Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a explicat de ce leul s-a apreciat in ultima perioada fata de alte valute, ceea ce ne-ar putea ajuta foarte mult, inclusiv la scaderea inflatiei, dar din pacate acest lucru nu este benefic pe termen lung si in final ne va face mai mult rau decat bine.
Isarescu a fost intrebat ieri, de catre un parlamentar, cand a fost validat de Parlament pentru un nou mandat la conducerea BNR, daca euro va ajunge la 5 lei la sfarsitul acestui an.
Mugur Isarescu a raspuns ca nu crede ca leul va atinge aceasta valoare, iar in prezent exista o tendinta de apreciere a leului, nu de depreciere.
“Descurajam stirile care vorbesc de o explozie a cursului. In prezent, probabil si datorita vanzarilor de valuta ale angrosistilor de cereale, cursul tinde sa se aprecieze, si este maximul de informatie pe care v-o pot da. De ce? Pentru ca nu ne intereseaza nici aprecierea cursului, atata vreme cat avem un deficit mare al balantei comerciale: importam mult mai mult decat exportam. Aici, jocul nostru, al BNR, trebuie sa fie foarte inteligent. Ne-ar ajuta foarte mult aprecierea cursului, dar stim ca in asemenea conditii, de deficite externe, o apreciere a cursului va agrava aceste deficite (importurile devin mai ieftine si pot creste si mai mult, majorand astfel deficitul comercial n.r.), nu va fi sustenabila si va produce ulterior mai mult rau decat bine”, a spus Isarescu.
Guvernatorul a explicat factorii care influenteaza cresterea sau scaderea cursului de schimb:
“Cursul nu cred ca va ajunge la nivelul de 5 lei, cum spuneti, dar nici nu comentez acest nivel. Acum observam un anumit echilibru pe piata si intrebarea e urmatoarea, pentru ca trebuie sa fac o clarificare la opiniile publice: cand ai deficite majore in balanta comerciala, pentru ca importi mult mai mult decat exporti, acest lucru se observa pe piata valutara. Oferta de valuta din comert e mult mai mica decat cererea, deci apare un dezechilibru, care duce la scaderea cursului. Dar balanta comerciala e doar o parte a balantei externe, mai e si cea a serviciilor, precum transporturile internationale, care in mod miraculos este pe surplus, mai sunt transferurile, unde situatia iarasi nu este rea si acopera o parte din deficitul comercial. Iar cand tragem linie, deficitul contului curent este mai mic decat deficitul comercial. Apoi vine contul de capital, care inca ne ajuta: pana anul trecut, investitiile directe in Romania, cele care raman, nu care vin si apoi pleaca, acopereau aproape tot deficitul de cont curent, ceea ce a generat echilibrul pietei valutare. In afara de investitiile straine directe, care intr-adevar acum nu mai acopera decat 50-60% din deficitul contului curent, acesta mai este acoperit si de fondurile europene si de capitalurile de portofoliu, imprumuturile in valuta ale statului si ale firmelor, diferentialul de dobanda.”
Mugur Isarescu a mai clarificat si faptul ca BNR nu a intervenit pentru a mentine o valoare artificiala a cursului, dovada stand faptul ca rezervele valutare internationale nu au scazut:
“Exportatorii au inceput sa se planga ca nu-i ajuta cursul de 4,6 lei pentru un euro si ca banca nationala il tine in mod artificial. Dar nu noi l-am tinut in mod artificial, si dovada peremptorie este faptul ca nu am pierdut din rezerva valutara internationala, care este de ani buni la peste 30 de miliarde de euro. Daca vindeam valuta ca sa acoperim acest deficit, ne scadea rezerva.”
Guvernatorul BNR a mai precizat ca un alt motiv pentru aprecierea cursului este diferenta dintre dobanzile din Romania si cele din alte tari vecine, precum Ungaria:
“Faptul ca in prezent cursul tinde sa se aprecieze, nu sa se deprecieze, cum se propovaduieste, cred ca este legat de situatia ca Ungaria pastreaza o dobanda de politia monetara scazuta, de 0,9%, comparativ cu 2,5% in Romania, in conditiile in care inflatia din Ungaria tinde sa depaseasca 4%.”
Isarescu a justificat motivul pentru care BNR a fost nevoita sa creasca dobanda: cresterea abrupta a inflatiei:
“Eu as putea sa judec asta in felul urmator, dar este contrafactual: daca BNR n-ar fi avut taria sa majoreze dobanda si sa intareasca politica monetara anul trecut, in timp util, inflatia ar fi fost mult mai ridicata si dobanzile mult mai mari. Deci cam acesta este paradoxul: majorezi dobanzile dar o faci la timp si te uiti si ce fac vecinii. N-o faci intr-un pustiu, trebuie sa vezi ce fac vecinii nostri, ce se intampla in Europa.”
Totusi, nu doar leul ci si zlotul polonez, forintul maghiar si coroana ceha s-au apreciat in ultima luna si jumatate, de la mijlocul lunii mai, cu peste 1%, in timp ce leul s-a apreciat cu doar 0,5%, din 15 mai, cand un euro a fost 4,7615 lei, pana in prezent, la 4,7356 lei. (vezi foto)
[1]
Tendinta de intarire a monedelor din regiune are loc pe fondul cresterii apetitului investitorilor straini fata de tarile emergente, unde dobanzile sunt mai mari decat in Europa sau SUA, unde banca centrala a dat semnalul unei posibile scaderi de dobanda, dupa majorarile anterioare criticate de presedintele Trump.
Guvernatorul BNR a transmis si semnalul ca dobanda se afla in prezent la un nivel optim si nu ar trebui sa ne asteptam la noi cresteri:
“Eu cred ca intarirea politicii monetare pana acum s-a dovedit suficienta, cu atat mai mult cu cat Banca Centrala Europeana, care are dobanzile in jur de 0%, vorbeste de o relaxare suplimentara. In consecinta, credibilitatea noastra este lucrul cel mai important. Multi parteneri financiari ar vrea sa majoram dobanzile, in continuare, ca ar fi bine pentru ei, dar vrem sa-i convingem ca suntem acolo unde trebuie sa fim si ca ele ofera un castig suficient.
Asta nu inseamna ca nu suntem pregatiti, daca lucrurile din piata valutara si monetara se schimba, sa luam toate masurle necesare, ceea ce inseamna ca ne folosim tot instrumentarul, nu doar rata de politica monetara, care poate e cel mai important, dar vedeti ca nu mai functioneaza in sensul ca schimbi dobanda de poltica monetara si toate lucrurile se regleaza. Am folosit, cand a fost necesar, si rezervele minime obligatorii, acum folosim in plin operatiunile pe ambele sensuri, pe piata monetara, dar si pe piata valutara. Suntem cu arma la picior, vedem ce se intampla si reactionam pe cale de consecinta.”
Isarescu: Nu vine criza, adevarata batalie e cea a cursului de schimb valutar
Intrebat, de un alt parlamentar, daca prevede venirea unei crize, asa cum a facut-o la inceputul lui 2008, cand declarase undeva ca daca in sase luni criza s-a propagat din America in Europa, in sase luni poate sosi si in Romania, Isarescu a raspuns ca nu ne apropiem cu pasi repezi de criza, adevarata batalie care se da fiind cea a cursului valutar la nivel mondial.
“Criza este prognozata in toata lumea. Nu este zi in care un profet sa nu spuna ca va veni criza. Dar pana una alta, in Europa, in SUA dar si in Romania, rata somajului e cea mai scazuta dintr-o anumita perioada istorica. Batalia se da in alt plan, al cursului de schimb, cu toate ca nimeni nu o recunoaste, singurul care o spune in clar e presedintele Statelor Unite, Donald Trump. Nu o recunoaste nimeni pentru ca in perioada interbelica, devalorizarile concurentiale, cum s-au numit, beggar thy neighbour, sa-ti saracesti vecinul, cum s-ar zice, au creat situatii tensionate si au dus, se pare, au contribuit la izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial. Dar suntem in aceasta situatie. Deci faptul ca presedintele Americii il ataca pe presedintele bancii centrale (Federal Reserve) este legata de faptul ca in urma majorarii dobanzii, dolarul este mai puternic si nu ajuta economia americana (adica firmele americane incaseaza mai putini bani din exporturi, cand dolarul se apreciaza. n.r.).
Eu nu cred ca ne apropiem cu pasi repezi de o criza, daca spuneti ca am zis ce-am zis in 2008. Dar trebuie sa va mai spun ceva. Chiar daca as crede acest lucru, n-as face parte dintre persoanele care apar in public si prognozeaza o criza, pentru ca nu asta este functia unui guvernator de banca centrala. Noi trebuie sa evitam momentele de panica, sunt cele mai periculoase. In 2008 am spus mai usor cu criza pe scari, pentru ca se instaurase deja panica. Jocul bancii centrale in discursul public privind o eventuala criza trebuie sa fie extrem de inteligent pentru a nu agrava situatia.”
Dobanzile la credite sunt comparabile cu cele din alte tari
Mugur Isarescu a mai fost intrebat de un parlamentar ce se poate face in vederea scaderii dobanzii la creditarea firmelor. Guvernatorul a raspuns:
“In vederea reducerii costului creditului, principalul indicator urmarit este inflatia. Pe masura ce inflatia vine in jos, creditul devine mai ieftin. Dar nu este, intr-adevar, singurul. Am actionat in ultima vreme si pentru a descuraja marjele mari intre dobanzile la depozite si cele la credite, inclusiv prin imbunatatirea OUG 114/2018, careia am incercat sa-i dam alt obiectiv (taxa bancara scade pentru bancile care-si reduc marjele de dobanda sub 4% n.r.). Am vrut ca acea ordonanta sa nu apara cum a aparut, noi am actionat in conditii de avarie, ca sa spunem, in urma pierderii de credibilitate pe plan extern, dar aceasta este o alta directie in care putem sa actionam impotriva scumpirii exagerate a creditului. O alta directie este legata de reformele structurale. Aici il avem pe domnul prim-viceguvernator, Florin Georgescu, cu trei ani de discurs public in urmatorul sens: numai 12.000 de firme bancabile in Romania, din 300.000-400.000. Fara imbunatatirea capitalizarii acestora, fara reforme structuale, care sa incurajeze bancarizarea, astfel incat acestea sa poata merge la banca sa ia un imprumut, creditul va ramane ceva scump, desi lichiditate in piata exista, chiar in exces. Asiguram si stabilitatea financiara, in lupta cvasipermanenta cu cei care previzioneaza crize si alte elemente de panica.
Vom mai incerca sa stimulam bancile sa incuraje o creditare mai ieftina, in masura in care ele nu considera ca riscurile sunt majore. Ceva calmitate in discursul public cred ca ne-ar ajuta, pentru a ieftini rezonabil creditul, nu foarte mult. Ne-ar mai ajuta ceva: o promovare a adevaraului. Datele statistice solide, comparabile, pe care le avem, arata ca in privinta costului creditului in Romania, pentru populatie si firme, nu stam chiar atat de rau fata de Ungaria si Polonia, mai prost fata de Cehia. Deci lucrurile sunt relativ comparabile.
Vom promova adevarul, pentru ca s-au spus multe neadevaruri. S-a spus asa, si veti vedea ca practic este un non-sens, ca avem tara cea mai indatorata si in acelasi timp cu cel mai scazut nivel de intermediere financiara. Cu alte cuvinte, avem cele mai putine credite, dar cea mai indatorata populatie. Asa ceva nu se poate. Indatorarea este reversul creditului. Dar s-a repetat, iar aceste lucruri prind.”
