Banca Nationala a Romaniei (BNR) a anuntat astazi ca intareste politica monetara, dar nu prin majorarea dobanzii de referinta, ci printr-un “control strict asupra lichiditatii de pe piata monetara”, ceea ce inseamna ca va mentine un deficit mai mare de lichiditate in piata bancara decat pana acum.
Initial, in jargonul BNR se folosea termenul control “ferm” al lichiditatii, pentru un deficit de lichiditate obisnuit, care a devenit politica monetara a bancii centrale din noiembrie 2017, ceea ce inseamna ca un control “strict” inseamna un deficit mai mare de lichiditate de acum inainte, adica o politica monetara mai restrictiva. (vezi aici comunicatul BNR)
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a explicat astazi, in briefingul cu presa dupa sedinta BNR, ca banca nationala prefera sa utilizeze acest instrument, controlul lichiditatii, pentru intarirea politicii monetare, in locul majorarii ratei de referinta, pentru ca aceasta este tendinta si in Europa. De exemplu, Banca Centrala Europeana (BCE) continua sa mentina o dobanda de 0%, desi inflatia a ajuns aproape de 2%. La noi, dobanda de politica monetara este 2,5%, in timp ce inflatia a crescut la 3,83% in februarie, cu aproape un punct peste prognoza BNR.
Efectele deficitului de lichiditate
Isarescu a explicat ca vor fi trei efecte ale deciziei BNR privind controlul strict asupra lichiditatii, care va determina un deficit mai mare de lichiditate:
1. In primul rand, dobanzile pietei interbancare, ROBOR, se vor mentine ridicate, o tendinta evidenta deja de cateva saptamani. Dobanzi mai mari inseamna credite mai scumpe si implicit mai putine, ceea ce poate limita consumul si in consecinta si inflatia.
2. Dobanzile pietei interbancare, a subliniat Isarescu, nu pot creste insa mai mult decat dobanda facilitatii permanente de creditare a BNR, Lombard, de 3,5%, cu un punct peste dobanda de referinta a BNR. In consecinta, in conditiile unui deficit mai mare de lichiditate, BNR spera ca bancile sa majoreze dobanzile la depozite, pentru a atrage lichiditati mai multe si mai ieftine de la clienti, astfel ca si marja de dobanda va scadea.
Datele BNR arata ca in februarie bancile au imprumutat aproape 3 miliarde lei prin facilitatea Lombard, cu o dodbanda de 3,5%, in timp ce dobnda la depozite pe termen scurt e de doar 1% pe an.
Guvernatorul a subliniat ca marja de dobanda practicata de banci (diferenta dintre dobanda la depozite si cea la credite) este prea mare, motiv pentru care s-a introdus si masura din taxa bancara, prin care aceasta se diminueaza cu 50% daca o banca are o marja sub 4% sau daca-si scade marja cu un anumit procent, de 8% in prezent.
Intrebat, de Bancherul.ro, daca nu cumva deficitul de lichiditate va determina si cresterea dobanzilor la credite, Isarescu a raspuns: “sper sa nu.”
3. Deficitul de lichiditate va ajuta BNR sa lupte mai eficient si impotriva deprecierii leului, astfel incat sa nu iroseasca prea multa valuta pe interventiile in piata valutara. Guvernatorul a explicat ca in conditiile unui deficit de lichiditate este mai greu pentru speculatori sa faca mize mari pe deprecierea leului.
Leul s-a depreciat cu 10 bani (2,1%) fata de euro in primele trei luni din acest an, de la 4,66 lei pentru un euro cat era la finalul lui 2018 la 4,76 lei in prezent.
Unii analisti ai bancilor prognozeaza ca leul va ajunge la 4,9 lei la finalul acestui an.
Taxa bancara e OK
In privinta taxei bancare, guvernatorul Isarescu s-a declarat multumit de forma finala in care a ajuns aceasta, dupa ce a fost modificata de Guvern, in urma implicarii puternice a BNR, desi a precizat ca ar mai fi, totusi, cateva probleme, pe care nu a dorit sa le mentioneze, considerand ca este de datoria bancilor sa o faca.
De altfel, Isarescu a criticat din nou bancile, considerand ca acestea ar trebui sa fie mult mai active in dezbaterea publica.
Potrivit ARB, taxa bancara este acum intr-o forma “suportabila”, dar totusi ar putea afecta intermedierea financiara. Bancherii nu sunt multumiti nici de inlocuirea ROBOR cu indicele pietei interbancare, intrucat acesta s-ar putea dovedi mai volatil. (vezi aici pozitia ARB)
Compromis privind repatrierea rezervei de aur
Intrebat despre proiectul de lege privind repatrierea rezervei de aur de la Londra, guvernatorul Isarescu a reiterat ca aceasta este o falsa problema, intrucat prezenta aurului in strainatate asigura tarii credibilitate si implicit costuri de finantare mai mici.
Cu toate acestea, guvernatorul a sugerat ca BNR ar trebui sa faca un compromis cu politicientii, astfel incat sa aduca in tara o parte din rezerva de aur, dupa modelul Germaniei, care a repatriat jumatate din rezeva.
