Darius Valcov, consilierul economic al premierului Dancila, a reafirmat intentia anuntata in momentul anuntarii taxei bancare ca Guvernul urmareste scaderea ROBOR-ului de la peste 3% in prezent la sub 2%, prag peste care bancile ar urma sa fie taxate drastic, cu pana la 1,2% din active.

Intentia Guvernului de scadere a dobanzilor la credite este previzibila, avand scop populist si electoral, intr-un an cu doua alegeri: mai intai cele pentru Parlamentul European, in luna mai, iar ulterior cele pentru presedintia Romaniei, la finalul anului.

Valcov a declarat, citat de Bloomberg, ca Guvernul nu este interesat de incasarea de venituri suplimentare la bugetul statului prin aplicarea taxei bancare ci de scaderea ROBOR, indicatorul pentru o parte dintre creditele in lei cu dobanda variabila, printre care si cele imobiliare Prima Casa, garantate de stat in proportie de 50% in prezent.

BNR ar trebui, in vederea scaderii ROBOR, sa modifice modul de calcul al ROBOR sau chiar sa-l desfiinteze, a spus Valcov, care a pregatit psihologic surpriza anuntarii taxei bancare, in ajunul Craciunului de anul trecut, acuzand bancile ca s-au inteles sa majoreze aceste dobanzi, pentru a obtine cat mai multe castiguri, astfel ca se justifica o taxa pe lacomie.

El a cerut, recent, Consiliului Concurentei, care a tacut in acest rastimp, sa analizeze aceste suspiciuni, iar seful autoritatii de concurenta, Bogdan Chiritoiu, a anuntat imediat ca declanseaza o investigatie in acest sens, ceea ce ridica semne de intrebare privind subordonarea sa politica. (vezi aici detalii)

BNR este pusa, astfel, intr-o situatie delicata.

Pe de o parte, daca ROBOR-ul ramane neschimbat, taxa bancara, dupa cum a avertizat chiar BNR, poate avea efecte extrem de nocive nu doar asupra bancilor, ci si asupra economiei in ansamblu.

Pe de alta parte, BNR nu poate schimba modul de calcul al ROBOR, dupa cum sugereaza Valcov, din simplul motiv ca procedura de stabilire a acestuia se face dupa niste reguli clare, transparente, conform normelor internationale.

Doar in situatia in care Cosiliul Concurentei va descoperi ca bancile au manipulat ROBOR-ul, atunci se va putea deschide subiectul modificarii regulilor de stabilire a dobanzilor, ceea ce e greu de crezut ca se va intampla. Oricum, o astfel de concluzie nu poate fi trasa decat dupa o investigatie de durata, pana dupa alegeri.

De desfiintarea ROBOR nici nu poate fi vorba, pentru ca, de asemenea, este vorba de niste dobanzi interbancare valabile nu doar la noi, ci peste tot in lume, avand un rol clar, de barometru al dobanzilor din piata banilor si in acelasi timp instrument de transmitere a politicii monetare.

O posibila solutie de compromis

O solutie pe care ar putea-o gasi BNR este sa infiinteze un nou indice, special pentru setarea dobanzilor la credite, mai putin volatil decat ROBOR, astfel incat costul imprumuturilor sa nu creasca prea repede, prea mult.

Nu ar fi o idee originala, un astfel de indice este deja aproape sa fie lansat la nivelul euro, sub coordoarea Bancii Centrale Europene (BCE).

"ARB ar trebui sa constituie, dupa modelul EBA, un grup de lucru care sa treaca la elaborarea unui astfel de indice transparent si obiectiv, calculat de banci, dar mai putin volatil decat ROBOR, astfel incat sa reprezinte o alternativa pentru ROBOR", scria Bancherul.ro, in noiembrie 2017. (vezi aici detalii)

Infiintarea unui nou indice nu se poate face, insa, peste noapte, inainte de alegeri, este un proces pe termen mediu, de cel putin un an.

Asa incat, Guvernul ar putea avea mai putin de castigat pe termen scurt, in scop electoral.

Mai mult, nimeni nu poate garanta ca noul indice pentru dobanzi va fi mai mic de 2%, dupa cum vrea Guvernul. Dimpotriva, este posibil ca si noul indice sa fie tot in jur de 3%, din simplul motiv ca acesta este pretul banilor din prezent.

Avantajul noului indice va fi, insa, o volatilitate mult mai mica decat ROBOR, adica dobanzile nu vor creste de pe o zi pe alta si nici de la 1% la 3% intr-o jumatate de an, cum s-a intamplat la noi, ci mai putin.

In concluzie, este imposibila stabilirea artificiala a unui nivel de dobanda pentru credite, dupa cum vrea Guvernul in taxa bancara, dupa cum a avertizat, deja, BNR.

Ceea ce se poate face este doar o stabilizare a dobanzilor la credite, conform unui nou indice, dupa modelul BCE.

O alta varianta, mai radicala, ar fi renuntarea la legarea ROBOR de dobanzile la credite si utilizarea doar de dobanzi fixe. Efectul unei astfel de masuri ar fi insa o crestere a dobanzilor si conditii mai restrictive de creditare, pentru ca nimeni nu poate previziona evolutia dobanzilor pe termen lung, astfel incat riscul de creditare este mai mare.

In aceste conditii, BNR ar putea incerca sa convinga Guvenul sa accepte varianta introducerii unui nou indice pentru dobanzile la credite si sa renunte la legare taxei bancare de ROBOR.

Cum ramane insa cu taxa bancara? E greu de crezut ca, totusi, Guvernul urmareste doar castigarea de capital politic, nu si bani la un buget in mare deficit.

Daca Guvernul accepta aceasta concesie, cu noul indice si renuntarea la ROBOR, atunci ar trebui sa accepte  si o diminuare a taxei bancare, pana la un nivel comparabil cu cel din alte tari europene, astfel incat sa nu afecteze stabilitatea sistemului bancar.

Mai mult, BNR ar putea convinge Guvernul sa aplice taxa si in functie de situatia fiecarei banci sau de marimea acesteia, dupa exemple de bune practici in alte tari, unde exista doua niveluri de taxe, conform nivelului activelor.

S-ar ajunge, astfel, la un compromis din care ar castiga toata lumea, cel putin pe termen scurt.

Guvernul va castiga capital electoral, putand spune ca a reusit sa faca ceva cu dobanzile, astfel incat acestea sa nu mai creasca in viitor atat de abrupt si rapid, iar in acelasi timp va incasa si bani la buget de la banci.

Iar BNR va reusi sa mentina atat stabilitatea financiara, daca taxa bancara va fi redusa la un nivel acceptabil, cat si principiile si regulile pietei interbancare si a mecanismului de transmitere a politicii monetare.