Intr-un final, conducerea BNR, in frunte cu guvernatorul Mugur Isarescu, au venit pentru audieri la comisiile de specialitate din Senat, dupa ce initial a refuzat invitatia cunoscutului sau critic, senatorul ALDE, Daniel Zamfir, motivand ca este nelegitima si subversiva, urmarind, de fapt, sa-l discrediteze pe guvernator.

Guvernatorul a argumentat ca Banca Nationala este condusa, de fapt, nu doar de el, ci de un Consiliu de Administratie format din noua membri, care sunt dispusi, obligati chiar, de lege, sa raspunda in fata Parlamentului, la o invitatie oficiala a institutiei, nu asa cum a facut senatorul Zamfir, ceea ce parea o rafuiala sau un atac personal la adresa lui Isarescu.

Guvernatorul si-a impus, intr-un final punctul de vedere, astfel ca BNR a primit o invitatie oficiala din partea Senatului pentru a se prezenta la o audiere in fata comisiilor de specialitate, programata pentru astazi, sedinta condusa insa nu de Zamfir, ci chiar de presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu.

Acesta s-a aratat binevoitor cu conducerea BNR si a incercat sa-l tina in frau pe colegul sau Zamfir, pregatit cu o sumedenie de atacuri la adresa lui Mugur Isarescu si acuzatii la adresa BNR, dar care au fost respinse cu succes atat de guvernator cat si de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

La comisie s-au prezentat pentru audieri mai putini senatori decat cei noua membrii ai conducerii BNR, iar pe parcursul audierii unii au mai plecat, dat fiind ca la aceeasi ora se discuta, in alte comisii, bugetul.

In schimb, in sala s-au strecurat aliatii lui Zamfir si haterii BNR si ai bancilor: avocatul Gheorghe Piperea, langa Ilie Nastase, venit sa-i ceara lui Isarescu sa-l lase sa organizeze meciul de tenis cu Franta din Fed Cup la Arenele BNR, precum si fostul bancher Lucian Isar.

ROBOR-ul, miza galcevei

Tariceanu a precizat ca scopul audierii este de a clarifica suspiciunile de manipulare a ROBOR, problema ridicata prima data de consilierul economic al premierului Romaniei, Darius Valcov, la finalul anului trecut, pentru a justifica taxa bancara, botezata taxa pe lacomie.

Valcov a acuzat atunci bancile, fara dovezi, ca s-au inteles intre ele pentru a majora ROBOR-ul, indicele utilizat pentru setarea dobanzilor variabile la creditele in lei, printre care creditele Prima Casa, cu scopul de a face profituri cat mai mari, dovanda fiind ca bancile romanesti au avut profituri record in ultimii ani, mai mari decat cele din alte tari.

Dupa ce bancile si BNR au respins acuzatiile, Valcov a cerut Consiliului Concurentei sa investigheze daca bancile au facut un cartel cu scopul de a majora ROBOR-ul, iar Zamfir a sustinut ca in 2008 Consiliul Concurentei ar fi descoperit o intelegere ilegala intre banci in acest sens, acuzatii respinse insa de seful autoritatii de concurenta, care chiar la acuzat pe Zamfir de colportarea unor informatii false (fake news).

Seful Consiliului Concurentei a declarat ca investigatia privind ROBOR din 2008 s-a inchis fara sa se fi desoperit vreo neregula, aspect confirmat si de Comisia Europeana.

Zamfir nu se lasa, insa, asa ca l-a convocat la audieri in Parlament, pentru saptamana viitoare, pe seful Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, desi acesta a dat curs solicitarii lui Darius Valcov si a anuntat initerea unei analize a celor intamplate cu ROBOR dupa adoptarea taxei bancare, ceea ce ridica semne de intrebare privind subordonarea sa politica.

Tariceanu a sustinut astazi ca este nevoie de o lamurire din partea BNR privind suspiciunea de manipulare a ROBOR de catre banci, care nu poate fi exclusa, avand in vedere cazul Lobor, care a fost manipulat de bancile europene, amendate pentru asta de autoritati.

Pe de alta parte, Tariceanu a invocat si latura populista sustinuta de colegii de coalitie din PSD, ca din cauza ROBOR dobanzile la credite sunt prea mari si descurajeaza finantarea firmelor romanesti.

“Putem face ceva impreuna pentru a aduce lucrurile intr-un interval mai rezonabil, in normalitate? Pentru ca aceste decalaje deforabile fata de alte tari sa se estompeze?”, a intrebat Tariceanu, impaciuitor, conducerea BNR.

Guvernatorul Isarescu a inceput sa raspunda destul de evaziv si emotionat, cu o problema grea si pentru BNR, darmite pentru parlamentari, si anume ca in cazul finantarii firmelor costul conteaza mai putin, problema reala fiind ca un numar limitat de firme sunt bancabile.

Dupa care a trecut la un alt subiect, devenind astfel mai confuz, si anume la gradul de intermediere financiara in scadere, desi bancile au mai multi bani in depozite decat pot acorda credite in conditii de eficienta si siguranta, idee preluata ulterior de Zamfir pentru a imputa BNR si bancilor ca de fapt ele sunt responsabile de aceasta situatie.

Apoi, Isarescu a vrut sa deschida subiectul ROBOR, insa a fost intrerupt brutal de Zamfir, care i-a spus ca nu poate vorbi despre ce vrea el, ci trebuie sa raspunda la intrebarile comisiei.

Seful sau, Tariceanu, a ramas intepenit, cu mana la gura, se vedea clar ca se abtine, deocamdata, dar ca va interveni mai tarziu pentru a-l pune la punct pe Zamfir si sa sara in apararea membrilor conducerii BNR.

Asa incat Zamfir i-a pus prima intrebare lui Isarescu, despre ROBOR:

- Ati avut declaratii contradictorii: in 28 noiembrie 2018 ati declarat ca ROBOR e produsul pietei bancare, dar a ajuns problema noastra, a BNR, desi noi doar il calculam, dar cu datele dumneavoastra. Ulterior, in 15 ianuarie 2019, ati afirmat ca nu este adevarat ca ROBOR e manipulat de banci, de fapt e influentat de BNR. Cand ati spus adevarul?

- In ambele cazuri! A sarit Isarescu cu raspunsul. Si a inceput sa explice de ce:

ROBOR-ul este indicele pietei monetare interbancare, formata doar din banci, nu multe, 40, cu conturi deschise la BNR. Alimentarea cu lichiditate a economiei, inclusiv a Trezoreriei, se face prin aceasta piata interbancara, totalul banilor din aceste conturi depasind bilionul. BNR nu are niciun cont in banci, noi ne luam banii tot prin banci. Bancile coteaza intre ele. Unele au deficit, altele surplus lichiditate, se vede in conturilor lor la BNR, pe care le vedem si noi, de aceea prin acest instrument putem sa intervenim. Noi nu stam intr-un prepeleac si spunem sa facem cutare sau cutare. Noi vedem care este situatia monetara a fiecarei banci, ce exista in contul fiecarei banci, se numeste conditie monetara. Deci fiecare banca primeste, sa spunem, 2.000 de plati si face 6.000 de incasari, si in functie de plati si incasari, de nivelul necesar al rezervelor minime obligatorii si de alte operatiuni pe care mai trebuie sa le faca, are sau nu surplus de lichiditate. Unele banci, in timpul zilei, cum se spune, intraday, au surplus, altele au deficit si tranzactioneaza intre ele. Piata monetara este numai intre banci. De aceea se numeste piata monetara interbancara. Daca este numai intre banci, bineinteles ca acest ROBOR sau dobanda la care fac ele tranzactii este o intelegere intre banci.”

Neintelegerea intelegerii

Greseala facuta de Isarescu de a zice intelegere intre banci, in loc de negociere, a fost speculata imediat de Zamfir:

- Ce inseamna intelegere?

- Intelegere inseamna, a raspuns Isarescu, ca la scoala, cand va duceti dumneavoastra la un magazin, cumparati un produs, intelegeti care este pretul produsului, il acceptati si il platiti. (Isarescu ar fi trebuit sa explice mai clar, si sa spuna ca daca nu va convine pretul din acel magazin, puteti merge la altul, in cautarea unui pret mai bun)

- In legea Consiliului Concurentei se specifica extrem de clar ca intelegerea este interzisa, a sarit Zamfir, constient sau nu de sensul cuvantului intelegere si de explicatia data de Isarescu, ca este vorba, de fapt, de o negociere, nu de un aranjament.

- Intelegerea de tip cartelar, a raspuns Isarescu.

- Intelegerea! a insistat Zamfir.

- Nu, nu! Intelegerea de tip cartelar!

- Stiti de ce? a argumentat Zamfir. Chiar dumneavaostra in anul 2008 ati semnalat Consiliului Concurentei ca ar exista o suspiciune de intelegere cartelar.

- De tip cartelar! A subliniat guvernatorul BNR. Stati putin, sa ne lamurim! Este vorba de intelegere, si de intelegere de tip cartelar. Intelegerea e normala, cea de tip cartelar este anormala.

In acest moment, Tariceanu i-a soptit la ureche lui Zamfir: “lasa-l si pe el sa vorbeasca cursiv!”

- In regula, domnule Guvenator, vorbiti cursiv! S-a executat imediat Zamfir.

- Mi-ati dat cuvantul, lasati-ma sa vorbesc!

- Stiti, cred ca la un moment dat ar fi bun dialogul, a raspuns Zamfir, pentru ca tot va exprimati dumneavaostra des ca nu inteleg. Stiti care e diferenta? Ca uite, cuvantul acesta, intelegere, v-a ramas foarte pregnant, asa. Eu am libertatea sa inteleg orice, domnule guvernator! Pentru ca nu sunt unul dintre cei intelesi cu dumneavaostra.

- Nu aveti libertatea aceasta! Pentru ca sunteti un oficial al statului roman. Trebuie sa intelegeti realitatea si legile! L-a pus la punct Isarescu.

Intelegerea este ceva normal si nu este cartelara, a continuat el. Nu se poate sa se stabileasca o dobanda pe piata interbancara decat intre banci, pentru ca numai ele participa la aceasta piata. Deci ROBOR-ul este o dobanda stabilita intre banci. Si atunci singura intrebare este urmatoarea: exista riscul ca ROBOR-ul, ca dobanda stabilita intre banci , sa fie de tip cartelar? Si noi spunem: nu. Acesta este raspunsul. Cu alte cuvinte, la intrebarea daca ROBOR-ul este manipulat, raspunsul este: nu, categoric.

Aici a intervenit, in sfarsit, Tariceanu, atentionandu-l voalat pe Zamfir sa o lase mai usor: "am o rugaminte, i s-a adresat el lui Zamfir, cel putin cat timp sunt eu aici, ca sa ne putem intelege, intervenientii sa aiba rabdarea sa se asculte unii pe altii iar interventiile sa nu fie intrerupte de intrebari. Fiecare sa-si noteze. Eu stau si-mi notez constiincios nelamuririle pe care le am. Prin urmare, domnule guvernator, aveti cuvantul!"

Isarescu a continuat: ROBOR-ul, ca dobanda a pietei interbancare, nu poate fi stabilit decat intre banci, prin intelegere intre banci. Si este absolut normal. De ce nu este de tip cartelar? Pentru ca exista un culoar al dobanzii in jurul ratei de politica monetara, pe care noi il publicam la fiecare sedinta de politica monetara, se numeste culoarul ratei de politica monetara. Spunem, de exemplu, ca BNR a decis mentinerea dobanzii de politica monetara, ultima oara la 2,5% si corespunzator acestei rate, in intervalul plus/minus 1% se stabileste rata Lombard, de 3,5%, si rata de depozite pentru banci, de 1,5%. ROBOR-ul se plimba doar intre 1,5% si 3,5%. Nu se poate duce in alta parte si am sa va explic de ce. Pentru ca daca toate bacile ar avea exces de lichiditate, si apare riscul sa se carteleze, pentru ca toate ajung in pozitia de vanzator, sa coboare dobanda pana la 1,5%, si atunci in mod automat pot sa-si depuna bancii la dobanda de 1,5% a BNR si atunci au loc doua fenomene: se opreste orice tendinta de cartelare si acolo se opreste si nivelul ROBOR-ului si in acelasi timp se absoarbe lichiditaea in exces de pe piata monetara.

Daca bancile sunt in deficit de lichiditate, ROBOR-ul tinde sa creasca, se duce spre 3,5%, moment in care bancile se pot imprumuta de la BNR cu 3,5% si automat intra lichiditate in sistem, deci BNR nu mai trebuie sa faca operatiuni. E un sistem automat folosit de foarte multe banci centrale din lume si care functioneaza foarte bine. N-a functionat bine in 2008, dar acum functioneaza atat de bine incat exista o singura intrebare: ce avem cu acest ROBOR? De ce apar aceste intrebari ca este manipulat? Nu intelegem care sunt argumentele.

- Va spun eu de ce! a avut curajul Zamfir, desi, dupa cum soptea cineva din sala, e clar ca nu a inteles nimic din explicatia guvernatorului. (Ceea ce s-a adeverit imediat.)

Spuneati ca ROBOR-ul fluctueaza intre 1,5% si 2,5%, a continuat Zamfir. In 2016, domnule guvernator, ROBOR-ul a fost 0,7% mentinut de dumneavoastra printr-o operatiune prin care ati crescut de 20 de ori lichiditatea din piata. Tot in acel moment ati iesit public si ati indemnat populatia sa ia credite in lei pentru ca urmeaza sa se scumpeasca. Intrebarea e de ce ati facut asta, stiind ca acea cota de 0,7% e mentinuta artificial, pentru ca in urmatoarele sapte luni ROBOR a crescut de 5 ori iar ratele platitte de romani la credite au crescut cu 40% in doar sapte luni.

Isarescu: Daca v-ati uitat cat era ROBOR-ul, trebuia sa va uitati si cat era rata de politica monetara atunci.

- 1,75%! a raspuns Zamfir, prompt.

- Daca scadeti intervalul, era exact intervalul de variatie pe care l-am descris! i-a explicat Isarescu.

- Tot de la dumneavaostra am aflat, a continuat Zamfir, ca rata de politia monetara tine pasul atat cu ROBOR-ul cat si cu inflatia. Ca atare, acel 0,75% tinut artificial printr-o infuzie de lichiditate, dupa cum spuneati ca lichiditatea a crescut de la 6,6 miliarde lei in ianuarie 2013 la 138 miliarde in ianuarie 2014. Spuneati: Noi am facut mari eforturi sa pastram lichiditate in exces, si nu e usor petru un guvernator sa spuna cu ochii deschisi si mana pe inima ca pastreaza lichiditatea in exces, ca nu e prea bine sa faci asa ceva, dar am discutat in CA, ca bancile vor fapte (pentru a da credite), si le-am dat fapte: am lasat lichiditatea, cu anumite riscuri, spuneati in noiembrie 2017. Si uite ca riscul a aparut.

- Care este riscul? A intrebat Isarescu. Riscul lasarii de lichiditate in piata e ca dobanda sa mearga si mai jos, a adaugat el.

- ROBOR-ul era jos, atat timp cat dobanda de politica monetara era 1,75%. Si am invatat de la dumneavaostra, a spus Zamfir, ca dobanda de politica monetara tine pasul cu ROBOR-ul si iata, acuma era de aproape trei ori mai mica.

- Nu, domnule presedinte, n-ati inteles! l-a apostrofat profesorul Isarescu. Va explic inca o data, daca vreti.

- Haideti! A acceptat provocarea Zamfir.

- Deci atunci era si inflatie mica, situatia a fost explicata in rapoartele BNR, dar dumneavoastra luati declaratii fragmentate ale mele, de aceea cu mare drag va recomad sa va uitati si pe rapoartele acetea. Si acum va si explic. In momentul cand inflatia era foarte scazuta, chiar negativa, pentru ca s-a redus TVA, nu era deficit de cerere, noi avand o situatie particulara, de inflatie negativa dar cuu crestere de salarii mari si crestere economica, deci nu era deflatie. De aceea BNR a lasat rata de politica monetara la 1,75% pentru ca era clar ca atunci cand va disparea efectul TVA, inflatia va creste. Efectul TVA e 12 luni, e foarte simplu. De aceea, nu ne-am jucat cu rata de politica monetara, ci am manevrat alt instrument al politicii monetare, care este legat chiar de aceste operatiuni pe piata.

- Care a fost consecinta? A intrebat Zamfir.

- Consecinta a fost ca nu s-a apreciat leul, nici nu s-a depreciat, nu am creat turbulente cu dobanda, in sensul ca nu am scazut-o la 0, iar apoi sa o urcam iar la 2,5%, economia a crescut, s-au pastrat echilibrele macroeconomice iar inflatia a explodat numai din cauza cresterilor de salarii si preturi administrate si preturilor externe. Deci nu a fost nicio manipulare, a fost politica BNR.

- I-ati indemnat pe oameni sa ia credite, stiind ca o sa creasca ROBOR-ul, si peste sapte luni s-au trezit cu rate cu 40% mai mari, i-a reprosat Zamfir guvernatorului BNR.

- Am spus doar ca dobanzile mici sunt de domeniul trecutului, a raspuns Isarescu, si avem toate motivele sa o spunem, pentru ca inflatia a ajuns in Europa la 2% iar dobanda in SUE e 2,5% iar la noi tot de 2,5%, iar dumneavaostra spuneti ca e o greseala ca s-a dus rata de politica monetara la 2,5%, cand in America e tot de 2,5%.

ROBOR-ul a crescut de patru ori, spuneti dumneavoastra, de la 0,7% la 3%, dar atunci se poate spune, dupa acelasi calcul, ca inflatia a crescut de 60 de ori, de la 0,1% la 5,4%, a adaugat Isarescu.

Cresterea ROBOR ce este absolut normala, avand in vederea cresterea inflatiei si evolutia deficitelor interne si externe, a explicat guvernatorul.

"Vrem ROBOR mai mic!" au cerut senatorii. "Nu se poate!" le-a raspuns BNR

In ciuda faptului ca explicatiile guvenatorului BNR privind modul de stabilire a ROBOR au fost destul de clare, senatorii o stiu tot pe a lor. Ei i-au intrebat pe sefii BNR ce se poate face pentru reducerea ROBOR, pentru a se putea lauda apoi alegatorilor ca au scazut dobanzile la credite.

Mugur Isarescu nu le-a dat insa satisfactie. El a subliniat ca un grup de lucru din cadrul CNSM discuta acum o noua formula de dobanda care sa inlocuiasca actualul ROBOR, pentru ca acesta sa poata fi desprins de taxa bancara, altfel ar afecta independenta BNR.

Numai ca nu prea exista sanse ca noul ROBOR sa fie cu mult diferit de actualul ROBOR, din simpul motiv ca acesta se afla in prezent la un nivel corect, in acel interval de variatie din jurul dobanzii de politica monetara.

ROBOR-ul poate scadea doar daca se reduce si inflatia si implicit dobanda de politica moneatara, a concluzionat Isarescu.