Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei a crescut in primul trimestru din 2019 cu 5%, a anuntat Institutul National de Statistica (INS), o surpriza pentru economisti si analisti, care se asteptau la un avans economic cu aproape un punct mai redus, de abia 4,1%.

Cifra a fost exploatata imediat de politicienii de la putere aflati in campania pentru alegerile europene, care s-au laudat cu a doua cea mai mare crestere economica din UE, insa atat economistii, cat si Banca Nationala a Romaniei (BNR) avertizeaza ca este vorba de o crestere nesanatoasa, care ar putea face, in viitor, mai mult rau decat bine, dupa cum s-a intamplat si in perioada 2007-2010, cu o perioada de euforie economica dupa aderearea la UE, urmata de o recesiune puternica, doar doi ani mai tarziu, in contextul crizei financiare izbucnite la finalul lui 2008.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, avertizeaza, cu precizarea ca BNR nu poate fi impotriva cresterii economice, ca accelerarea PIB-ului din acest moment nu este sanatoasa, pentru ca se bazeaza aproape exclusiv pe consum, care este stimulat de o politica fiscala prociclica a Guvernului, prin cresteri de salarii, in detrimentul investitiilor si reformelor structurale.

Stimularea consumului nu este sanatoasa pentru ca romanii consuma mult mai mult decat pot produce in tara, astfel ca importurile cresc peste masura, mult mai mult decat exporturile, ceea ce determina cresterea deficitului comercial si a datoriei externe, aceasta fiind, in opinia guvernatorului Isarescu, dezechilibrul cel mai amenintator, care trebuie corectat.

- Cresterea economica surprinzatoare de 5% este un motiv de mandrie pentru economia Romaniei? l-a intrebat Bancherul.ro pe guvernatorul BNR, in cadrul conferintei de presa din 17 mai 2019, cand a prezentat raportul privind inflatia.

Mugur Isarescu: "Judecata noastra este urmatoarea: cat de repede putem sa asiguram convergenta reala este un activ, dar fara dezechilibre. Noi cand vorbim de dezechilibre nu vorbim asa, ca e o chestiune care apare uneori la orizont. Nu. Un dezechilibru, mai devreme sau mai tarziu trebuie corectat. Si daca nu stii cum sa-l corectezi, nu o faci din timp, nu faci ceea se numeste soft-landing, piata o va face foarte abrupt, si o va face printr-o scadere economica. Piata va duce la acest lucru. Si atunci in loc sa ai un grad de convergenta mai rapid...noi am patit-o in 2008-2009, cu corectia aparuta dupa o crestere record in anii precedenti. Atunci, este de preferat sa ai o crestere care sa nu fie dezechilibranta, ca sa spun asa, sa nu creeze deficite prea mari. Deci o crestere economica inalta este un lucru cu care Romania se poate mandri, dar sa nu produca dezechilibre. Si v-am arata ca produce dezechilibre.”

Guvernatorul BNR a subliniat in prezentarea sa (vezi foto) ca in Romania, comparativ cu alte tari din zona cu care ne putem compara, deficitul fiscal si dezechilibrul extern au fost cele mai ample, in 2018.

Astfel, deficitul bugetar a fost 3% din PIB, fata de numai 2,2% in Ungaria si 0,4% in Polonia, in timp ce in Cehia a fost surplus de 0,9%.

Deficitul contului curent a crescut in Romania la 4,5% din PIB, cu mult peste nivelul din Polonia, de doar 0,7%, in timp ce Ungaria si Cehia au excedent.

Dezechilibrul extern trebuie corectat

Guvernatorul Isarescu apreciaza ca in acest moment este nevoie de masuri pentru corectarea dezechilibrului extern al contului curent:

Mugur Isarescu: “Nu m-as certa daca e mult, daca putin (dezechilibrul extern), discutia acum e despre dezechilibre. Le tinem sau nu sub control? Si mai ales dezechilibrul extern. Am vazut fumuri precum ca se poate trai cu un dezechilibru extern. Atentie! E nevoi de atentie foarte mare aici. Nu stiu cum se poate trai cu un dezechilibru extern si cu asigurarea finantarii acestui dezechilibru. Inca ceva: s-a discutat si despre currency board. Haideti sa citim cu atentie raportul privind intrarea Romaniei in zona euro. Acolo se arata ca in privinta covergentei, din 2000 pana in prezent, desi este greu de crezut de o parte din noi, am avut cel mai inalt nivel de convergenta: de la 29%, chiar sub Bulgaria, la peste 65% in prezent. Pe cand Bulgaria a ramas la 50%, ea avand currency board, care inseama mai multa disciplina dar mai putina flexibilitate. Noi avem suficienta flexibilitate prin politica cursului. Dar hai sa nu facem abuz de ea, ca sa folosesc cuvantul becherului. Ne poate ajuta, dar cand vedem ca dezechilibrele o iau razna, usor-usor trebuie sa reactionam. Cred ca acum la partea externa trebuie sa gandim o corectie treptata a dezechilibrului extern. Deci sub nicio forma aceasta institutie nu a fost impotriva cresterii economice, am vazut si afirmatii de acest fel. Dozajul! Cuvantul (de ordine) este dozajul. Si la cresterile salariale. E greu sa ai dozaj intr-un an electoral, dar... E ca in medicina. Daca un medicament este dat intr-un dozaj necorespunzator, iti face mai mult rau decat bine.”