Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a publicat in vederea dezbaterii publice un proiect de Ordonanta de Urgenta care prevede majorarea de 150.000 de ori a amenzii pentru bancile si IFN-urile care au clauze abuzive in contractele de credit.

Proiectul ANPC poate fi considerat un nou atac la adresa bancilor, dupa ce recent au fost adoptate intempestiv si surprinzator, in aceeasi zi, atat taxa de 1,2% din activele bancilor, de opt ori mai mare decat media europeana si de trei ori mai ridicata decat profitul bancilor din ultimii zece ani, precum si legile privind plafonarea dobanzilor la credite, anularea caracteristicii de titlu executoriu al contractelor de credit si limitarea sumelor ce pot fi recuperate de firmele specializate la dublul sumei cu care au fost cumparate de la banci.

In proiectul ANPC se propune modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, in care “se interzice profesioniştilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii”, astfel incat amenda pentru incalcarea acestei interdictii sa fie de pana la 5% din cifra de afaceri, comparativ cu o amenda intre 200 si 1.000 de lei, ca in prezent.

Cifra de afaceri in cazul bancilor, care au o activitate distincta de o firma obisnuita, este reprezentata de veniturile obtinute, care pot ajunge chiar si la cateva miliarde de lei anual, in cazul bancilor mari. De exemplu, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din Romania, a avut anul trecut venituri de aproximativ 3 miliarde lei, astfel ca o posibila amenda de 5% inseamna 150 de milioane de lei, adica de 150.000 de ori mai ridicata decat amenda maxima din prezent, de 1.000 de lei.

ANPC mai propune ca in cazul constatarii clauzelor abuzive, instanta de judecata sa poata dispune nu doar eliminarea acestora din toate contractele, ci si restituirea sumelor ilegale percepute de banci de la clientii acestora.

Proiectul ANPC prevede:

"Alineatul (1) al articolul 13, se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale, fără a se ţine cont de numărul clauzei contractuale şi fără a mai avea posibilitatea inserării cuprinsului acestora în noile contracte pe care urmează să le utilizeze în cadrul activităţii profesionale. Instanţa va dispune și restituirea, în totalitate, către consumatori a sumelor percepute in temeiul unor clauze abuzive.” (vezi aici proiectul ANPC)

In prezent, articolul 13 din lege arata urmatoarele:

(1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale.

Patronatele protesteaza

Confederatia Patronala Concordia, condusa de un fost bancher, Mihai Bogza, solicita renuntarea la Ordonanta de Urgenta, intrucat nu se justifica urgenta adoptarii unei astfel de legi, al carei singur scop pare a fi majorarea amenzilor.

Amenzi care, potrivit patronatului, sunt uriase, peste profitabilitatea obtinuta de firmele din unele sectoare economice, ceea ce contravine legislatiei nationale si celei europene.

Confederația Patronală Concordia avertizează că proiectul de OUG privind protecția consumatorilor va afecta întreg mediul economic și reprezintă un regres de la principiile și directivele UE în domeniu (comunicat de presa)

Confederația Patronală Concordia (CPC), reprezentând marea majoritate a sectoarelor de business active în România, se opune ferm adoptării proiectului de Ordonanță de urgență privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor, în forma trimisă spre dezbatere publică.

Suntem de acord că legislația pentru protecția consumatorului poate fi îmbunătățită semnificativ, prin alinierea la standardele și directivele europene.

De asemenea, e nevoie de îmbunătățirea principiilor de acțiune la nivelul României, prin adoptarea unui model de prevenție, mediere, sancțiuni proporționale cu fapta, bine individualizate și transparent monitorizate.

Din păcate, actualul text de lege merge în direcția opusă.

În primul rând, discutăm de o ordonanță de urgență, deși nu există vreo justificare a urgenței din partea autorilor.

Legislația română actuală permite organelor de control să suspende și chiar să închidă activitatea comercianților, în situația unor fapte contravenționale grave, sau a repetabilității unor fapte contravenționale de o gravitate mai redusă.

În ultima perioadă, nu au existat situații care să nu fi putut fi reglementate pe cadrul legislativ actual.

Practic, singurul obiectiv al ordonanței pare a fi trecerea de la un sistem clasic de amenzi contravenționale (sumă fixă proporțională cu contravenția) la unul care lasă discreționar agentului constatator puterea de a decide sancțiuni uriașe ca procent din cifra de afaceri.

Cuantumul propus al acestor amenzi depășește profitabilitatea curentă a unor sectoare economice, și adoptat în forma actuală, va distorsiona mediul concurențial și performanța agenților economici.

Acest aspect contravine inclusiv legislației naționale în domeniul contravențiilor, care prevede că „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”.

Prin noua ordonanță, „gradul de pericol” poate fi calculat unilateral și netransparent de către agentul constatator. Mai grav este că vom regresa din punct de vedere al cadrului legal, ignorând principiile de drept european privind individualizarea faptelor, stabilirea intenției, scalei, gravității sau prejudiciului creat.

Astfel, ordonanța în forma actuală nu urmărește prevenția, medierea sau îmbunătățirea practicilor comerciale neconforme, spre beneficiul consumatorilor.

Singurul element este introducerea arbitrariului în stabilirea amenzilor, creând premisele unor interpretări abuzive și ale litigiilor naționale și internaționale ulterioare.

Efectul ordonanței va afecta întreg mediul economic. Ea a fost propusă dezbaterii fără vreun studiu de impact, fără justificarea urgenței (alta decât nevoia evidentă de creștere urgentă a amenzilor) și fără vreun dialog cu mediul de afaceri.

Din perspectiva CPC, efectele socio-economice vor fi
majore. Aplicarea de amenzi uriașe mai multor agenți economici pentru contravenții de o gravitate interpretabilă poate duce rapid la pierderi economice, reduceri de investiții, concedieri și regândirea prezenței pe piață.

Efectele indirecte vor include presiuni inflaționiste, scăderea încrederii investitorilor într-un mediu economic complet impredictibil, și implicit scăderea cursului RON. Toate aceste efecte vor fi, la final, decontate de toți românii.

În acest context, solicităm renunțarea la legiferare prin OUG. Cum Uniunea Europeană are în dezbatere o directivă privind practicile comerciale și sancționarea lor, ar fi logic – din poziția României de membru UE și actual deținător al Președinției Consiliului European - să așteptăm reglementarea europeană, și să ne aliniem ulterior cu legislația națională la principiile și mai ales criteriile enunțate în directivă.

Mai mult, o lege de importanță critică pentru consumatori și mediul economic ar trebui să urmeze un traseu de legiferare normal, cu dezbatere în Parlament.

În calitate de organizație reprezentativă a mediului de afaceri, CPC își reafirmă disponibilitatea de dialog și cooperare cu autoritățile, pentru a identifica împreună, acele soluții economice și legislative care să asigure într-adevăr dezvoltarea sustenabilă a României.