Episodul recent de depreciere a leului, de cadere a Bursei si de crestere a dobanzilor s-ar putea repeta, pentru ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) avertizeaza ca riscurile raman in continuare ridicate, fiind determinate in principal de OUG 114/2018 prin care s-a introdus taxa pe activele bancilor si pe afacerile firmelor din domeniul energetic si telecomunicatii.

Riscurile sunt amplificate si de masurile economice prociclice adoptate de Guvern, precum nivelurile ridicate ale deficitelor gemene (bugetar si comercial), pe fondul stimularii consumului si neglijarii investitiilor.

La aceste riscuri interne se adauga si cele externe determinate de cresterea aversiunii investitorilor fata de pietele emergente.

In minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR din 7 februarie se spune ca “membrii Consiliului au convenit că potențialul de risc al contextului intern rămâne ridicat, mai ales în fața unei eventuale schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale sau a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.”

OUG 114 ar putea afecta cresterea economica in primul trimestru din acest an, anticipeaza conducerea BNR: “Au fost subliniate în mod repetat incertitudinile înalte asociate dinamicii activității economice din trimestrul I 2019, în contextul intrării în vigoare a noului set de măsuri fiscale și bugetare.”

Nivelul redus al investitiilor si cresterea deficitului de cont curent reprezinta alte probleme de ingrijorare care intensifica riscurile:

“Numeroși membri ai Consiliului și-au exprimat, în acest context, îngrijorările crescute legate de evoluția nefavorabilă a investițiilor și mai ales de accelerarea creșterii deficitului de cont curent, a cărui pondere în PIB s-a mărit probabil semnificativ în 2018 față de nivelul de 3,2 la sută atins în 2017, concomitent cu scăderea gradului de acoperire a acestuia prin investiții străine directe și transferuri de capital; s-a precizat că o trecere probabilă a deficitului de 4 la sută din PIB este temei de atenție sporită. “
Inrautatirea pozitiei externe a economiei, determinata de cresterea deficitului de cont curent, a favorizat aparitia episodului de depreciere a leului de la finalul lunii ianuarie, insa riscurile raman ridicate, avertizeaza BNR, ceea ce inseamna ca este posibila o noua rabufnire a cursului, din cauza unei schimbari bruste a sentimentului pietei financiare internationale sau a perceptiei asupra riscului economiei romanesti.

“Membrii Consiliului au remarcat reintrarea principalelor cotații ale pieței monetare interbancare și a ecartului lor pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară pe o pantă ușor crescătoare la mijlocul lunii ianuarie, în corelație și cu mișcările evidențiate în această perioadă pe alte segmente ale pieței financiare interne. A fost menționată și creșterea mai pronunțată consemnată de cursul de schimb al leului în a doua parte a lunii ianuarie în contextul înrăutățirii poziției externe a economiei, care a tins totuși să se corecteze ușor ulterior, inclusiv sub influența redresării apetitului global pentru risc. Membrii Consiliului au convenit că potențialul de risc al contextului intern rămâne ridicat, mai ales în fața unei eventuale schimbări bruște a sentimentului pieței financiare internaționale sau a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.“

In privinta inflatiei, aflata la 3,2% la finalul anului trecut, BNR anticipeaza ca va mai scadea in primele trimestreste din acest an, urmand a incheia anul 2019 la 3%:

“Noul pattern anticipat al inflației este cvasisimilar celui evidențiat în prognoza publicată în Raportul de inflație din noiembrie 2018. Astfel, rata anuală a inflației va continua probabil să scadă pe parcursul primelor trei trimestre, chiar ușor mai pronunțat decât se anticipa anterior, pentru ca apoi să urce și să se mențină pe o traiectorie mai înaltă, dar situată sub limita de sus a intervalului țintei, ajungând la 3,0 la sută în decembrie 2019 și 3,1 la sută la finalul orizontului proiecției – niveluri aproape identice celor anticipate anterior.”

Unii membri ai BNR considera insa ca exista riscul ca taxele impuse firmelor prin OUG 114 sa duca la cesterea preturilor la energie electrica si gaze.

“S-a convenit că perspectiva componentelor exogene ale IPC este însă deosebit de incertă, unii membri ai Consiliului exprimând chiar opinia că evoluția prețurilor unor servicii și utilități – incluzând energia electrică și gazele naturale – va redeveni inflaționistă în perspectivă apropiată, ca efect al măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare la începutul acestui an; s-a apreciat că măriri peste așteptări sunt posibile și în cazul prețurilor unor produse agroalimentare, precum și pe segmentul combustibililor, care reflectă îndeaproape mișcarea cotațiilor petrolului.

Totodată, membrii Consiliului au observat că, după o scurtă stagnare, dinamica anuală a inflației de bază este așteptată să-și reia ascensiunea în trimestrul II 2019 și să se ridice apoi la 3,3 la sută în decembrie 2019 și la 3,4 la sută la finele orizontului prognozei – marginal peste valorile anticipate anterior – pe fondul presiunilor inflaționiste conjugate, în creștere progresivă, anticipate să decurgă din poziția ciclică a economiei, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt și din prețurile importurilor.”

Cresterea PIB-ului va fi afectata de OUG 114/2018, considera conducerea BNR:

“Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că perspectiva creșterii economice suferă o schimbare în actualul context, ritmul ei anual fiind așteptat să continue să decelereze progresiv pe orizontul prognozei, în condițiile menținerii lui peste și apoi în linie cu cel potențial. S-a arătat că o sursă majoră a schimbării o reprezintă impactul prezumat a decurge din măsurile fiscale și bugetare implementate în 2019, anticipat a fi resimțit și ca un șoc pe partea ofertei. Aici au fost notate și influența încetinirii activității economice în Europa și tensiunile comerciale.”

BNR si-a mai exprimat ingrijorarea cu privire la viitorul investitiilor, tot din cauza adoptarii surprinzatoare a OUG 114, ceea ce afecteaza predictibilitatea cadrului fiscal si legislativ:

“S-a observat că, pe acest fond, dinamica activității de investiții – prioritar afectată – este așteptată să cunoască o modestă redresare, existând chiar riscul prelungirii scăderii acesteia, mai ales în ipoteza restrângerii investițiilor în sectorul public și în cel al companiilor de stat, ce ar implica efecte adverse mai pregnante asupra echilibrelor interne și externe ale economiei.

Membrii Consiliului au reiterat faptul că o revigorare durabilă a activității investiționale, esențială pentru consolidarea potențialului de creștere a economiei, este condiționată inclusiv de predictibilitatea cadrului fiscal și legislativ, cu impact și asupra încrederii investitorilor rezidenți și nerezidenți. S-a remarcat că și consumul gospodăriilor populației – anticipat să își consolideze rolul de principal determinant al expansiunii economice pe orizontul prognozei – ar putea fi afectat de pachetul de măsuri fiscale, pe calea dinamicii venitului disponibil real și a încrederii consumatorilor, dar și a disponibilității și costului creditului bancar.”

BNR cere Guvernului sa renunte la prevederea din OUG 114/2018 prin care taxa bancara este legata de ROBOR, intrucat astfel este afectata independenta Bancii Nationale:

În contextul discutării implicațiilor taxei asupra activelor financiare ale instituțiilor de credit, membrii Consiliului și-au exprimat din nou îngrijorările legate de maniera de stabilire a acesteia, reiterând că legarea acestei taxe de cotații reprezentative ale pieței monetare interbancare – precum ROBOR la 3 și 6 luni – înseamnă, de fapt, legarea ei de conduita politicii monetare, fiind prin urmare esențial ca OUG 114 să renunțe la această abordare. S-a subliniat că independența instrumentelor de politică monetară, ca parte a independenței statutare a BNR, este crucială pentru îndeplinirea mandatului privind stabilitatea prețurilor. Totodată, s-a arătat din nou că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei.

Membrii Consiliului au conchis că efectele cumulate ale acestor măsuri sunt dificil de evaluat în stadiul actual, având în vedere o serie de neclarități și multitudinea canalelor de propagare în economie, ele fiind de natură să sporească gradul de incertitudine ce caracterizează actuala prognoză.”

BNR avertizaza ca politica fiscala ramane in continuare foarte incerta:

“S-a arătat că incertitudini crescute sunt asociate și conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, dată fiind nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, observându-se totodată că actuala perspectivă a creșterii economice presupune o conduită cvasi-neutră a acestei politici în 2019, succedată însă de revenirea la o atitudine pro-ciclică în 2020, în principal ca urmare a aplicării din toamna anului curent a prevederilor legii pensiilor.”

Vezi aici minuta BNR