Taxa bancara din Romania este de cinci ori mai mare decat taxa medie din trei tari vecine si reprezinta peste 75% din profitul unei banci romanesti, comparativ cu doar aproape 20% din castigul bancilor din celelalte tari.

Aceste cifre comparative rezulta din indicatorii prezentati de banca austriaca Raiffeisen International, prezenta in mai multe tari din regiune: Romania, Polonia, Ungaria si Slovacia.

Astfel, in Ungaria, Raiffeisen plateste o taxa bancara de doar 0,15% pentru activele cu valori de pana la 50 miliarde forinti (330 milioane lei) si 0,21% pentru active cu valori mai mari.

Ceea ce inseamna ca valoarea anuala a taxei din Ungaria a fost in 2017 de 13 milioane euro, reprezentand doar 11% din profitul brut obtinut de banca.

In Polonia, taxa este dubla fata de cea din Ungaria, de 0,44% din activele totale, din care se scade o suma fixa de 4 miliarde zloti (in jur de 3,6 miliarde lei), precum si valoarea fondurilor proprii si titlurile de stat, astfel incat guvernul sa nu-si taxeze propriile active.

Taxa din Polonia platita in 2017 de Raiffeisen a fost de 31 milioane euro, reprezentand 46% din profitul brut.

In Slovacia, taxa bancara, de 0,2%, nu se aplica la active, ci la pasivele bancilor (formate in principal din depozitele clientilor), minus fondurile proprii si creditele subordonate.

Pasivele unei banci trebuie sa fie egale cu activele, astfel ca valoarea taxei ramane identica, fara a se lua in considerare exceptiile aferente.

Raiffeisen a achitat in Slovacia o taxa de 20 de milioane de euro in 2017, reprezentand numai 12% din profitul brut.

In medie, taxa bancara din cele trei tari vecine este de 0,27% pe an, reprezentand 18% din profitul brut obtinut de bancile din cele trei tari.

Comparativ taxa bancara adoptata recent in Romania este, la nivelul actual al ROBOR (in niciuna dintre cele trei tari taxa nu este legata de dobanzi), de 1,2% pe an, adica de cinci ori mai ridicata decat media din cele trei tari.

Daca Raiffeisen ar trebui sa achite aceasta taxa acum, la valoarea activelor din 2017, aceasta s-ar ridica la 97 milioane euro, reprezentand 76% din profitul brut obtinut.

De altfel, taxa bancara din Romania este cea mai mare din Europa, fiind de opt ori mai ridicata decat media taxei din tarile in care mai este aplicata. (vezi aici detalii)

In concluzie, taxa din Romania este, evident, foarte disproportionata fata de cea din alte tari si poate fi impovaratoare pentru alte banci mai putin profitabile decat Raiffeisen. Iar la nivelul sistemului bancar, aplicarea taxei ar produce pierderi, dupa cum a avertizat BNR.

Se justifica denumirea de taxa pe lacomie?

Daca ne uitam la ratele de profitabilitate obtinute de subsidiarele Raiffeisen in cele patru tari, vedem ca sunt apropiate in Romania, Ungaria si Slovacia, mai putin in Polonia, din cauza faptului ca subsidiara din acea tara a avut probleme cu creditele in franci elvetieni si a fost nevoita sa se restructureze.

Asadar, profitabilitatea activelor (ROA) din Romania ale Raiffeisen, adica valoarea profitului brut raportat la valoarea activelor, a fost in 2017 de 1,5%, comparativ cu 1,7% in Ungaria, 1,3% in Slovacia ci 0,5% in Polonia.

Rata de profitabilitate in functie de capital (ROE) este de asemenea asemanatoare: 17,5% in Romania, 19,5% in Ungaria, 15,2% in Slovacia si doar 4,5% in Polonia.

Indicatorii de profitabile ai Raiffeisen pot fi considerati reprezentativi pentru o banca performanta din Romania, in conditiile in care la nivelul intregului sistem, media ROA a fost 1,3% iar ROE a fost 12,51% in 2017.

In concluzie, nu se justifica retorica oficialilor guvernamentali privind introducerea taxei din motive de lacomie. Mai ales daca ne gandim si la faptul ca profitul bancilor din ultimii doi ani a survenit dupa alti ani de pierderi cauzate de recesiune.