Banca Nationala a Romaniei (BNR) considera ca cea mai mare provocare careia trebuie sa-i faca fata economia Romaniei in urmatoarea perioada este nivelul prea mare al asa-ziselor deficite gemene (cel bugetar si cel al contului curent), motiv pentru care cere Guvernului sa ia masuri pentru reducerea treptata a acestora, prin taierea cheltuielilor publice, sporirea veniturilor la buget, investitii in infrastructura, atragerea de fonduri europene si reforme structurale, in detrimentul consumului.

Avertismentul a fost lansat astazi in cadrul prezentarii de catre BNR a primului raport asupra stabilitatii financiare din acest an, in care “tensionarea echilibrelor macroeconomice interne”, jargonul utilizat pentru cele doua deficite, a fost pozitionat pe primul loc pe harta riscurilor, fiind considerat un risc sistemic ridicat.

In precedentul raport, din decembrie 2018, acest risc figura doar pe locul patru pe harta riscurilor, fiind considerat un risc sistemic moderat, dupa cele privind deteriorarea increderii investitorilor in economiile emergente, incertitudinile privind evolutiile economice din UE (Brexit si situatia datoriilor suverane din zona euro) si riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental.

L-am intrebat, deci, pe viceguvernatorul Liviu Voinea, care a prezentat raportul, de ce a fost pus acest risc pe locul intai in acest moment, dupa ce in precedentul raport a fost la coada clasamentului.

Liviu Voinea: “Nu a fost la coada clasamentului, a fost in urma riscului determinat de posibila schimbare brusca a perceptiei investitorilor pentru pietele emergente. A fost si atunci un risc ridicat, modificarea este ca acum este considerat in crestere. (De fapt, in precedentul raport riscul a fost moderat, nu ridicat, si a fost pozitionat pe locul patru, nu pe doi, dupa cum se vede in foto. n.r.) De ce este acum in crestere fata de data precedentului raport? Pentru ca deficitul de cont curent a fost anul trecut, 2018, 4,5% din PIB, fata de 3,2% cu un an inainte, 2017, deci este o modificare substantiala. (Precedentul raport de stabilitate financiara a fost prezentat insa in decembrie anul trecut, asadar si in acel moment se cunostea evolutia in crestere puternica a deficitului de cont curent n.r.)

Apoi, structura cresterii economice nu s-a imbunatatit. Anul trecut am vazut o decelerare a cresterii economice de la 7% la 4%, acum vedem o reluare a cresterii peste potential, am avut 5% in primul trimestru, ceea ce nu e rau in sine, dar vedem ca aceasta crestere se bazeaza mai mult pe consum, care se duce in cerere pentru produse din exterior, deci o adancire a deficitului de cont curent.

Asadar, fata de precedentele rapoarte, acest risc s-a intensificat pentru ca pe de o parte deficitul de cont curent s-a adancit iar deficitul bugetar nu s-a ajustat.

[1]

- Nu ar fi trebuit ca acest risc sa fi fost mentionat mai devreme in rapoartele de stabilitate financiara?

Liviu Voinea: “A fost mentionat, fie ridicat, fie moderat, in functie de intensitatea de la acel moment. Ce se schimba acum este ca este si in crestere. Echilibrele macroeconomice s-au tensionat suplimentar fata de perioada anterioara.

Principalul element de ingrijorare il reprezinta deficitul de cont curent. Ganditi-va ca in urma cu 3 ani era 1%. Deci deficitul de cont curent a venit, de la 13% din PIB cat era inainte de criza din 2008, la 4% din PIB, o ajustare brusca, intr-un singur an, in 2009, dupa care pana in 2013 a ramas intre 4% si 5% din PIB, in 2013 a scazut la 1% si a ramas la acest tivel timp de 3 ani pe fondul unei ajustari atat in sectorul public cat si in sectorul privat, iar din 2016 a crescut la 2%, apoi 3%, iar acum a ajuns la 4,5% si noi il prognozam la peste 5% in acest an, 2019. Ori aceasta este o evolutie care merita evidentiata suplimentar. Acum doi ani deficitul de cont curent nu era atat de pregnant cum este acum.”

Ce este si de ce a aparut dezechilibrul extern?

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a explicat pe intelesul tuturor cauza aparitiei dezechilibrului extern al economiei reprezentat de deficitul contului curent: economia a fost stimulata sa creasca mai mult decat poate suporta.

Cu alte cuvinte, cresterile de salarii si pensii din domeniul public, dar si din privat, corelate cu reduceri de taxe, precum TVA, in cadrul asa-zisei politici fiscale prociclice, de stimulare a consumului, a determinat o cerere de produse si servicii peste capacitatea economiei romanesti, astfel incat furnizorii de produse si servicii au recurs la tot mai multe importuri pentru a satisface aceasta cerere, consecinta fiind adancirea deficitului comercial (mai multe bunuri straine intra in tara decat ies) si a contului curent (mai multi bani ies din tara, in urma vanzarii produselor straine, decat banii intrati in tara din exporturi).

Concret, banii platiti de romani pe merele importate din Polonia sau pe usturoiul din China ajung la comerciantii straini, in conturile fermelor straine si in cele din urma in buzunarele fermierilor din respectivele tari straine.

De aceea guvernatorul Isarescu spune ca “ne ambitionam sa cream locuri de munca in strainatae, pentru ca asta facem cand stimulam prea mult cererea, adica mai mult decat poate sa dea economia nationala.”

Un deficit de cont curent de 4,5% din PIB poate fi considerat de unii ca fiind tolerabil, in comparatie cu cel din 2008, de 14%, spune guvernatorul BNR. E pacat, insa, adauga el, ca dupa ce am reusit sa-l mentinem in echilibru, adica sub 1%, in ultimii trei ani ne-am grabit sa stricam ce am castigat anterior.

De asemenea, suntem o exceptie in aceasta privinta compartiv cu alte tari: Cehia si Ungaria au surplus de cont curent iar Polonia are deficit redus.

“Noi nu dorim sa facem profetii negre, nu cobim, dar e datoria noastra sa aratam acest lucru, cu atat mai mult ca exista tentinda sa se arate numai lucrurile bune. Imaginea trebuie prezentata complet, si cu ce e bun, si cu ce e riscant. Da, e bine ca avem crestere economica, dar haideti sa vedem cum o obtinem si cum putem sa o mentinem. Pentru ca daca vom contina cu aceasta tendinta, mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa facem o corectie, care costa si e dureroasa”, a adaugat guvernatorul Isarescu.

Cum rezolvăm problema dezechilibrului extern?

“În accepțiunea noastră, a mai spus Mugur Isarescu, echilibrarea sustenabilă a deficitului extern trebuie să conțină două componente: prima se referă la măsuri de natură fiscală pentru reducerea treptată a deficitului bugetar în direcția atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), iar a doua constă în accelerarea reformelor structurale de natură să sporească înzestrarea cu factori de producţie, care cresc productivitatea şi facilitează competitivitatea.

Acesta este fundamentul pe care se poate aşeza o creștere durabilă a ofertei interne, iar aceasta să satisfacă o parte tot mai mare a cererii interne şi să reducă treptat deficitul extern.”

Reducerea deficitului bugetar se face, bineinteles, prin reducerea cheltuielilor Guvernului si prin cresterea veniturilor.

In acelasi timp, reformele structurale presupun crearea conditiilor pentru facilitatea investitiilor necesare stimularii cresterii productiei interne si exporturilor, precum dezvoltarea infrastructurii si atragerea fondurilor europene.

“Viziunea noastra este una constructiva, pozitiva, realista, nu are in vedere sa se apese pe o singura pedala si ajustarea sa se faca brusc, sa se ajunga la surplus bugetar, ci treptat si echilibrat, a adaugat Mugur Isarescu.

Poate ca vor fi unii care sa spuna ca noi sugeram oprirea cresterii economice, dar noi nu vorbim de asa ceva, ci de echilibru: cresterea sa fie sustenabila, sa nu se bazeze pe importuri.

Samuelson zicea ca daca inveti un papagal doua cuvinte, cere si oferta, va deveni economist. Toata lumea stie ca daca stimulezi cererea, stimulezi si productia. Problema e dozajul. Cat stimulezi cererea? Daca o stimulezi prea mult, daca nu tii cont de cat poate sa duca economia, nu faci evaluari, studii de impact, ce va rezulta este ca dai intr-adevar de lucru economiei, dar dai mai mult de lucru altor economii, prin importuri. Iar echilibrul extern e ca o foita de turnesol. Aici nu se poate minti. Daca vrem sa stim daca s-a dat prea mult, nu s-a tinut cont de oferta interna, cat poate produce economia, ne uitam la deficitul extern. Este imbatabil. Necazul e ca atunci cand el vezi, s-ar putea sa fie prea tarziu.”

BNR vede acum acest risc ridicat si cere guvernului sa-l ajusteze, pana nu e prea tarziu. Ramane de vazut daca Guvernul va receptiona recomandarea si daca va actiona in consecinta.

Mai exista o institutie pe care BNR o poate folosi in acest sens: CNSM, respectiv Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala, condus de guvernatorul BNR, din care face parte si Guvernul, dar care deocamdata nu a emis nicio recomandare cu privire la deficitul de cont curent.