Proiectul de lege al sefului PSD, Liviu Dragnea, privind modificarea Statutului BNR, in vederea repatrierii de la Londra a intregii rezerve de aur a Romaniei administrata de BNR, a fost avizat astazi de comisia de specialitate din Camera Deputatilor, urmand sa fie adoptat de Parlament, dupa ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat recent ca ar fi bine ca si noi sa urmam exemplul Germaniei si sa aducem acasa doar jumatate dintre ligourile de aur.

In prezent, 61,2 tone de lingouri de aur ale Romaniei, reprezentand 59% in totalul rezervei de aur, de 104 tone, sunt depozitate la Banca Angliei, restul aurului fiind la BNR.

BNR a avertizat Parlamentul ca noua lege incalca si Tratatul Uniunii Europene, intrucat restrictioneaza dreptul bancii nationale de a administra independent rezervele internationale, conform normelor europene, intrucat nu va mai putea plasa aurul si in strainatate.

Banca Centrală Europeană subliniază că băncile naţionale se bucură de independenţă în ceea ce priveşte toate acţiunile legate de deţinerea şi administrarea rezervelor internaţionale.

"Banca Centrală Europeană (BCE) defineşte deţinerea şi administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre ca fiind o misiune fundamentală, îndeplinită de băncile centrale naţionale care fac parte din sistemul european al băncilor centrale. Această dispoziţie a tratatului european impune păstrarea la banca centrală naţională a competenţei de a lua decizii cu privire la utilizarea activelor băncilor centrale naţionale. Adoptarea unor dispoziţii legislative care ar impune o alocare obligatorie a unei părţi din rezervele internaţionale în contradicţie cu atribuirea acestei misiuni băncii centrale naţionale ar fi incompatibil cu Tratatul privind funcţionarea UE, deoarece ar priva banca centrală naţională de una dintre misiunile sale fundamentale şi ar transfera de la Banca centrală naţională către un terţ competenţa pe care tratatul european o alocă în mod clar Băncilor Centrale", a spus reprezentantul BNR, Adrian Dumitrescu, in cadrul dezbaterilor din Parlament.

Legea Dragnea, cu accente populiste de tip nationalist, a aparut peste noapte, in ajunul alegerilor europarlamentare, asa cum a fost adoptata si celebra OUG 114 privind taxa bancara, in ajunul Craciunului 2018, tot fara dezbateri publice in prealabil si consultarea autoritatilor nationale si europene, respectiv Banca Centrala Europeana, dupa cum era normal si obligatoriu.

Natura electorala a legii Dragnea este tradata si de expunerea de motive, in care sunt aduse doua urgumente care nu se sustin:

1. Romania nu ar mai avea nevoie de rezerve de aur in strainatate, a caror scop este de asigura increderea investitorilor straini in cazul unor crize financiare, reprezentand astfel o garantie pentru eventuale imprumuturi, dat fiind ca Romania se afla in prezent intr-o situatie economica buna, ceea ce impune “o abordare diferita in privinta practicilor prudentiale”.

Dupa cum se observa, acest argument se contrazice singur, intrucat rolul rezervei internationale a unei tari, in care este inclus si aurul, alaturi de valuta, este tocmai acela de a fi constituia in vremuri bune, cum sunt cele de acum, cu rol prudential, asadar pentru a reprezenta o asigurare in cazurile de criza.

"Cresterea rezervei de aur a fost necesara in vederea aigurarii garantiei asupra solvabilitatii externe, a platii la termen a serviciului datoriei externe contractate, a atenuarii eventualelor dezechilibre conjuncturale si temporare ale deficitelor balantei de plati, a stabilizarii si consolidarii monedei nationale", precizeaza BNR.

"Decizia pastrarii unei parti a rezervei de aur in strainatate a fost luata in 1999, pentru a face fata unor eventuale socuri financiare adverse in perioade de criza sau in situatia restrangerii accesului la pietele internationale de capital, cu informarea Parlamentului", precizeaza BNR.

2. Al doilea argument al legii Dragnea este acela ca pastrarea in strainatate a rezervei de aur reprezinta costuri care ar putea fi eliminate prin aducerea acesteia in tara. Trecand peste faptul ca respectivele costuri sunt minuscule, inclusiv raportate la beneficiile pe care le aduc credibilitatii tarii, cheltuielile invocate de seful PSD nu sunt suportate de bugetul public ci de BNR, care se autosustine financiar, nefiind subventionata de stat.

Parlamentarii din opozitie, prin vocea deputatei USR, Cosette Chichirau, s-au opus legii Dragnea, cum era de asteptat, sustinand ca rezervele de aur din strainatate reprezinta o garantie pentru capacitatea de plata a Romaniei si asigura costuri reduse pentru imprumuturile externe.

De altfel, nu doar Romania detine rezerve de aur in mari banci centrale din Londra sau New York ci si alte tari, mult mai mari si mai puternice, precum Germania, Italia, Olanda, Austria sau Elvetia, care chiar ar avea argumente pentru a-si tine aurul in propria tara.

Unele dintre aceste tari au decis in ultimii ani, pe fondul curentului natioalist, sa-si repatrieze o parte din rezerve, motivand o politica de diversificare a plasamentului. Astfel, Germania si Austria vor repatria jumatate din rezerva de aur, in timp ce Olanda doar o treime. Restul aurului acestor tari puternice ramane in strainatate.

Seful PSD a ales insa sa-l copieze pe liderul nationalist extremist din tara vecina Ungaria, Victor Orban, care a decis si el, anul trecut, sa aduca in tara intreaga rezerva de aur.

Ungaria mai avea o rezerva de doar 3 tone de euro, micsorata la minim dupa 1989, cand avea 50 de tone, ca urmare a pierderii importantei aurului dupa renuntarea la sistemul Bretton Woods.

Criza financiara din 2008 a repropulsat insa importanta aurului, odata cu cresterea nationalismului, astfel ca Ungaria a decis anul trecut sa-si repatrieze farama de rezerva de aur, urmata de cresterea acesteia de 10 ori, la 30 de tone.

Daca taxa bancara a fost modificata radical in urma opozitiei puternice a BNR, dar mai ales a agentiei de rating Standard&Poors, care a amenintat cu scaderea ratingului tarii, in cazul rezervei de aur situatia e diferita, miza principala fiind castigul de imagine in scop electoral, dat fiind ca repatrierea rezervei de aur nu va avea, din cate se pare, un impact semnificativ asupra economiei nationale sau independentei BNR.

Din acest motiv, guvernatorul Isarescu a sugerat, in ultimele sale declaratii, ca BNR ar fi dispusa sa faca un compromis si sa accepte ca jumatate din rezerva de aur sa fie adusa in tara, dupa modelul Germaniei, in conditiile in care in prezent Romania detine in strainatate, la Banca Angliei, 61,2 tone de aur, reprezentand 59% din totalul rezervei, de 104 tone, restul fiind la BNR.

Guvernatorul a declarat ca o decizie privind rezerva de aur va fi luata de conducerea BNR si va fi trimisa Parlamentului, insa BNR nu a raspuns la intrebarea privind deiciza adoptata de Consiliul de Administratie al BNR.

Mugur Isarescu a invocat latura emotionala, care ar avea un rol important cand vine vorba de aur, pentru a-si justifica disponibilitatea la un compromis cu Dragnea.

Guvernatorul a recurs si la sentimentalisme personale, dezvaluind ca in 1990, cand a preluat sefia BNR, a vrut sa pipaie cu mainile lui lingourile de aur din seifurile bancii nationale, pentru a vedea daca acestea exista cu adevarat, date fiind vremurile nesigure din acea perioada, dupa Revolutia din 1989 care a dus la caderea dictaturii comuniste.

Cu toate acestea, politicianul judecat pentru fapte de coruptie nu a dat inapoi in fata apropiatelor alegeri europarlamentare, astfel ca proiectul sau de lege a fost avizat astazi de comisiile de specialitate, urmand a fi supus votului parlamentarilor din Camera Deputatilor, in vederea adoptarii si intrarii in vigoare.

Proiectul a fost avizat desi BNR a avertizat Parlamentul, intr-o scrisoare semnata de guvernatorul BNR, ca incalca Tratatul Uniunii Europene, intrucat restrictioneaza administrarea de catre banca nationala a rezervelor internationale, in sensul ca rezerva de aur nu va putea fi plasata si in strainatate.

"Conform legislatiei Uniunii Europene, administrarea rezervelor internationale, din care fac parte si rezervele de aur, reprezinta atributul exclusiv al bancilor centrale membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC), printre care si BNR", precizeaza BNR.

In consecinta, BNR a propus un compromis, astfel incat bancii centrale sa-i fie lasata libertatea de a administra cum vrea rezerva de aur, in clusiv in strainatate, dar cu informarea Parlamentului, obligatie care nu exista in prezent in Statutul BNR.

Parlamentarii nu a acceptat insa propunerea BNR.

Ramane de vazut ce va spune Banca Centrala Europeana despre legea Dragnea si daca nu cumva, in cazul in care va intra in vigoare, va fi contestata de autoritatile europene.