Volumul de credite acordate de banci firmelor a ajuns la finalul lunii aprilie 2019 la 113,9 miliarde lei, echivalentul a 23,9 miliarde euro, nivelul inregistrat la sfarsitul anului 2008, in momentul izbucnirii crizei financiare, care a determinat falimentul multor companii si implicit multe credite neperformante, care au provocat pierderi substantiale sectorului bancar.

In anul 2014, valoarea creditelor neperformante ale bancilor au ajuns la 6 miliarde euro, un sfert din volumul total al imprumuturilor, comparativ cu doar 1,6 miliarde lei credite nerambursate de populatie, ceea ce a provocat sistemului bancar o pierdere record de 1 miliard de euro.

Intre timp, creditele neperformante ale firmelor au scazut cu 2 miliarde euro, la 4 miliarde euro, in prezent, in timp ce neperformantele populatiei s-au injumatatit, la 0,8 miliarde lei.

Se poate spune, asadar, ca bancile au inlocuit credite neperformante de 2 miliarde euro cu noi imprumuturi de aceeasi valoare acordate companiilor, ceea ce nu e putin, totusi.

In acelasi interval, de la finalul lui 2008 pana in prezent, soldul creditelor pentru populatie a avansat cu 3,6 miliarde euro, net de creditele neperformante, sau 4,4 miliarde euro in total, dublu, asadar, comparativ cu soldul de finantari pentru firme.

Trebuie sa ne gandim insa ca imprumuturile pentru populatie au avut si inca au cel putin 3 stimulenti importanti:

1. Creditele pentru persoanele fizice sunt mult mai sigure si usor de acordat decat finantarile pentru firme;

2. Programul de credite ipotecare Prima Casa, garantat de stat, a avut o contributie importanta;

3. Politica fiscala prociclica a Guvernului, de crestere a salariilor si de scadere a taxelor, a stimulat creditarea persoanelor fizice.

Firmele nu au avut parte de niciun stimulent important din partea statului pentru stimularea creditarii, in conditiile in care Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri si-a schimbat vocatia, in ciuda numelui, devenind practic fondul care sustine programul Prima Casa.

Programul Start-up Nation, implementat de anul trecut, pare a avea succes si poate ca merita extins.

De altfel, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a cerut bancilor, in ultimul timp, sa se concentreze mai mult pe finantarea companiilor decat a persoanelor fizice, pentru a creste gradul de intermediere financiara (ponderea creditelor in PIB), care in Romania e cel mai scazut din Europa.

In raportul asupra stabilitatii financiare din iunie 2018, BNR si-a stabilit ca obiectiv cresterea sustenabila a intermedierii financiare si imbunatirea incluziunii financiare, “in scopul indeplinirii obiectivului de salvgardare a stabilitatii sistemului financiar.”

In acest scop, BNR spune ca “se impune o atentie sporita din partea autoritatilor competente, in special in ce priveste intermedierea financiara a sectorului companiilor nefinanciare, dar si accesul la finantare al IMM”.

In ceea ce o priveste, solutia gasita de BNR era transferul la bancile romanesti a creditelor contractate de firmele romanesti la bancile din strainatate, in principal la bancile-mama care detin sucursale in Romania. (vezi aici detalii)

In acelasi raport al BNR, din acest an, obiectivul de crestere sustenabila a intermedierii financiare nu mai este amintit decat in treacat, fiind clasat pe locul secund pe harta vulnerabilitatilor structurale la adresa stabilitatii financiare din Romania:

“Intermedierea financiară exprimată ca procent din PIB și-a încetinit descreșterea, în condițiile continuării trendului ascendent al dinamicii creditului acordat sectorului privat, rămânând la cea mai redusă valoare înregistrată la nivel european.

În termeni absoluți, însă, există semnale pozitive în ultima perioadă cu privire la revenirea activității de creditare pe segmentul companiilor nefinanciare, dar dinamica este sub cea aferentă sectorului populației.

Orientarea într-o măsură mai mare către firme, prin atragerea potențialului sustenabil de îndatorare, rămâne o provocare pentru băncile autohtone.

Alături de aceasta, se conturează noi provocări, relevante atât la nivel național, cât și european, cele mai importante fiind reprezentate de:

(i) utilizarea inovațiilor tehnologice destinate îmbunătățirii funcționării și eficacității sistemului financiar, respectiv

(ii) reorientarea unei părți a finanțării către proiecte sustenabile climatic."

Intrebat, de Bancherul.ro, care este in prezent abordarea BNR in privinta intermedierii financiare, viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, prezentatorul raportului asupra stabilitatii financiare, a raspuns:

- "In raport este prezentata si harta vulnerabilitatilor structurale, asa dupa cum am prezentat si in raportul precedent, nu avem doar riscuri sistemice, acestea sunt riscuri care trec sau se modifica de la un trimestru la altul, pot fi atenuate prin politici publice chiar pe termen scurt. Pe cand vulnerabilitatile structurale raman pe termen mai lung si este nevoie de strategii indelungate, de schimbarea unor fundamente economice pe termen mediu si lung. Sunt aceleasi vulnerabilitati structurale ca in urma cu 6 luni: gradul redus de intermediere financiara, problema demografica, disciplina la plata a companiilor. Nu s-au imbunatatit, nici nu s-au inrautatit in mod semnificativ. Au aparut in timp, s-au consolidat in timp, nu se rezolva de la un semestru la altul. Deci a ramas aceasta problema a intermedierii financiare scazute. Insa a fost interpretat in mod gresit raportul precedent, ca o politica a bancilor de subdezvoltare a Romaniei. De fapt, inseamna ca atat poate economia romaneasca in prezent sa ofere, respectiv sa acopere. Avem si un decalaj in randul companiilor. Sunt companii care s-au imprumutat extern, pentru ca este mai ieftin. Deci acesta este nivelul economiei romanesti astazi."

- Asadar nu este vorba de faptul ca bancile nu acorda credite, ci faptul ca nu li se cer credite sau nu li se pot acorda...

- Nu este intotdeauna cerere solvabila. Apoi este vorba de capitalizarea bancilor pentru acordarea de credite mari. Sunt companii mari din Romania care iau credite de valori ridicate din strainatate. Aceste credite pot fi oferite de bancile din Romania? Teoretic da, dar pentru asta ar trebui sa-si creasca capitalizarea, intrucat are legatura volumul creditului acordat cu capitalul pe care-l detii. Deci este vorba de o reactie in lant si de cat isi poate permite economia Romaniei, repet, intr-un mod sustenabil. Pentru ca am vazut ca inainte de criza se ajunsese la un grad de intermediere financiara de aproape 40% dar nu era sustenabil, si chiar si asa era cel mai mic din Europa. Noi ne dorim sa creasca aceasta intermediere financiara dar in primul rand sa creasca sustenabil, mai ales ca motor al cresterii economice, in momentul in care spatiul fiscal se reduce, si s-a redus, pentru ca nu prea mai e spatiu fiscal, la deficit de 3%. Creditarea poate fi un motor al cresterii economice cand spatiul fiscal se reduce,dar trebuie sa fie si sustenabila, si trebuie sa ai si cere solvabila pentru asta.”