abuzive și obligarea pârâtei la restituirea sumelor încasate in temeiul clauzelor abuzive constatate de instanța ca atare, sume ce urmeaza a fi reactualizate in funcție de indicele de inflație la data plații acestora si la care se aplica dobanda legala calculata de la data incasarii pana la data restituirii efective; obligarea pârâtei la plata sumei de 11.000 CHF la cursul BNR din ziua efectuării plații cu titlu de daune morale.

În motivarea apelului se arată următoarele:

Instanța de fond a stabilit in mod greșit data de la care incepe sa curgă dobanda legala p_____ restituirea comisionului de acordare de 920 CHF (art. 1.3 lit. a).

Deși instanța de fond a considerat ca fiind clauza abuziva art. 1.3 lit. a), adica articolul care stabilește comisionul de acordare, aceasta a obligat parata la plata dobânzii care va curge numai de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

Consideră nelegala si netemeinica abordarea instanței avand in vedere ca atata timp cat acest comision de acordare a fost incasat la data incheierii contractului de credit (10.01.2008), de la data respectiva ar trebui sa curgă dobanda p_____ o suma incasata in mod abuziv, deși era o suma nedatorata.

Instanța de fond in mod neintemeiat si nelegal a respins cererea de constatare ca abuziva a comisionului de conversie — (Art. 1.3 lit. c) —.

Susține că nu i s-a explicat motivul p_____ care trebuie sa plătească acest comision conversie, care este destinația finala a acestei sume care nu privește o contraprestatie a băncii si nu se refera la vreun serviciu pe care banca il face și, mai mult, nu se prevede posibilitatea restituirii acestuia. Aceasta clauza contractuala nu a fost negociata direct cu clientul, fiind de natura a crea in detrimentul său un dezechilibru semnificativ _______________________________ părților, si reprezintă o clauza abuziva, sanctionata, potrivit legii, cu nulitatea absoluta. Instanța de fond in mod neîntemeiat si nelegal a respins cererea de constatare ca abuziva a clauzei de la art. 4.2— referitor la dreptului de a alege societatea de asigurare.

Aceasta este o clauza abuziva, nenegociata, impunând sa aleagă o societate de asigurare numai dintre cele agreate de Banca, ingradind posibilitatea de a incheia un contract de asigurare. Prin ingradirea dreptului de a alege un asigurător cu alte clauze mai favorabile sau a negocia clauze contractuale suplimentare de asigurare: incapacitate temporală sau permanentă de muncă cu un alt asigurători sau cu asigurătorul AVIYA . Totodată, consideră ca din cauza bolii de care sufără - Trombangeita obliteranta, intimata P______ l-a transformat intr-un consumator captiv al societății AVIVA.

Consideră ca prin lipsa acestor clauze de incapacitate parțiala intimata P______ l-a prejudiciat cu peste 1000,CHF perioada cat a fost efectiv internat in Spital.

Instanța de fond in mod neintemeiat si nelegal a respins cererea de modificare a dobânzii in funcție de variabilitatea marjei. A considerat ca fiind abuziv numai criteriul in funcție de care poate varia marja.

Apreciază ca cele doua clauze de mai sus reprezintă clauze abuzive din perspectiva pct. 1 lit. a din Anexa la Legea nr. 193/2000, art. 3 alin. (1) si (2) din Directiva Consiliului Europei nr. 93/13/CEE/05.04.1993, fiind incalcate si dispozițiile art. 1 alin. (3) si art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000.

O altă critică se referă la respingerea cererii privind clauza inserata in art. 5.5 din contract — referitoare la dobanda penalizatoare —.

Contrar susținerii instanței de fond, s-a creat un dezechilibru contractual prin stabilirea unei dobânzi evident disproporționat de mari.

În continuare, apelantul G__________ M_____ susține că instanța de fond in mod neintemeiat si nelegal a respins capătul de cerere referitor la actul adițional nr. 1/20.09.2010.

Așadar, dobanda variabila calculata după o dobândă internă a fost transformata în Libor + o marjă fixă mult mai mare decât cea inițială.

Potrivit art. 95 din OUG nr. 50/2010, modificat prin Legea nr. 288/2010: „prevederile prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică contractelor în curs de derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția dispozițiilor art. 37A1, ale art. 66-69 și, în ceea ce privește contractele de credit pe durata nedeterminată existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, ale art. 50-55, ale art. 56 alin. (2), ale art. 57 alin. (1) și (2), precum și ale art. 66-71.”

In același sens sunt și dispozițiile cuprinse în art. II din Legea nr. 288/2010:

(1) Actele adiționale încheiate și semnate până la data intrării în vigoare a prezentei legi în vederea asigurării conformității contractelor cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 își produc efectele în conformitate cu termenii contractuali agreați între părți.

(2) Actele adiționale nesemnate de către consumatori, considerate acceptate tacit până la data intrării în vigoare a prezentei legi, își vor produce efectele în conformitate cu termenii în care au fost formulate, cu excepția cazului în care consumatorul sau creditorul notifică cealaltă parte în sens contrar, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

De asemenea, instanța de fond in mod neintemeiat a apreciat ca a acceptat majorarea dobânzii cu 2 puncte procentuale (de la 4.3 la 6.3) prin semnarea actului adițional!!

Precizează ca dobanda s-a majorat cu mai mult de un an inaintea semnării actului adițional, respectiv in urma notificării nr. 9957 transmise de banca la data de 17.04.2009. Ulterior, prin Actul adițional din 20.09.2010, banca precizează ca valoarea marjei fixe este de 6.3%, in următorul context: „Banca poate modifica valoarea marjei fixe, in valoare de 6.3%, din componenta ratei dobânzii doar ca urmare a unor modificări legislative care impun în mod expres acest lucru”.

De asemenea, si stabilirea comisionului de administrare prin art. II.3 din actul adițional este o clauza abuziva, la fel si dobanda penalizatoare de 4% anual stabilita prin art. 1/4 reprezintă o clauza abuziva p_____ motivele invocate mai sus (cu referire si la dobanda penalizatoarea stabilita prin contractul de credit).

D____ urmare, actul adițional a fost implementat tocmai p_____ a nu se aplica prevederile OUG 50/2010.

O altă critică adusă hotărârii se referă la respingerea capătului de cerere privind art. 6.3 din contract — riscul valutar.

Contrar susținerii instanței de fond, aceasta clauza creeaza un dezechilibru semnificativ _______________________________ părților.

Ca o consecința a cunoașterii in detaliu a situației CHF, parata P______ nu a prevăzut nici o clauza in contract care sa reglementeze reevaluarea costurilor contractului in situația ipotetică a devalorizării monedei CHF, ce conduce la ideea ca parata a avut reprezentarea ca scăderea valorii CHF este improbabila.

In vederea înlocuirii clauzelor abuzive se impune revizuirea efectelor contractului încheiat prin înghețarea cursului de schimb valutar la valoarea de la momentul încheierii contractelor, respectiv calcularea și plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în lei a francului elvețian de la data încheierii convențiilor, pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului și restituirea sumelor plătite în plus . Graficul de rambursare a fost inmanat in limba engleza (dovada a relei-credinte a intimatei-parate P______).

Un alt motiv de apel privește faptul că instanța de fond in mod neintemeiat si nelegal a respins capătul de cerere cu privire la obligarea pârâtei la plata sumei de 11.000 CHF la cursul BNR din ziua efectuării plații, cu titlu de daune morale.

Menționează ca pe parcursul derulării contractului de credit, din cauza stresului suferit prin impovararea sa de către banca, s-a imbolnavit de o boala incurabila, astfel cum reiese din actele anexate prezentei, si anume de boala (trombangeita obliteranta) . Aceasta afecțiune are o evoluție episodica si localizare segmentară, ce afecteaza arterele si venele extremităților (mâinile si picioarele). Din cauza bolii de care suferă, arată că a fost nevoit sa renunțe la slujba și sa _______________________ micsorandu-se.

P______ B___ România SA a formulat întâmpinare la apelul ANPC și al intervenientului M_____ G__________ prin care solicită respingerea apelurilor ca fiind nefondate si obligarea la plata cheltuielilor de judecata din apel.

Intervenienții B_____ au formulat la data de 06.08.2019 un apel incident împotriva sentinței civile nr. 2762/10.07.2017 prin care au solicitat admiterea apelului, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de intervenție principală și obligarea pârâtei P______ B___ SA la restituirea sumelor încasate nejustificat, calculate de la data pronunțării sentinței și până la soluționarea apelului, conform art. 478 alin. 5 C.pr.civ.

În motivarea apelului se arată că în mod greșit a fost respinsă cererea de intervenție principală formulată în fața instanței de fond chiar față de poziția pârâtei P______ B___ care a recunoscut o parte din capetele de cerere, fiind invitați să semneze un act adițional la contractul de credit prin care banca se obliga la restituirea unor sume de bani .

Se solicită de către apelanții B_____ restituirea sumelor achitate în plus ca urmare a majorării marjei dobânzii de la 4,3% la 6,3% /an, respectiv suma de 11.662 CHF, restituirea sumelor achitate în plus față de ratele calculate la cursul chf/leu de la data încheierii contractului de credit și anume 20.091 lei la care se adaugă sumele calculate până la pronunțarea hotărârii în apel, în conformitate cu art. 478 alin. 5 C.pr.civ., precum și obligarea pârâtei la restituirea comisionului de acordare în sumă de 1653,62 chf, a comisionului de restructurare în sumă de 150 chf, recalcularea dobânzii și revenirea la dobânda nemajorată, calcularea și plata ratelor în lei la valoarea monedei chf de la data încheierii contractului pe toată durata derulării acestuia.

Apelanții B_____ consideră că în subsidiar trebuie avută în vedere teoria impreviziunii ca temei juridic p_____ restituirea sumelor achitate în plus față de valoarea în lei a monedei chf de la data încheierii contractului de credit.

În conformitate cu prevederile art. 255 și 258 C.pr.civ. au fost încuviințate probele cu înscrisurile atașate cererilor de apel, fiind respinse celelalte probe ca neconcludente și neutile lămurii aspectelor rămase în disputa părților.

Analizând sentința apelată în conformitate cu prevederile art. 479 alin. 1 C.pr.civ., respectiv în limitele cererilor de apel cu care este sesizată instanța, Curtea reține următoarele :

Mai întâi, apelanta reclamantă ANPC susține următoarele critici: modul greșit în care instanța de fond a analizat comisionul de conversie prevăzut la art. 1.3 în cele 10 contracte de credit, critici cu privire la clauzele de la art. 5.4 și 5.5 privind variația dobânzii; modul eronat de analiză a clauzei de la art. 6.3 privind rambursarea creditului în moneda în care a fost acordat și neaplicarea teoriei impreviziunii; critici cu privire la obligarea la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat. .

Nu au fost formulate critici cu privire la soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale active a ANPC pe capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei P______ B___ SA la restituirea sumelor de bani încasate în baza clauzelor constate ca abuzive, soluția devenind definitivă prin neapelare.

Referitor la clauzele de la art. 5.4 și 5.5 din contractele de credit menționate în procesul verbal de constatare a contravenției, Curtea constată că acestea au următorul conținut:

Art. 5.4: având în vedere faptul că dobânda poate varia în funcție de indicele de referință, împrumutatul este obligat să urmărească fluctuațiile indicelui de referință și să se prezinte la bancă ori de câte ori este necesar p_____ a primi noul grafic de rambursare aferent considerat acceptat automat de către împrumutat, fără a fi necesară semnătura lor. În cazul în care banca modifică marja, conform deciziei sale, noua rată a dobânzii va fi comunicată împrumutatului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire împreună cu noul grafic de rambursare aferent considerat acceptat automat de către împrumutat. În cazul majorării dobânzii, ca urmare a majorării marjei băncii, împrumutatul are dreptul să declare băncii, în intervalul de 30 de zile de la comunicarea ratei dobânzii, că nu acceptă noile rate ale dobânzii. În această situație, împrumutatul se obligă să restituie limita de creditare pe care a utilizat-o împreună cu dobânzile și comisioanele datorate până la data plății în același interval de 30 de zile, Banca nepercepând costuri suplimentare. Dacă termenul de mai sus este depășit, se consideră că împrumutatul a acceptat modificarea dobânzii.

Art. 5.5. din contractele de credit stabilește următoarele: p_____ orice sume datorate și neplătite la scadențele prevăzute în contract, împrumutatul va plăti penalități stabilite sub forma unor dobânzi penalizatoare de 4% anual, peste dobânda curentă p_____ creditul restant și alte restanțe și de 4% anual p_____ dobânda restantă a căror sume se calculează zilnic, pro rata temporis, începând cu data scadenței și până la data plății integrale a acestor sume de către împrumutat și se vor adăuga la sumele ratelor lunare, cuantumul dobânzilor penalizatoare putând depăși sumele asupra cărora sunt calculate.

În primul rând, se impune a fi subliniat faptul că prin sentința apelată s-a admis capătul de cerere având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzei de la art. 5.1 din contractele de credit ce au făcut obiectul procesului verbal de contravenție nr. xxxxxxx/23.03.2015 emis de ANPC, în sensul că a fost constatată abuzivă clauza de la art. 5.1 în privința criteriului în funcție de care variază marja băncii, criteriul denumit – conform deciziei băncii – .

Relativ la clauzele inserate la art. 5.4 instanța de fond a apreciat că acestea nu sunt abuzive prin ele însele, ci prin corelare cu art. 5.1 și prin urmare constatarea caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzei privind criteriul în funcție de care variază marja băncii lipsește de efecte juridice și aceste clauze de la art. 5.4, motiv p_____ care solicitarea ANPC în legătură cu această clauză a fost respinsă ca neîntemeiată.

Așadar modalitatea de variație a ratei dobânzii cuprinsă la art. 5.1 și 5.4 din contractele de credit cenzurate a fost apreciată de prima instanță ca fiind netransparentă și contrară exigenței de bună credință ce revine profesionistului, întrucât criteriul în funcție de care se revizuiește marja și implicit se modifică rata dobânzii este lăsat la latitudinea discreționară a băncii, fiind încălcat principiul echilibrului juridic contractual în defavoarea consumatorului.

În raport de această soluție și de considerentele tribunalului ce o susțin apare ca lipsită de interes nemulțumirea apelantei reclamante ANPC referitoare la neconstatarea ca abuzivă și a clauzei de la art. 5.4 din contracte, întrucât rezultă cu prisosință că și această clauză devine lipsită de efecte juridice prin corelare cu clauza de la art. 5.1.

Referitor la clauza de la art. 5.5 din contractele de credit, al cărei conținut a fost redat mai sus, clauza care reglementează dobânda penalizatoare în situația în care consumatorul nu plătește rata la data scadentă, Curtea constată că în mod just a apreciat instanța de fond că a fost respectată cerința de informare corespunzătoare a consumatorului .Clauza este exprimată într-un limbaj clar p_____ orice persoană și nu s-a creat un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în defavoarea consumatorului prin inserarea acestei clauze.

În concret clauza de la art. 5.5. este o clauză firească în orice contract sinalagmatic având în vedere că reglementează obligația de plată a sumei de bani la scadență sub sancțiunea plății de penalități sau penalizări, mai precis este o clauză penală p_____ neexecutare culpabilă a obligației de plată a ratei la data scadentă ..

În ceea ce privește comisionul de conversie stipulat la art. 1.3 în contractele de credit analizate, Curtea reține că potrivit acestei clauze, în situația în care împrumutatul solicită și banca acceptă, modificarea valutei sau altor condiții ale creditului, Banca poate percepe un comision de conversie de 3,0 (minim 100 euro sau echivalent usd/chf) aplicat la soldul creditului.

Susținerile apelantei ANPC cât privește lipsa negocierii comisionului sunt lipsite de relevanță atât timp cât prima instanță a reținut în urma administrării probelor că părțile contractante nu au negociat clauzele celor 10 contracte de credit ce au făcut obiectul procesului verbal de constatare a contravenției din data de 23.03.2015.

În mod judicios a reținut instanța de fond că prin comision se înțelege remunerația primită de o persoană fizică sau juridică în schimbul unui serviciu prestat de aceasta. Este absolut firesc ca în situația în care consumatorul /împrumutatul solicită băncii efectuarea unei modificări a valutei sau a altor condiții ale creditului, consumatorul să plătească o sumă de bani în schimbul acelui serviciu, respectiv un comision. Așadar, clauza este clar și inteligibil exprimată p_____ orice persoană, cu respectarea cerinței de bună credință din partea băncii privind obligația de informare și de transparență.

În mod corect a apreciat prima instanță că această clauză de la art. 1.3 nu creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în detrimentul consumatorului, fiind respectate prevederile art. 1 lit. a din anexa la legea nr. 193/2000.

Totodată, contrar susținerilor apelantei ANPC comisionul unic p_____ servicii prestate la cererea consumatorului este permis de legislația în vigoare, inclusiv de OUG nr. 50/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2010.

Susținerea apelantei ANPC în sensul că acest comision reprezintă în fapt o dobândă mascată care se adaugă la dobânda stipulată la art. 5.1 este complet nefondată și contrazisă chiar de conținutul clauzei care precizează în mod expres că se percepe în schimbul unui serviciu realizat de bancă la cererea clientului.

În ce priește clauza de la art. 6.3 din secțiunea 6-Rambursare potrivit căreia, împrumutatul este obligat ca cel târziu în ziua scadenței să constituie suma necesară rambursărilor în contul curent deschis la bancă, la valuta prevăzută în graficul de rambursare. Împrumutatul mandatează baca să debiteze unilateral orice cont al împrumutatului deschis la bancă, de unde acesta poate încasa orice sumă datorată de împrumutat, la scadențele prevăzute în prezentul contract. Dacă moneda oricărui astfel de cont diferă de moneda în care sunt datorate obligațiile de plată, banca poate utiliza disponibilitățile respective p_____ a cumpăra o sumă egală cu cea în moneda obligațiilor de plată, aplicând cursul său de schimb și poate debita contul respectiv cu costul aferent cumpărării și alte taxe, după caz.

Clauza contestată ca fiind abuzivă din perspectiva legislației c_____________ (Legea nr. 193/2000 și Directiva 93/13 CEE) cuprinde în conținutul ei două reguli: obligația restituirii împrumutului în aceeași monedă în care a fost acordat și mandatul acordat băncii de a debita orice cont al împrumutatului deschis la bancă, la scadența ratei dobânzii, conform graficului de rambursare în vederea încasării ratei scop în care banca poate aplica cursul său de schimb în ipoteza în care moneda contului diferă de moneda creditului.

Prin sentința apelată s-a respins acest capăt de cerere ca neîntemeiat.

Instanța de fond a reținut criteriile ce rezultă din art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000 în vederea stabilirii caracterului abuziv sau nu al unei clauze contractuale și a făcut o interpretare corectă, justă și în conformitate cu principiile ce se degajă din jurisprudența CJUE pe această chestiune.

În mod evident, p_____ orice persoană în calitate de consumator mediu informat, moneda în care se rambursează împrumutul este un element fundamental al contractului alături de suma împrumutată, moneda în care se dorește a fi acordat creditul, perioada derulării contractului și dobânda pe care o percepe banca în schimbul acordării împrumutului..

Cu alte cuvinte, moneda în care se acordă creditul și cea în care urmează a fi restituit fac parte din obiectul principal al contractului, fiind elemente esențiale, primele ce sunt avute în vedere de orice persoană care vrea să se împrumute la o bancă.

Or, art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000 exceptează de la analiza caracterului abuziv acele clauze care se asociază cu definirea obiectului principal, desigur, cu condiția ca respectiva clauză să fie exprimată într-un limbaj clar și ușor inteligibil.

Obligația împrumutatului de restituire a creditului în aceeași monedă în care a fost acordat este clar exprimată p_____ orice persoană și totodată este esențială în sensul că face parte din obiectul principal al contratului.

Astfel clauza de la art. 6.3 este exceptată de la cenzura pretinsă de apelanta reclamantă ANPC.

Totuși instanța de fond a făcut o analiză exhaustivă a obligațiilor ce revin profesionistului legat de această clauză, a verificat respectarea cerinței de transparentă în redactarea clauzei și a echilibrului juridic contractual în raport de principiile ce se desprind din jurisprudența CJUE, considerente față de care nu au fost invocate critici concrete, pertinente a căror formulare să conducă la o altă soluție decât cea a primei instanțe.

O subliniere se impune cu precădere și anume, clauza de la art. 6.3 privind rambursarea împrumutului în aceeași monedă în care a fost acordat nu este o clauză de risc valutar, contrar a ceea ce susține apelanta reclamantă ANPC.

Clauza de risc valutar este acea clauză care prevede că riscul valutar urmează a fi suportat de către una sau alta dintre părțile contractante, ceea ce nu estet cazul de față.

În contractele suspuse analizei, ambele părți își asumă riscul ca pe parcursul executării contractului suma restituită de împrumutat să valoreze mai puțin sau mai mult la momentul restituirii decât la momentul acordării, raportat la o altă monedă considerată etalon.

Clauza criticată reprezintă o aplicare a principiului nominalismului monetar instituit de art. 1578 Cod civil de la 1864, deci o aplicare a unei norme cu caracter de lege de la care părțile nu au înțeles să deroge, ceea ce duce la concluzia că a devenit legea părților care trebuie respectată în conformitate cu prevederile art. 969 și 979 Cod civil de la 1864.

În concordanță cu jurisprudența CJUE o clauză care cuprinde o normă juridică este exclusă, de asemenea, de la cenzura caracterului abuziv.

În plus, clauza de l arta. 6.3 mai conține și un mandat acordat de împrumutător băncii în scopul debitării conturilor deschise la bancă în vederea achitării ratei la data scadentă, clauză perfect validă, exprimată în mod clar, transparent care devine aplicabilă în ipoteza în care împrumutatul nu plătește rata la scadență. În ce privește eventualul schimb valutar pe care îl efectuează banca, acesta nu este altul decât cel din ziua respectivă conform propriului curs valutar afișat, valabil oricărui client al băncii care apelează la acest serviciu. Nu se poate decela din conținutul clauzei nici un dezechilibru semnificativ și nici reaua credință a băncii .

Susținerile apelantei ANPC referitoare la neaplicarea de către instanța de fond a teoriei impreviziunii nu pot fi primite atât timp cât instanța de fond nu a fost învestită cu o cerere de analizare a intervenirii impreviziunii, fiind incidente dispozițiile art. 478 alin. 3 C.pr.civ. care nu permit formularea de cereri noi în apel.

În al doilea rând, o astfel de cerere de constatare a intervenirii impreviziunii într-un contract de credit presupune în mod logic existența unor clauze contractuale valabile, neafectate de caracter abuziv, ceea ce contrazice alegațiile anterioare ale apelantei ANPC privind caracterul abuziv și totodată, acest tip de cerere poate fi formulat numai de către consumator în persoană în calitate de împrumutat - parte contractantă dar nu și de către ANPC în numele c_____________. Dispozițiile art. 12 din Legea nr. 193/2000 pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată nu îngăduie formularea unei cereri întemeiate pe intervenirea impreviziunii. Această cerere aparține exclusiv consumatorului, singurul în măsură să aprecieze că obligația de plată a devenit excesiv de oneroasă în raport cu prestația băncii.

În fine, ultima critică adusă de apelanta ANPC se referă la faptul că în mod eronat instanța de fond nu a diminuat cuantumul onorariului avocatului care a asistat partea adversă față de care a căzut în pretenții, diminuare în măsura în care sumele pretinse reprezintă cheltuieli necesare, rezonabile și reale.

Critica este neîntemeiată și urmează a fi înlăturată întrucât, suma de 2000 lei acordată pârâtei P______ B___ SA cu titlu de cheltuieli de judecată a fost dispusă în temeiul prevederilor art. 453 alin. 1 și alin. 2 C.pr.civ., fiind proporțională cu capetele de cerere admise, adecvată complexității și activității desfășurate de avocat.

În conformitate cu prevederile art. 480 alin. 1 C.pr.civ. apelul declarat de apelanta ANPC va fi respins ca nefondat.

În continuare, în ce privește apelul formulat de P______ B___ SA Curtea constată că se solicită admiterea excepției prescripției și respingerea acțiunii; schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul: admiterii excepției inadmisibilității cererii de constatare a caracterului abuziv al clauzelor din contractul încheiat cu C_____ D______, C_____ A___ și C_____ D______, eliminarea dispozițiilor privitoare la intervenienții R___ A_____, R___ I____, admiterea excepției lipsei de interes a cererii de constatare a caraterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă din contractul încheiat cu Cicârlie A_______, Cicârlie L______, L____ S_____ și L____ S______, respingerea în tot a cererii formulate de ANPC, respingerea în tot a cererii de intervenție formulată de G__________ M_____.

Critica adusă încheierii de ședință din data de 28.09.2016 prin care tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția prescripției cu motivarea caracterului continuu al faptei imputate este neîntemeiată.

Art. 13 din OG nr. 2/2001 prevede că aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar în cazul contravențiilor continue, termenul curge de la data încetării săvârșirii faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp.

O precizare preliminară se impune a fi făcută și anume că se susține o excepție a prescripției de a constata și de a mai aplica sancțiunea contravențională, din perspectiva datei săvârșirii contravenției cu consecința respingerii acțiunii în tot.

Acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 12 și 13 din Legea nr. 193/200 are un caracter mixt, civil și contravențional, fiind o acțiune în încetarea de efecte p_____ viitor, astfel cum a statuat Curtea Constituțională în Decizia nr. 245/2016, paragraful 55.

Așadar nu poate fi vorba despre o excepție a prescripției dreptului material la acțiune care are ca efect respingerea în tot a acțiunii.

Curtea consideră că sunt aplicabile prevederile art. 13 alin. 2 din OG nr. 2/2001care arată că, în cazul contravențiilor continue, termenul de 6 luni p_____ aplicarea sancțiunii contravenționale curge de la data încetării săvârșirii faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației durează în timp.

Deși art. 1 alin. 3 din Legea nr. 193/200 se referă la stipularea de clauze abuzive, încălcarea obligației se prelungește atât timp cât clauzele sunt menținute în contract.

Elementul material al contravenției continue are ca specific faptul că el se realizează printr-o dublă atitudine a făptuitorului: una comisivă care declanșează starea contravențională și alta omisivă, prin care lasă ca starea să dureze fără a o opri. Înaintarea către instanță a procesului verbal de constatare a contravenției nu a avut aptitudinea de a stopa starea contravențională astfel că excepția invocată nu poate fi primită.

Referitor la solicitarea apelantei P______ B___ SA de eliminare a mențiunilor din dispozitivul sentinței apelate privind pe R___ A_____ și R___ I____ p_____ motivul că prin încheierea de ședință din data de 16.03.2016 s-a respins ca inadmisibilă, în principiu, cererea de intervenție principală formulată de R___ A_____ și R___ I____, soluție neatacată în apel, Curtea constată că argumentele reținute de instanță sunt altele și nu sunt criticate prin apelul formulat de Bancă, respectiv contractul de credit nr. 421….9827/29.09.2007 semnat de către R___ A_____ și R___ I____ în calitate de garanți ipotecari face parte din obiectul sesizării de către ANPC fiind cuprins în procesul verbal de constatare a contravenției încheiat la 23.03.2015. Împrejurarea că cererea de intervenție formulată de către R___ a fost respinsă ca inadmisibilă nu prezintă nici o relevanță juridică în raport de obiectul cererii cu care a fost sesizată instanța de către ANPC și asupra căruia în temeiul art. 22 C.pr.civ. este obligată să se pronunțe.

În ce privește excepția lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă în contractele încheiate cu petenții C________ și L____ Curtea reține că în mod corect instanța de fond a considerat că este neîntemeiată având în vedere motivele invocate de pârâta P______ în susținerea excepției (f.18, vol.4 dosar TB-secția a IX-a) în raport de inexistența unui capăt de cerere în acțiunea promovată de reclamanta ANPC și anume calcularea dobânzii prin raportare la marja fixă și indicele libor la 3 luni.

În ceea ce privește soluția de admitere a capătului de cerere privind constatarea caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzei de la art. 5.1 referitor la criteriul în funcție de care variază dobânda și anume modificarea marjei funcție de decizia Băncii, Curtea reține următoarele:

O primă critică a apelantei este aceea că instanța de fond nu a analizat apărările invocate prin întâmpinare, respectiv nu a ținut seama de împrejurarea că la data încheierii procesului verbal de constatare a contravenției de către ANPC, 23.03.2015, clauzele de la art. 5.1, 5.4 privind revizuirea dobânzii erau aliniate prevederilor din OUG nr. 50/2010 care stabilesc modul de calcul al dobânzii variabile în funcție de indicele de referință corespunzător monedei la care se adaugă marja fixă a băncii.

Este adevărat că în cadrul amplelor considerente ale hotărârii atacate nu se regăsește o motivare pe această apărare formulată de pârâta P______, însă, o înlăturare a apărăii poate fi dedusă implicit din faptul că instanța a apreciat că nu a avut loc o aliniere prin acceptarea tacită de către împrumutați a actelor adiționale de aliniere .

Din verificarea actelor adiționale de aliniere la OUG nr. 50/2010 depuse la dosarul de fond rezultă că acestea nu sunt semnate de către împrumutați, cu excepția actului adițional încheiat de intervenientul G__________ M_____.

Apelanta pârâtă P______ B___ SA susține că și-a îndeplinit obligația de a implementa prevederile OUG nr. 50/2010 prin transmiterea notificării prevăzute de acest act normativ astfel: afișarea notificării în unitățile teritoriale ale Băncii, postarea notificării pe website-ul băncii, circularea textului sumarizat al notificării pe chitanțele emise de ATM-urile Băncii.

Contrar susținerilor apelantei pârâte Curtea constată că nici una dintre modalitățile de comunicare a notificării prevăzute de OUG nr. 50/2010 privind informarea împrumutaților cu privire la modificările intervenite în clauzele contestate nu respectă dispozițiile acestui act normativ.

Potrivit prevederilor art. 41 alin. 1 din OUG nr. 50/2010, (1) Orice notificare cu privire la modificarea conținutului clauzelor contractuale referitoare la costuri va fi transmisă c_____________ cu cel puțin 30 de zile înainte de aplicarea acestora, cu excepția situațiilor în care consumatorul solicită modificări ale contractului care implică schimbarea costurilor, de exemplu prelungirea perioadei de creditare sau modificarea ratelor.

(2) Consumatorul are la dispoziție un termen de 15 zile de la primirea notificării p_____ a comunica opțiunea sa de acceptare sau de neacceptare a noilor condiții.

(3) Neprimirea unui răspuns din partea consumatorului în termenul menționat anterior nu este considerată acceptare tacită și contractul rămâne neschimbat.

Însăși apelanta pârâtă a arătat că nu a efectuat comunicarea notificării privind modificarea convenției de credit în mod individual, personal fiecărui împrumutat cu care a încheiat contractul în conformitate cu art. 41 din OUG nr. 50/2010, întrucât doar o astfel de comunicare este aptă să fie opusă cu temei rezonabil co-contractantului și nu simpla afișare la loc vizibil în unitățile băncii.

Prin urmare, în mod corect instanța de fond a analizat clauzele criticate astfel cum au fost stipulate în contractele de credit.

Criticile referitoare la neîndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 4 din Legea nr. 193/2000 cât privește modalitatea de variație a dobânzii de la art. 5.1 sunt neîntemeiate.

Clauza contestată acordă băncii un drept discreționar în privința revizuirii dobânzii în sensul că marja în funcție de care are loc variația nu este determinabilă, și prin urmare nu poate fi verificată.

Chiar dacă este o clauză care se asociază evident cu obiectul principal al contractului nu operează excluderea prevăzută la art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000 dat fiind faptul că este încălcată exigența redactării clauzei întru-un limbaj clar și ușor inteligibil.

În mod just a apreciat instanța de fond faptul că din modul de redactare al clauzei nu se poate deduce în mod limpede și cu ușurință care va fi evoluția în timp a părții variabile pe care împrumutatul trebuie să o plătească, modalitate care creează un dezechilibru considerabil între drepturile și obligațiile părților în detrimentul consumatorului, ceea ce denotă și lipsa de bună credință a băncii.

Exprimarea într-un limbaj ușor inteligibil nu poate fi limitată la o enunțare corectă din punct de vedere gramatical ci, presupune ca fiecare dintre părțile contractante să aibă reprezentarea neîndoielnică a naturii și întinderii propriilor obligații asumate.

Inserarea în contract a mai multor motive p_____ revizuirea ratei dobânzii implică definirea și descrierea într-o manieră fără echivoc a situațiilor care pot interveni p_____ a înțelege semnificația termenilor dar și reprezentarea algoritmului de calcul în temeiul căruia banca poate modifica rata dobânzii. Numai în aceste condiții consumatorul are posibilitatea reală de a cunoaște de la început circumstanțele și indicatorii pe baza cărora dobânda va fi modificat.

Așadar este corectă soluția pe acest capăt de cerere.

În fine, Curtea constată că este întemeiat apelul declarat de apelanta pârâtă P______ B___ SA în ce privește soluția de admitere a capătului de cerere privind comisionul de acordare prevăzut de art. 1.3 lit. a) din contractul încheiat cu intervenientul G__________ M_____.

Astfel, clauza prevede că p_____ creditul acordat, împrumutatul va plăti băncii comisionul de acordare 920 chf care se achită la data tragerii creditului fiind reținut din limita creditului acordat.

Clauza este redactată într-un limbaj clar și ușor de înțeles p_____ orice consumator mediu informat. Lipsa definirii termenului – acordare – nu duce automat la calificarea ca abuzivă a clauzei atât timp cât termenul este folosit în mod curent.

Redactarea clauzei nu îngăduie nici o confuzie între comisionul de acordare ca preț al cererii de creditare cu dobânda ca preț al sau echivalent al folosinței sumei împrumutate.

Comisionul de acordare se plătește în schimbul prestațiilor efectuate de bancă cu ocazia analizării cererii de creditare, a verificării bonității clientului, a emiterii graficului de rambursare ș.a.

Valoarea comisionului este clar stabilită iar o evaluare a cuantumului în raport de prestația concretă este exclusă de art. 4 alin. 6 din legea nr. 193/2000.Totodată, Curtea reține că acest comision este permis de legislația în vigoare, inclusiv de OUG nr. 50/2010 la art. 36.

În consecință, în conformitate cu prevederile art. 480 alin. 2 C.pr.civ. Curtea va admite apelul formulat de apelanta P______ B___ SA în sensul că va schimba sentința apelată și va respinge cererea de intervenție principală formulată de intervenientul G__________ M_____ ca neîntemeiată.

În continuare, asupra apelului declarat de apelantul intervenient G__________ M_____ Curtea constată că este nefondat p_____ următoarele considerente:

Criticile privind neacordarea dobânzii legale aferente comisionului de acordare a cărui restituire a fost dispusă de către instanța de fond începând cu data încasării acestui comision vor fi respinse cu motivarea că soluția primei instanțe a fost schimbată așa cum am arătat anterior.

În ce privește susținerile referitore la comisionul de conversie, dobânda penalizatoare, variația dobânzii conform clauzelor de la art. 5.4 și 5.5, și clauza de risc valutar de la art. 6.3, Curtea are în vedere argumentele de fapt și de drept reținute în cadrul analizei apelului principal declarat de apelanta ANPC.

Un alt motiv de apel invocat de apelantul intervenient G__________ M_____ se referă la respingerea cererii de constatare a caracterului abuziv al clauzei de la art. 4.2 din contractul de credit, clauză care stipulează obligația împrumutatului de a încheia pe întreaga durată a contractului o poliță de asigurare a bunului ipotecat cu una dintre societățile agreate în prealabil de bancă, rațiunea fiind evidentă și anume, garantarea încasării despăgubirii la care este îndreptățită banca în temeiul subrogației reale cu titlu particular în eventualitatea producerii riscurilor minime asigurate.

În mod judicios a apreciat instanța de fond că nu s-a dovedit împrejurarea că banca a impus intervenientului un asigurător anume ci, dimpotrivă, a dat posibilitate acestuia de a alege dintr-o listă cu mai mulți asigurător agreați de bancă.

Relativ la actul adițional nr. 1/20.09.2010 a cărui nulitate absolută se invocă de către apelantul intervenit pe motiv de cauză ilicită, Curtea consideră că în mod legal și întemeiat a fost respins capătul de cerere întrucât nu s-a răsturnat prezumția de validitate a cauzei actului juridic.

Susținerile din apel referitoare la caracterul abuziv al clauzei de la pct. II.3 privind comisionul de administrare a contului curent din actul adițional nr. 1/2010 nu pot fi cercetate direct în apel p_____ prima dată având în vedere că în fața instanței de fond nu a fost invocată această pretenție .

Actul contestat prevede că una din componentele ratei dobânzii, marja este de 6,3 puncte. Însă, chiar apelantul intervenient afirmă că majorarea marjei de la 4,3 puncte procentuale pe an la 6,3 % a avut loc anterior încheierii actului adițional nr. 1/20.09.2010, astfel că prin semnarea acestuia apelantul a fost în deplină cunoștință de cauză cu privire la valoarea marjei pe care a consimțit să o plătească..

Referitor la respingerea capătului de cerere având ca obiect recalcularea dobânzii în funcție de marja fixă inițială de 4,3% pe an și restituirea sumelor achitate în plus, Curtea reține că nu poate interveni în raportul contractual dintre părți să stabilească modalitatea de formare a dobânzii.

Legea nr. 193/2000 în acord cu jurisprudența CJUE nu permite instanței de judecată posibilitatea de a modifica dispoziții din contracte, ci, doar de a constata că unele clauze sunt abuzive, iar ca efect, înlăturarea acestora. În aceste condiții, contractul fie se derulează în continuare, cu acordul consumatorului dacă după eliminarea clauzei acesta mai poate continua, fie, dacă contractul nu mai poate produce efecte după înlăturarea clauzei abuzive, consumatorul este îndreptățit să ceară rezoluțiunea contractului, cu daune interese, când este cazul.

În ceea ce privește ultimul capăt de cerere din cadrul intervenției formulate de G__________ M_____, având ca obiect acordarea sumei de 11.000 CHF cu titlu de daune morale, cerere întemeiată pe răspunderea civilă delictuală, Curtea constată că în mod just a apreciat prima instanță că nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor cerute de art. 998- 999 cod civil de la 1864 privind angajarea răspunderii delictuale(prejudiciu, faptă ilicită, vinovăție și raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu).

Apelantul intervenient nu a probat existența unui prejudiciu cert, fie el patrimonial, ori nepatrimonial . Nu s-a făcut nici o dovadă pertinentă și concludentă că boala de care suferă apelantul este determinată de stresul și incertitudinea resimțită ca urmare a majorării ratei dobânzii, astfel cum se afirmă în cerere.

În consecință, în temeiul prevederilor ar. 480 alin. 1 C.pr.civ. apelul formulat de apelantul G__________ M_____ va fi respins ca nefondat.

În ceea ce privește apelul incident declarat de apelanții intervenienții B_____, Curtea reține următoarele:

Cererile intervenienților B_____ de restituire a comisionului de acordare în valoare de 1653,62 chf și a comisionului de restructurare în valoare de 150 chf au fost în mod corect respinse ca neîntemeiate având în vedere că instanța de fond nu a fost învestită nici prin cerea principală formulată de ANPC și nici prin cererea de intervenție cu o pretenție de constatare a caracterului abuziv și a nulității celor două comisioane, de acordare (art. 1.3 din contractul de credit) și de restructurare(act adițional nr. 1/2011). Cu alte cuvinte, nu există un temei juridic p_____ a trece la analiza cererilor de restituire, iar instanța de judecată este obligată să se pronunțe în limita a ceea ce este sesizat.

De asemenea, cel de al treilea capăt de cerere al intervenției principale formulate de intervenienții B_____ a fost în mod legal și întemeiat respins.

S-a solicitat recalcularea dobânzii în condițiile în care se impunea revenirea la dobânda nemajorată cu două punte procentuale.

Așa cum am arătat și anterior, CJUE a statuat în jurisprudența sa că atunci când se constată existența unei clauze abuzive, instanțele au numai obligația de a exclude de la aplicare o astfel de clauză p_____ ca aceasta să nu mai producă efecte obligatorii în ceea ce privește consumatorul, fără a avea posibilitatea să modifice conținutul acesteia.

Cât privește solicitarea subsidiară din cadrul cererii de apel prin care se cere a se avea în vedere p_____ restituirea sumelor achitate în plus față de ratele calculate la cursul de schimb chf/leu de la data încheierii contractului de credit aplicare teoriei impreviziunii, Curtea reține că aceasta este o cerere nouă în apel, inadmisibilă conform prevederilor art. 478 alin. 3 C.pr.civ.

În concluzie, în temeiul prevederilor art. 480 alin. 1 C.pr.civ. Curtea urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de apelanții B_____.

În temeiul dispozițiilor art. 453 alin.1 și 2 C.pr.civ, ținând seama de faptul că s-a admis apelul formulat de apelanta P______ B___ SA, că reclamanta ANPC a căzut în pretenții p_____ majoritatea capetelor de cerere, apreciind în conformitate cu prevederile ar. 451 alin. 1 c.pr.civ. ca fiind rezonabile, necesare și echitabile cheltuielile realizate de parte, respectiv apelanta pârâtă P______ într-un cuantum de 2000 lei în raport cu circumstanțele cauzei și activitatea desfășurată, Curtea va dispune obligarea ANPC la plata sumei de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat către P______ B___ SA.

P_____ ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanții A__________ Națională p_____ Protecția C_____________, G__________ M_____, B_____ F______ M______ și B_____ I__, împotriva sentinței civile nr. 2762 din 10.07.2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr. xxxxx/3/2015*, în contradictoriu cu intimata Asociația Română a Băncilor și P______ B___ România SA.

Admite apelul declarat de apelanta P______ B___ SA, înregistrată la registrul comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXXX, cu sediul în București, _________________________. 29-31 și cu sediul ales la SCA Ț___ Z______ și Asociații în București, _________________________. 4-8, clădirea America House, intrarea Aripa de Vest, _______________, împotriva sentinței civile nr. 2762 din 10.07.2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr. xxxxx/3/2015*, în contradictoriu cu intimații Asociația Română a Băncilor cu sediul ales la SCA T___ Z______ și Asociații în București, _________________________.4-8, Clădirea America House, intrarea Aripa de Vest, ______________, A__________ Națională p_____ Protecția C_____________, cu sediul în București, ______________________, sector 1, G__________ M_____ L____, cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat I_____ P____ V___ în București, _____________________ nr.71, sector 6, B_____ F______ M______ și B_____ I__ ambii cu domiciliul în B_____, _____________________, _____________, ___________________.

Schimbă, în parte, sentința atacată în sensul că:

Respinge cererea de intervenție principală formulată de G__________ M_____, ca neîntemeiată.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Obligă intimata A.N.P.C. să plătească apelantei P______ B___ SA suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Curtea de Apel București - Secția a VI-a Civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.11.2018.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

I____ P_________ M_______ V_______ G_____

GREFIER,

L_____ E____ A_____

Red.Jud.I.P.

20.02.2019

Nr.ex.: 5

Fond: Tribunalul București – Secția VI-a Civilă

Președinte: R_____ E____ C____

Sursa: www.rolii.ro