Banca Nationala a Romaniei (BNR) trage un semnal de alarma cu privire la deterioarea economiei zonei euro si posibilele efecte ale acesteia asupra economiei romanesti, vulnerabila din cauza dezechilibrului extern, adica a deficitului de cont curent, cauzat de volumul mult mai mare de importuri fata de exporturi.

Un deficit ridicat de cont curent afecteaza in primul rand cursul de schimb valutar, prin deprecierea leului fata de euro, in cazul aparitiei unor turbulente externe sau a chiar a unei noi crize.

Motiv pentru care BNR avertizeaza Guvernul ca este nevoie de o ajustare bugetara, pentru o corectie controlata a dezechilibrului extern.

In minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 5 august 2019 se arata urmatoarele:

"Membrii Consiliului au făcut referiri repetate la semnele tot mai clare de deteriorare a economiei zonei euro și a celei globale și la incertitudinile sporite asociate perspectivei acestora – mai ales în contextul războiului comercial și al Brexit –, precum și la reacția băncilor centrale majore, într-o asemenea conjunctură. În același timp, s-au exprimat îngrijorări legate de valoarea negativă considerabilă anticipată pentru acest an în cazul exportului net, dar mai ales de perspectiva continuării înrăutățirii contului curent, evoluții considerate a induce riscuri la adresa macrostabilității și a sustenabilității creșterii economice. S-a convenit că accentuarea recentă și în perspectivă a dezechilibrului extern este atribuibilă în principal divergenței dintre dinamica în creștere a absorbției interne și slăbirea cererii externe, precum și problemelor de competitivitate non-preț ale unor sectoare, dar și unor pierderi de competitivitate prin preț ale companiilor, pe fondul majorării costurilor salariale și al evoluției cursului de schimb al leului. Mai mulți membri ai Consiliului au subliniat că o corecție controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale consistente, care solicită însă timp."

BNR atrage atentia, ca de fiecare data, ca in lipsa unor masuri adoptate de Guvern, va fi nevoita sa inaspreasca politica monetara, ceea ce inseamna dobanzi mai mari (mix echilibrat de politici macroeconomice, in jargonul BNR):

"În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a readucerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială."

Problema deficitului de cont curent

In raportul asupra inflatiei din august 2019, BNR precizeaza urmatoarele, cu privire la deficitul de cont curent:

"În trimestrul I 2019, deficitul contului curent s-a situat la valori apropiate de 4,5 la sută din PIB nominal (date cumulate pe patru trimestre), reflectând deteriorarea deficitului balanței bunurilor și serviciilor, doar parțial contrabalansată de reducerea impactului asociat veniturilor primare.

Soldul negativ al contului curent este previzionat în accentuare în 2019, fiind de așteptat ca indicatorul de performanță stipulat de Comisia Europeană (calculat ca medie a valorilor pentru ultimii trei ani) să depășească nivelul reper de 4 la sută din PIB încă din anul curent, inclusiv în contextul plasării deficitelor din ultimii doi ani la valori ridicate.

În anul 2020 se anticipează menținerea deficitului de cont curent ca pondere în PIB la o valoare similară celei din anul 2019.

În plan regional, economia românească se remarcă prin accentuarea deficitului contului curent al balanței de plăți, pe seama soldului negativ al balanței comerciale (în deteriorare atât în relație cu state intra-UE, cât și extra-UE90).

Finanțarea deficitului de cont curent se prefigurează a rămâne doar parțial asigurată prin fluxuri stabile, non-generatoare de datorie externă, pe întregul interval al proiecției.

Factorii principali care influențează gradul de acoperire a deficitului de cont curent pe baza acestor fluxuri sunt, pe de o parte, magnitudinea dezechilibrelor externe și, respectiv, posibilele efecte adverse asupra investițiilor directe asociate încetinirii activității economice a principalilor parteneri, dar și a celei din România.

Pe de altă parte, un efect de contrabalansare parțială îl are ipoteza unei îmbunătățiri a absorbției de fonduri europene (preponderent fonduri structurale și de coeziune).

Accentuarea deficitului de cont curent are potențialul de a acționa în sensul deteriorării echilibrelor macroeconomice, cu posibil impact asupra fluxurilor de capital adresate economiei românești, mai ales în condițiile în care poziția și magnitudinea soldului contului curent din România sunt semnificativ diferite față de cele înregistrate în alte economii emergente din regiune."

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 5 august 2019

12 august 2019

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente și prognoza actualizată a evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a scăzut ușor în iunie – la 3,84 la sută, de la 4,1 la sută în mai –, dar s-a menținut deasupra intervalului țintei. S-a observat că descreșterea ei față de finele trimestrului anterior, când s-a situat la 4,03 la sută, a fost ceva mai pronunțată decât s-a anticipat și că aceasta a fost determinată integral de componentele exogene ale IPC; principalele contribuții au fost aduse de scăderile de dinamică consemnate în acest interval de prețul combustibililor, pe seama evoluției cotației petrolului, și de prețul produselor din tutun, ca urmare a unui efect de bază.

În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea, chiar ușor peste așteptări și în pofida unei aprecieri neanticipate a leului în raport cu euro, urcând de la 2,7 la sută în martie la 3,3 la sută în iunie, sub impulsul dat de evoluția prețurilor serviciilor și de cea a prețurilor produselor alimentare procesate. S-a apreciat că aceste evoluții sunt doar parțial atribuibile taxei aplicate în sectorul telecomunicații, respectiv creșterii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, și că accelerarea inflației de bază reflectă în ansamblul ei presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, în concordanță cu dimensiunea și trendul poziției ciclice a economiei și ale dinamicii consumului privat, precum și cu majorarea alertă a costurilor cu salariile. S-a considerat că indicii în acest sens oferă și accelerarea în intervalul aprilie-mai a creșterii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de consum, precum și majorarea deflatorului PIB în trimestrul I 2019 la un maxim al ultimilor 8 ani. Au fost evocate și influențe venite din anticipațiile inflaționiste pe termen scurt, care, potrivit unor sondaje de specialitate, au cunoscut ajustări în sens ascendent în cursul trimestrului II, ori s-au menținut la cote relativ înalte.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au sesizat că cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice indică pentru trimestrul I ritmuri ale expansiunii economice similare celor evidențiate anterior – de 5 la sută în termeni anuali și 1,3 la sută în termeni trimestriali –, reconfirmând, prin urmare majorarea peste așteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval. Și structura determinanților creșterii economice pe partea utilizării este în linii mari neschimbată, dar în condițiile unei revizuiri ușoare în jos a aportului individual al principalilor contribuitori – consumul gospodăriilor populaţiei, urmat de variația stocurilor și, la distanță mare, de formarea brută de capital fix –, implicând un aport ceva mai mic al cererii interne. În cazul exportului net se evidențiază în schimb o contribuție mai puțin negativă la dinamica PIB decât în precedenta variantă provizorie, în contextul relativei restrângeri a ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor. Membrii Consiliului au atras însă atenția că datele din balanța de plăți continuă să releve o accelerare substanțială a creșterii soldului negativ al balanței bunurilor și serviciilor în trimestrul I 2019, față de aceeași perioadă a anului trecut, și o adâncire în termeni anuali a deficitului de cont curent – chiar dacă încetinită de ameliorarea balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare –, exprimând îngrijorări legate de dimensiunea, tendința și structura finanțării dezechilibrului extern al economiei.

Membrii Consiliului au remarcat apoi că noile date reconfirmă evaluarea anterioară potrivit căreia creșterea economică este așteptată să încetinească în trimestrele II și III, dar să se mențină relativ alertă – ca urmare a accelerării ei mai pronunțate în primul trimestru, și în condițiile unei dinamici trimestriale anticipate a scădea gradual, inclusiv pe fondul unei performanțe a agriculturii prezumate a fi mai puțin favorabile în trimestrul III –, ceea ce face probabilă continuarea creșterii gap-ului pozitiv al PIB în acest interval. Au fost reiterate însă incertitudinile decurgând din măsurile fiscale și bugetare aplicate în 2019 – cu implicații asupra cererii agregate, dar și a nivelului PIB potențial –, precum și cele având ca sursă contribuția ridicată la creșterea economică adusă în mod persistent în ultimele trimestre de variația stocurilor.

S-a observat că evoluția indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept principal determinant al creșterii economice și în trimestrul II 2019, sugerând însă și o creștere a aportului pozitiv al formării brute de capital fix. În schimb, în cazul exportului net, este de așteptat o nouă contribuție negativă, posibil totuși în scădere ușoară față de trimestrul I, având în vedere încetinirea ceva mai evidentă a creșterii anuale a importurilor în aprilie-mai, în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, reflectată și de relativa decelerare în acest interval a ritmului anual de creștere a soldului negativ al balanței comerciale. Deficitul de cont curent și-a accelerat însă puternic adâncirea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a deteriorării consistente a balanței veniturilor secundare, iar acoperirea lui cu fluxuri de capital autonom s-a înrăutățit.

Membrii Consiliului au continuat să exprime preocupări și în legătură cu tensiunile ridicate de pe piața muncii. S-au făcut referiri la noul nivel record atins recent de efectivul salariaților din economie – chiar în condițiile temperării creșterii acestuia, însă exclusiv pe seama evoluțiilor din sectorul privat –, dar și la minimul istoric la care a tins să rămână rata șomajului BIM, precum și la intențiile de angajare robuste indicate de sondaje de specialitate pentru perioada următoare. S-a apreciat că, pe fondul penuriei mari de forță de muncă – potențată de probleme structurale –, precum și al efectului de demonstrație al salariilor din sectorul public, presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate, fiind discutată însă și intenția autorităților de a majora contingentul de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România în acest an. A fost evocată dinamica anuală de două cifre care a continuat să caracterizeze câștigul salarial mediu brut nominal, dar și cel net real în lunile aprilie-mai, chiar dacă în ușoară temperare față de trimestrul I. Și variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a consolidat pe palierul de două cifre în acest interval, continuând să se mărească ușor după cvasi-dublarea ei din primul trimestru. Unii membri ai Consiliului au remarcat că lipsa forței de muncă, accentuată de emigrație, este un fenomen generalizat în regiune și devine un obstacol pentru creșterea economică.

În discuțiile privind condițiile monetare, membrii Consiliului au arătat că în luna iulie principalele cotații ROBOR și-a redus ușor ecartul pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară, în timp ce rata medie a dobânzii la tranzacțiile interbancare a coborât ceva mai pronunțat sub rata dobânzii-cheie, în contextul excedentului mărit de lichiditate de pe piața monetară, absorbit consecvent de către BNR prin atragerea de depozite la termen. S-au făcut, de asemenea, referiri la creșterea înregistrată în iunie de randamentul mediu al depozitele noi la termen – atribuibilă integral segmentului societăților nefinanciare –, dar mai cu seamă la declinul consemnat de rata dobânzii la creditele noi acordate populației, mai ales în cazul celor pentru locuințe, ce sugerează o creștere în această lună a impactului IRCC, situat la 2,36 la sută. Au fost punctate potențiale efecte ale măririi bruște a IRCC în iulie la 2,63 la sută și ale menținerii lui timp de trei luni la acest nivel, fiind reiterate totodată incertitudinile generate de introducerea unui asemenea indice de referință pentru creditele acordate populației, precum și posibilele lui implicații asupra transmisiei și conduitei politicii monetare, și, în final, asupra întregului cadru al acestei politici.

În același timp, a fost evidențiată relativa stabilitate dovedită recent de cursul de schimb leu/euro – remarcabilă din perspectivă regională –, în contextul semnalelor/deciziilor de relaxare a conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, dar și al diferențialului mai ridicat al ratei dobânzii față de zona euro și al atitudinii adoptate de băncile centrale din Europa Centrală și de Est. S-a apreciat că o poziționare mai joasă a raportului leu/euro pe acest fond ar putea induce riscuri la adresa evoluției inflației pe termen mediu prin impactul advers exercitat asupra contului curent. Unii membri ai Consiliului au atras însă atenția că actualele conflicte globale majore, de natură comercială și valutară, pot provoca mișcări însemnate de capital, ceea ce reclamă, mai ales în condițiile deficitelor gemene, vigilență din partea băncii centrale și pregătire pentru o eventuală necesară reacție promptă.

Membrii Consiliului au observat că avansul în termeni anuali al creditului acordat sectorului privat a încetinit ușor în luna iunie, în principal pe seama componentei în lei, a cărei dinamică anuală și-a prelungit descreșterea, dar a rămas robustă, și chiar la un nivel de două cifre în cazul creditului acordat populației. S-a sesizat că fluxul lunar al creditelor în lei pentru locuințe a crescut mai evident în iunie, iar cel aferent creditelor de consum s-a redus doar ușor față de maximul istoric din luna precedentă, după ce în primele luni din an acestea suferiseră scăderi, în contextul relativei restrângeri a programului „Prima Casă”, dar probabil și ca efect al aplicării noilor măsuri fiscale și macroprudențiale. Ponderea în total a componentei în lei s a mărit la 66,6 la sută.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației va rămâne probabil deasupra intervalului țintei până la finalul acestui an, pentru ca apoi să revină, dar să se și mențină ușor sub limita de sus a intervalului, pe o traiectorie relativ similară celei din prognoza publicată în Raportul asupra inflației din mai 2019; ea este anticipată să se situeze în decembrie 2019 la 4,2 la sută, nivel identic celui anticipat anterior, iar la finele orizontului prognozei la 3,3 la sută, doar marginal sub valoarea din proiecția precedentă.

S-a remarcat că, atât perspectiva menținerii ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei, cât și cea a revenirii ei în jumătatea superioară a intervalului sunt atribuibile acțiunii factorilor pe partea ofertei, anticipată a-și accentua ușor caracterul inflaționist în a doua parte a anului curent, dar a redeveni pronunțat dezinflaționistă în 2020, în principal pe seama efectelor de bază asociate evoluției recente a prețurilor LFO, tutunului și combustibililor, precum și taxei impuse în sectorul telecom. S-au semnalat însă riscurile în sens ascendent la adresa acestei perspectivei ce decurg din recentele măsuri fiscale/bugetare – de natură să exercite efecte directe/colaterale asupra prețurilor unor servicii și utilități, incluzând energia electrică și gazele naturale –, precum și din configurația sistemului de impozite indirecte/taxe, în eventualitatea unor modificări efectuate în contextul proximei rectificări bugetare. În opinia unor membri ai Consiliului, influențe de sens opus pot totuși să vină dintr-o posibilă performanță peste așteptări a producției agricole interne pe anumite segmente, de natură să provoace corecții descendente ale prețurilor unor produse agroalimentare, dar și dintr-o potențială evoluție relativ mai favorabilă a prețului internațional al petrolului.

Membrii Consiliului au concluzionat, în schimb, că din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste în creștere progresivă și chiar ușor mai intense decât în prognoza anterioară pe orizontul mai îndepărtat de timp, date fiind previziunile privind poziția ciclică a economiei, costurile salariale și anticipațiile inflaționiste pe termen scurt, precum și dinamica prețurilor importurilor în a doua parte a orizontului, reflectând inclusiv evoluția cursului de schimb al leului. S-a observat că evoluția inflației de bază va continua însă să fie marcată și de influențe în dublu sens venite din recentele șocuri pe partea ofertei, reprezentate de introducerea taxei în sectorul telecomunicații și de creșterea prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, mai ales pe fondul epidemiei de pestă porcină. Prin urmare, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să urce deasupra intervalului țintei mai evident decât se anticipa anterior în următoarele două trimestre – până la 3,9 la sută în decembrie 2019 –, pentru ca, după ușoara corecție descendentă pe care o va cunoaște probabil în semestrul I 2020 datorită unor efecte de bază, să rămână marginal deasupra limitei de sus a intervalului, respectiv la 3,6 la sută la finele orizontului proiecției.

Referitor la evoluția viitoare a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică va începe probabil să decelereze ușor, din perspectivă anuală, doar în 2020 și că, în consecință, își va devansa considerabil ritmul potențial în anul curent și ceva mai moderat în anul viitor, ceea ce implică o creștere semnificativă a excedentul de cerere agregată în 2019 și una mai modestă în 2020, la valori vizibil superioare celor din prognoza anterioară.

Totodată, consumul privat se prefigurează a fi principalul determinant al creșterii economice în cei doi ani, inclusiv pe fondul gradului ridicat de ocupare a forței de muncă și al nivelului ratelor reale ale dobânzilor bancare, prezumat a se mări foarte lent. Unii membri ai Consiliului au avertizat însă că dinamica venitului real disponibil al populației, dar și încrederea consumatorilor, ar putea fi afectate de eventuale măsuri adoptate, inclusiv în contextul rectificării bugetare, în vederea menținerii deficitului bugetar în limita prevăzută de Pactul de Stabilitate și Creștere. S-a apreciat că asemenea măsuri și abordări fiscal-bugetare ar putea fi chiar mai nefavorabile în cazul investițiilor – în condițiile în care se anticipează o creștere a contribuției lor la dinamica PIB în 2019 –, date fiind caracteristicile execuției bugetare din prima parte a anului, precum și impactul preconizat al aplicării prevederilor noii legi a pensiilor. Incertitudini și riscuri continuă de asemenea să decurgă din unele practici bugetare și frecventele măsuri fiscale și modificări legislative introduse în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și din absorbția fondurilor europene, precum și din recenta slăbire a dinamicii producției industriale și a investițiilor străine directe.

Membrii Consiliului au făcut referiri repetate la semnele tot mai clare de deteriorare a economiei zonei euro și a celei globale și la incertitudinile sporite asociate perspectivei acestora – mai ales în contextul războiului comercial și al Brexit –, precum și la reacția băncilor centrale majore, într-o asemenea conjunctură. În același timp, s-au exprimat îngrijorări legate de valoarea negativă considerabilă anticipată pentru acest an în cazul exportului net, dar mai ales de perspectiva continuării înrăutățirii contului curent, evoluții considerate a induce riscuri la adresa macrostabilității și a sustenabilității creșterii economice. S-a convenit că accentuarea recentă și în perspectivă a dezechilibrului extern este atribuibilă în principal divergenței dintre dinamica în creștere a absorbției interne și slăbirea cererii externe, precum și problemelor de competitivitate non-preț ale unor sectoare, dar și unor pierderi de competitivitate prin preț ale companiilor, pe fondul majorării costurilor salariale și al evoluției cursului de schimb al leului. Mai mulți membri ai Consiliului au subliniat că o corecție controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale consistente, care solicită însă timp.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a readucerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.