Banca Centrala Europeana (BCE) considera ca taxa bancara va afecta profiturile bancilor si pe cale de consecinta si capacitatea acestora de a-si spori creditarea, consecinta fiind o reducere a intermedierii financiare, nu o crestere, dupa cum si-a propus Guvernul.

De fapt, “taxa pe lacomie”, dupa cum a fost botezata chiar de politicienii care au sustinut-o, este una de natura punitiva, destinata a pedepsi bancile pentru ca practica dobanzi considerate prea mari, putand fi considerata deci o lege populista, cu care politicienii au sperat sa castige capital politic de la alegatorii care ar putea beneficia de dobanzi mai mici la credite.

De altfel, in prima forma a OUG 114 din 2018, era prevazuta o taxa foarte ridicata, de 1,2% din activele bancilor, daca ROBOR-ul ar fi fost mai mare de 4%, insa Guvernul a fost nevoit sa modifice radical legea, la presiunea BNR si a agentiei de rating Standard & Poors, care a amenintat cu scaderea ratingului de tara.

In forma finala a OUG 19, taxa este 0,4% pentru bancile mari si 0,2% pentru cele mici si nu mai depinde de ROBOR, care insa a fost inlocuit cu un indice mai mic, IRCC, pentru creditele cu dobanda variabila. De asemenea, taxa poate scadea la jumatate daca bancile isi majoreaza creditarea cu 8% si cu inca jumatate daca practica o marja de dobanda sub 4%.

“Deși taxa introdusă prin ordonanța de guvern este concepută să aibă un impact mai scăzut asupra băncilor care acordă un volum sporit de credite economiei reale, se poate totuși anticipa că aceasta va avea în ansamblu un efect negativ asupra profitabilității lor.

Întrucât rezultatul reportat constituie o importantă sursă de capital, o taxă pe activitatea băncilor ar putea avea implicații care nu ar trebui neglijate asupra capacității lor de intermediere. Astfel, evaluarea impactului ar trebui să țină seama și de efectele de echilibru de ansamblu ale măsurii fiscale, mai ales într-o țară care se bazează pe prezența intermediarilor străini, care pot evita mai ușor sarcina fiscală sporită prin realocarea geografică a activelor”, se arata in avizul BCE privind taxa bancara.

Lipsa unei evaluari a impactului taxei este principala critica a BCE:

“Se impune o analiză cuprinzătoare și promptă a impactului în ceea ce privește implicațiile practice ale ordonanței de guvern, având în vedere și faptul că introducerea unor taxe ad-hoc asupra băncilor poate crea incertitudine în activitățile acestora și în final poate prezenta riscuri pentru furnizarea de credite, ceea ce ar putea afecta creșterea pe termen lung din economia reală.

În conformitate cu orientarea păstrată în trecut, BCE avertizează împotriva unor stimulente în creditare care să conducă la denaturări în ceea ce privește alocarea eficientă a ofertei de credite și la dezechilibre sectoriale suplimentare în economia reală.”

BCE mai avertizeaza ca reducerile de taxe prevazute de OUG 19 ar putea avea efecte negative asupra sectorului bancar: pe de o parte, bancile ar putea sa-si asume riscuri prea mari in incercarea de a-si majora creditarea, iar pe de alta parte bancile ar putea scadea creditarea pentru clientii mai riscanti, precum IMM-urile, pentru a-si reduce marja de dobanda, cu scopul de a evita taxa.

“O alocare ineficientă a creditului afectează nu numai stabilitatea financiară și economia reală, ci și mecanismul de transmisie a politicii monetare. Ordonanța de guvern introduce reduceri ale taxei pentru băncile care oferă credite sectorului real într-un volum sporit sau la marje reduse. Orice măsură care urmărește să stimuleze activitatea de creditare, dacă nu este concepută în mod corespunzător, poate produce denaturări în alocarea creditului.

Aceste măsuri pot determina băncile să devină prea permisive în ceea ce privește normele de creditare ale acestora, pentru a atinge țintele privind volumul creditării. La cealaltă extremă, în încercarea de a atinge țintele în ceea ce privește diminuarea marjei, băncile își pot reduce în mod disproporționat creditarea acordată debitorilor relativ mai riscanți, dar totuși solvabili, cu prime de risc ridicate, de exemplu, întreprinderi mici și mijlocii, care se bazează exclusiv pe împrumuturi bancare și care nu au acces la finanțare pe piața de capital. Probabilitatea materializării unor asemenea efecte secundare depinde de detaliile calibrării și de riscul de credit și condițiile cererii cu care se confruntă fiecare intermediar”, conform BCE.