Banca Nationala a Romaniei (BNR) a confirmat astazi tendinta de relaxare usoara a politicii monetare, prin scaderea dobanzilor din piata interbancara (ROBOR), sugerata la precedenta sedinta de politica monetara, din luna iulie, in contextul temperarii inflatiei si a masurilor de relaxare initiate deja de Fed si BCE, insa precizeaza ca ramane prudenta, prin mentinerea unui control strict al lichiditatii, din cauza riscurilor privind mentinerea inflatiei peste tinta de 2,5% plus/minus 1 punct, inrautatirea indicatorilor macroeconomici, precum deficitele gemene, dar mai ales a incertitudinilor externe, precum razboiul comercial si cel valutar, fata de care banca nationala sta “cu arma la picior”, dupa cum s-a exprimat guvernatorul Isarescu, adica gata de reactie.
In precedenta sedinta a BNR, din 4 iulie, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a transmis un semnal privind relaxarea politicii monetare, ceea ce inseamna scaderea dobanzilor, in perspectiva reducerii inflatiei si in conditiile aprecierii leului si schimbarii strategiei marilor banci centrale din SUA, Europa, care se pregatesc de scaderea dobanzilor si de noi masuri de sustinere a economiei. (vezi aici detalii)
Intre timp, Federal Reserve (Fed), banca centrala a Statelor Unite, a si scazut dobanda de referinta pentru dolarul american, de la 2,5% la 2,25%, iar analistii cred ca BCE va face si ea acelasi lucru in aceasta toamna, adica va reduce si mai mult dobanda la depozite, care este negativa (-0,4%), rata de referinta la euro fiind 0%.
ROBOR la 3 luni, principalul indicator pentru creditele in lei pentru firme, inlocuit de la 1 mai cu IRCC (Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor) pentru creditele acordate populatiei, a scazut de la 3,21%, cat era la precedenta sedinta a BNR din 4 iulie, cand guvernatorul Isarescu a sugerat inceperea unui nou ciclu de usoara relaxare a politicii monetare, la 3,08% astazi. (vezi graficul)
Dobanzile au scazut in conditiile in care BNR a atras in fiecare saptamana lichiditatea in exces a bancilor, ceea ce inseamna ca pe piata interbancara a existat un permanent exces de lichiditate, care a determinat diminuarea sistematica a ROBOR pe parcursul lunii iulie.
Reducerea ROBOR s-a transmis imediat si asupra dobanzilor la credite.
Conform datelor BNR, dobanzile la creditele in lei acordate de banci populatiei si firmelor au scazut semnificativ in iunie, a doua luna dupa inlocuirea indicelui ROBOR cu noul indice IRCC, putin mai mic, si in contextul detensionarii situatiei din piata financiara si din mediul economic si politic. (vezi aici detalii)
Reducerea dobanzilor ar putea avea un efect benefic asupra creditarii, care si-a temperat simtitor ritmul de crestere in prima parte a anului, atat din cauza cresterii dobanzilor in prima parte a anului, in special la creditele ipotecare si la finantarile pentru firme, cat mai ales in urma restrictiilor impuse de BNR privind limitarea gradului de indatorare, adica a ratei la un credit, la 40% din venituri. (vezi aici detalii)
Bancherul.ro l-a intrebat pe guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul briefingului de astazi de dupa sedinta de politica monetara in care au fost mentinute dobanda de referinta la 2,5%, constrolul strict al lichiditatii si rezervele minime obligatorii, daca s-a facut o analiza privind efectele aplicarii IRCC, care a inlocuit ROBOR-ul in dobanda variabila la credite, in contextul in care in comunicatul BNR se spune ca “incert este și impactul noului indice IRCC asupra creditării și a mecanismului de transmisie a politicii monetare.”
Guvernatorul Isarescu a raspuns:
"Creditarea creste in termeni nominali sub cresterea PIB. Cu alte cuvinte, cu greu o putem adauga la suplimentul de cerere agregata care impinge in sus inflatia Core 2 ajustat, cea pe care o putem controla noi. Este un factor important in ceea ce priveste cererea agregata, dar in conditiile in care creste nominal sub cresterea PIB-ului nominal, adica PIB-ul real plus inflatia, cu greu putem spune ca creditarea este un factor inflationist.
Mai trebuie sa avem in vedere incetinierea creditarii in lei, nu mult, dar incetineste creditarea, pe mai multe sectoare, si aici incep sa apara discutiile privind factorii care duc la aceasta incetinire. Parerea noastra si in special parerea mea este ca masurile prudentiale pe care le-am luat incepand de anul trecut si in special din acest an sunt principalul factor care a descurajat creditarea.
Aceasta realitate ne-a convins in buna masura ca a apasa mai mult pe rata de politica monetara pentru a tempera cresterea de cerere agregata nu este masura cea mai adecvata, de aceea apasam pe alte instrumente de politica monetara.
IRCC-ul ca atare este in jos. Daca va uitati la rata dobanzilor, tinde sa vina in jos. Pana acum. Cu alte cuvinte, daca ne uitam la evolutia lui, observam ca a fost acea crestere legata de ROBOR, cand au crescut si dobanzile in piata, la sfarsitul lui 2017, in 2018 si in prima parte din 2019, urmata de o temperare destul de evidenta. Joi (la prezentarea raportului privind inflatia) veti vedea cu cifre si cu grafice.
Dar, dar, a spune, de exemplu, ca ieftinirea relativa sau scaderea de pana acum a costului creditului, mai ales al creditului imobiliar, a dus la cresterea creditarii, este prematur. Sunt factori care se bat cap in cap. Avem pe de o parte masurile macroprudențiale legate de nivelul de indatorare, care a actionat destul de puternic in sensul limitarii creditarii si avem o anumita ieftinire a costului creditului. Mai analizam."
Se va mentine tendinta de scadere a dobanzilor?
- Este posibil sa continue tendinta de scadere a dobanzilor, in contextul mentinerii unui exces de lichiditate, in ciuda controlului strict al lichiditatii? l-am mai intrebat pe guvernator.
Mugur Isarescu: “Aici sunt doua lucruri pe care dumneavoastra sunt sigur ca le intelegeti foarte bine. Excesul de lichiditate nu este creat de noi, ci de alti factori, in special de pozitia fiscala, de operatiunile Trezoreriei. Noi incercam sa tinem sub control acest exces de lichiditate. Avem deocamdata un singur instrument, care a functionat mai putin bine in urma cu ceva saptamani, acum vad ca parca functioneaza mai bine, este vorba de instrumentul de atragere a excedentului de lichiditate prin licitatii pe o saptamana. Ne-am gandit, ne mai gandim daca e cazul sa venim si cu alte instrumente, pe termene diferite, pentru a atrage mai bine lichiditatea. Dar, ce am vazut in aceasta dimineata, este imbucurator. In dimineata zilei de astazi, 5 august 2019, cand pe baza unor foarte multe calcule ar fi rezultat ca nu prea avem exces de lichiditate, la licitatia BNR au venit trei miliarde de lei. Ce ne spune acest lucru? Pe de o parte ca aveti si nu aveti dreptate in privinta acestui exces permanent de lichiditate. Banuiesc ca in zilele urmatoare nu va mai fi atat de evident, desi s-ar putea sa ne inselam, pentru ca sunt multi factori care tin si de Trezorerie, dar si de comportamentul bancilor.
Pe de alta parte, distributia neuniforma a lichiditatii este o problema, pentru ca unele banci au permanent exces de lichiditate, in timp ce altele au mai putina, ceea ce nu face ca aceasta sarcina, al controlului strict al lichiditatii, sa fie una usoara. Pentru ca noi avem un singur instrument, aceste licitatii de atragere de depozite, care trebuie sa lucreze cu vreo 20 de banci, dintre care unora le convina sa le fie atrasa lichiditatea, altora nu. Deci situatia este complexa, nu e simpla. Dar eu zic ca controlam bine lichiditatea, atata vremea cat doar in anumite zile ea pica sub rata de politica monetara si numai pe termene foarte scurte. Nici nu prea ai ce sa faci. Ganditi-va la o situatie ca aceasta: bancile isi tin ceva lichiditate suplimentara, din considerente de prudenta, si ajung cu ea in ultimele zile de constituire a rezervei minime obligatorii. Unde sa se duca cu acest excedent? Noi nu organizam licitatii de atragere de depozite pe 2-3 zile. Inca. Si atunci in acele 2-3 zile cad dobanzile. Iar dumneavoastra va uitati pe cifre si ziceti: guvernatorul nu s-a tinut de cuvant, nu a atras toata lichiditatea! Nu ar trebui sa va asteptati la asa ceva, pentru ca este o piata, si ca orice piata are suisuri si coborasuri. Sau ca sa citez din alt contemporan celebru: cand se misca cursul si era foarte impacientat, cineva a spus ca asta este o dovada ca e o piata vie, traieste.”
