Asociatia Romana a Bancilor (ARB) avertizeaza ca taxa bancara nu este sustenabila, fiind de trei ori mai mare decat profitul bancilor, ceea ce ar putea afecta creditarea, abia relansata dupa perioada de recesiune, precum si scaderea investitiilor in economie, dat fiind ca bancile vor fi nevoite sa-si diminueze drastic cheltuielile, pentru a nu suferi pierderi.

In ultimii 10 ani, profitul mediu realizat de banci raportat la active (rentabilitatea activelor – ROA) a fost de 0,44% pe an, iar taxa bancara este de 1,2%, de trei ori mai mare. “Evident, nesustenabila”, spune seful ARB, Sergiu Oprescu, opinie sustinuta si de presedintele BCR, Sergiu Manea.

In toate celelalte tari europene, taxa difera atat din punct de vedere al dimensiunii, cat si al structurii, fiind legata de indicatorul pietei, ROBOR, care nu are corespondent in nicio alta tara europeana, a adaugat Oprescu.

Taxa bancara din Romania este de opt ori mai ridicata decat media europeana, conform analizei Bancherul.ro.

Mai rau, BNR estimeaza ca profitul sistemului bancar va scadea substantial in urmatorii ani, dat fiind ca in ultimii 2-3 ani a fost unul neobisnuit de ridicat, venit dupa cativa ani in care bancile au suferit pierderi, dupa ce si-au recunoscut creditele neperformante prin constituirea multor provizioane, o parte dintre acestea fiind insa recuperate ulterior.

Astfel, BNR a estimat ca profitul bancilor va fi de doar 2,2 miliarde lei in acest an, in scadere cu 71% fata de anul trecut, adica doar 0,6% din activele financiare ale sistemului bancar, de 337 miliarde lei in octombrie 2018, la jumatate fata de taxa de 1,2% din active. (vezi aici detalii)

Ceea ce inseamna ca bancile ar putea suferi pierderi de 2 miliarde lei in acest an, in locul unui profit de aproximativ aceeasi dimensiune.

Care ar putea fi impactul taxei bancare, daca ea se va aplica in aceasta forma?

Bancherii spun ca, in primul rand, va scadea increderea bancilor in economie, in general, dar si a populatiei, firmelor si investitorilor in sistemul bancar, ceea ce inseamna mai putine investitii si credite, reduceri de cheltuieli, toate avand consecinte asupra cresterii economice, in curs de reducere si in fata unor riscuri interne tot mai mari, precum Brexit-ul si cresterea dobanzilor in America si Europa.

“Trebuie sa recunosc ca taxa ne-a luat total prin surprindere, nefiind discutata sau pusa in dezbatere publica, a fost imprevizibila, din punctul nostru de vedere. E un lucru la care trebuie sa reflectam mult, pentru ca impactul lipsei predictibilitatii asupra credibilitatii este urias si foarte greu de reparat. Am vazut ca a fost nevoie de sapte ani pentru restabilirea increderii in vederea reluarii creditarii, dupa recesiunea din 2008”, a spus Sergiu Oprescu, in cadrul unei conferinte de presa organizate de ARB.

Primul efect al taxei este reducerea investitiilor, ceea ce inseamna reducerea increderii in economie in general, dar si scaderea increderii consumatorilor, adauga Sergiu Manea, seful BCR.

El spune ca aceste posibile efecte s-au verificat in urma analizei aplicarii taxei din Austria, mult mai mare comparativ cu cea din Germania, care a creat un ecart semnificativ in performantele economice ale celor doua tari. Daca se compara tari precum Ungaria si Polonia, unde de asemenea s-au impus taxe ridicate, cu Cehia, s-au creat ecarturi de dezvoltare economica acoperite intr-o perioada cuprinsa intre 3 si 10 ani, dat fiind ca in general taxele sectoriale afecteaza avantajul unei tari de a fi competitor strategic in regiune din perspectiva increderii investitorilor, adauga seful BCR.

Sergiu Oprescu mai considera ca taxa bancara nu este nici justificata, dat fiind ca statul roman a fost printre putinele din Europa, cinci la numar, care nu a fost nevoit sa sustina bancile in perioada de recesiune dupa criza din 2008.

Mai mult, actionarii bancilor straine au capitalizat subsidiarele locale cu patru miliarde de euro, pentru ca acestea sa faca fata scaderii economice si pierderilor suferite in urma creditelor neperformante.

De asemenea, bancile straine s-au angajat, prin Acordul de la Viena, sa mentina un volum ridicat de lichiditati in tara, in conditiile in care volumul creditelor era mai ridicat decat al depozitelor locale.