Banca Nationala a Romaniei (BNR) anunta ca potrivit chestionarului trimestrial privind riscurile sistemice, cele mai mari instituţii de credit din România au identificat în exercițiul curent un risc sever, patru riscuri ridicate și patru moderate.

Spre deosebire de sondajul anterior, în cadrul exercițiului curent instituțiile de credit au fost consultate cu privire la posibilele implicații ale intrării în vigoare a Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor
măsuri în domeniul investiţiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.

Instituțiile de credit au identificat pentru prima dată un risc sever la adresa stabilității sectorului bancar autohton, acesta provenind din cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului.

Comparativ cu evaluările anterioare, când acest risc era clasificat drept unul ridicat, în cadrul exercițiului curent băncile apreciază acest risc ca fiind unul sever, dificil de gestionat și cu un impact foarte ridicat asupra sistemului financiar.

Printre cele mai importante efecte estimate de băncile autohtone se numără:

(i) scăderea profitabilității, cu efect potențial asupra fondurilor proprii și ratei fondurilor proprii totale,

(ii) distorsiuni ale funcționării pieței monetare,

(iii) deprecierea monedei naționale,

(iv) accelerarea efectelor inflaționiste,

(v) scumpirea creditării și scăderea dobânzilor la depozite,

(vi) contracția creditării sectoarelor populației și companiilor cu efect asupra creșterii economice,

(vii) retragerea investitorilor din băncile din România și

(viii) scăderea calității serviciilor bancare locale (prin diminuarea sau renunţarea la investițiile planificate) și accelerarea prezenței fintech-urilor pe piață.

Riscurile ridicate identificate de instituțiile de credit, după importanța lor, sunt următoarele:

(1) riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluțiilor externe,

(2) riscul de creștere a costului de finanţare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii monedei naționale, cu efecte negative asupra capacităţii de plată a debitorilor, în special a populaţiei și a IMM-urilor,

(3) riscul asociat inovației financiare și provocărilor la adresa securității cibernetice și

(4) riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Acesta din urmă a fost reevaluat de la risc moderat la risc ridicat, urcând de pe poziția șase conform evaluării din septembrie 2018 pe poziția cinci în cadrul exercițiului
curent.

Instituțiile de credit au încadrat în categoria riscurilor sistemice medii, după importanța lor, următoarele:

(i) riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul
bancar și sectorul public atât datorită expunerilor directe, cât și indirecte,

(ii) riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială,

(iii) riscul provenind din creșterea accelerată a creditării populației și

(iv) riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a sectorului companiilor nefinanciare.

Instituțiile de credit au reevaluat în scădere riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară rezidențială, de la risc ridicat în cadrul exercițiului anterior (locul cinci) la risc mediu în exercițiul curent (locul șapte).

De asemenea, riscul provenind din creșterea accelerată a creditării populației a fost revizuit în scădere, trecând de pe locul șapte pe locul opt. Ultimul risc s-a menţinut pe aceeași poziție comparativ cu exercițiul trecut.

Riscurile la nivel global

În linie cu evaluarea anterioară, principalele riscuri cu potențial sistemic identificate la nivel internațional se referă la:

(i) modificarea primei de risc pe pieţele financiare internaţionale și riscul de contagiune în cazul piețelor emergente pe fondul
normalizării politicii monetare în economiile avansate, respectiv al înăspririi bruște a condițiilor de finanțare la nivel global,

(ii) îndatorarea în creștere la nivelul sectorului public și al celui privat,

(iii) incertitudinile (geo)politice, în contextul intensificării tensiunilor comerciale și al adoptării de politici protecţioniste, respectiv al procesului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană,

(iv) riscul de lichiditate și efectul de contagiune dinspre sectorul bancar paralel către sistemul financiar sau

(v) amplificarea fenomenului cripto-activelor și riscurile asociate securității cibernetice, noilor tehnologii financiare (fintech) și altor astfel de activități desfășurate în afara ariilor de reglementare prudențială (Anexa 1).

Totodată, conform celei mai recente evaluări privind perspectivele economice la nivel global, FMI a revizuit în scădere balanța riscurilor privind creșterea economică globală, însă a indicat drept principale surse de risc escaladarea suplimentară a tensiunilor comerciale și gradul ridicat de incertitudine (geo)politică.