Banca Nationala a Romaniei (BNR) estimeaza ca va rata in acest an tinta de inflatie, de maxim 3,5%, aceasta urmand a ajunge la 4,2% sau chiar mai mult daca vor fi introduse noi accize, precum cele la bauturile carbogazoase, dar se scuza ca nu din vina ei, ci mai ales din cauza cresterilor prea mari de venituri (salarii si pensii), care au alimentat cererea pentru produse si servicii, consecinta fiind majorarea preturilor.

Daca pana acum inflatia a rabufnit din cauza socurilor externe, precum cresterea pretului petrolului, liberalizarea preturilor la energie si gaze, acciza la tutun, care nu pot fi controlate de BNR, in prezent avansul inflatiei la 3,84% la finalul lunii iunie este cauzat tocmai de inflatia de baza (Core 2), care este cea influentata de deciziile de politica monetara. (vezi graficul)

L-am intrebat, asadar, pe guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la conferinta de presa de astazi, daca Banca Nationala ar fi putut face mai mult sau mai devreme pentru a tine inflatia sub control.

Guvernatorul considera insa ca BNR a facut maximul posibil pentru a controla inflatia, cresterea acesteia fiind influentata in principal de factori care nu depind de ea, si anume de majorarea puternica a veniturilor populatiei, care a stimulat prea mult cererea pentru produse si servicii.

Cresterea veniturilor a fost determinata in principal de masurile luate de Guvern privind majorarea salariilor bugetarilor, precum si a pensiilor, care urmeaza sa creasca din nou, din toamna acestui an, in urma adoptarii noii legi a pensiilor, ceea ce va pune o presiune si mai mare pe deficitul bugetului public si implicit asupra cursului de schimb, iar acesta asupra inflatiei, un cerc vicios din care nu putem scapa.

Ar fi putut face mai mult BNR pentru a tine inflatia in tinta?

Guvernatorul Isarescu a prezentat si cateva scenarii pe care BNR ar fi putut sa le puna in practica pentru a controla mai bine inflatia.

In primul rand, BNR ar fi putut recurge la principalul sau instrument de politica monetara, dobanda de referinta, pe care ar fi putut-o majora si mai mult, astfel incat dobanzile pietei interbancare (ROBOR) sa urce mai tare si implicit si cele la credite, care ar fi fost mai putine si ar mai fi atenuat cererea de produse si servicii.

Problema este ca Romania are cea mai mare dobanda de politica monetara dintre tarile din zona, de 2,5%, cu mult peste cea din alte tari vecine, precum Ungaria, unde este doar 0,9%, desi inflatia este 3,3%, ceea ce ar fi atras capitaluri straine speculative, care ar fi apreciat cursul de schimb, cu efecte negative asupra competitivitatii exporturilor romanesti.

Guvernatorul a explicat ca BNR a ales "sa nu omoare creditarea", prin cresterea dobanzii de referinta, desi aprecierea cursului ar fi ajutat la scaderea inflatiei, preferand sa nu afecteze competitivitatea exporturilor, care oricum sufera din cauza problemelor structurale ale economiei, precum lipsa fortei de munca, dar si a incetinirii economiei europene.

Oricum, a precizat Isarescu, creditarea creste sub nivelul PIB-ului, chiar si cu dobanzi mai mici, asadar cu greu se poate spune ca aceasta are o influenta importanta la avansul cererii de produse si servicii.

Ca alternativa la cresterea dobanzii de referinta, BNR a recurs la alt instrument pentru intarirea politicii monetare, si anume un control strict al lichiditatii din piata bancara, adica a lasat mai putini bani la dispozitia bancilor, cu scopul de a majora indicele de dobanda ROBOR si mai nou IRCC (Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor).

BNR va continua aceasta politica, a precizat astazi guvernatorul Isarescu. El a subliniat ca sta in puterea Guvernului sa tina in frau cresterile de venituri, dar si sa treaca la o corectie progresiva a deficitului bugetar structural.