Banca Transilvania (BT) a publicat o postare pe Facebook in care a explicat cum e cu ROBOR-ul (care a crescut de la sub 1% la peste 3%, scumpind substantial ratele la credite, in paralel cu profituri record raportate de banci) si a patit-o ca orice sot care indrazneste sa-i spuna sotiei ca e grasa.

“Prin initiativa aceasta am incercat sa explicam ca ROBOR este calculat in mod transparent, de catre o institutie internationala (Reuters) cu peste 150 de ani de experienta, dar si sub supervizarea BNR, in baza unor reglementari legale”, a precizat BT.

Initiativa BT, publicarea unui articol de educatie financiara despre ROBOR, vine dupa ce oficiali ai Guvernului au declarat ca bancile au facut un cartel si s-au inteles pentru a majora ROBOR-ul, cu scopul de obtine profituri cat mai mari, motiv pentru care a adoptat taxa bancara, botezata taxa pe lacomie, aplicata din acest an, daca ROBOR-ul trece de 2%.

Acuzatiile, evident populiste, ale oficialilor Guvernului (Eugen Teodorovici si Darius Valcov) la adresa bancilor nu au fost respinse nici de Banca Nationala a Romaniei (BNR), nici de Consiliul Concurentei, asa ca, intr-adevar, unul dintre comentariile la postarea BT pe Facebook despre ROBOR este justificat: “Bravo, BT pentru curaj!”

“Unde e curajul? Stim ce e ROBOR si ce e marja”, a venit replica.

“Si daca e cunoscut nu e curaj? Daca-i spui nevestei ca e grasa e un act de super curaj, chiar daca si cei din statia spatiala vad asta”.

Si intr-adevar, s-a dovedit ca initiativa BT a fost un act de super curaj, daca ne uitam la comentariile primite.

Eventual profitul

Nevasta BT a fost afectata cel mai tare de expresia “eventual profitul” din textul postarii: “Pentru o banca, ROBOR este costul materiei prime, iar marja este castigul din care se acopera costurile (chirii, consumabile, ATM-uri, software, salalarii etc.) si eventual profitul.”

Sotul a fost acuzat de ipocrizie, dat fiind ca profitul bancilor este ridicat, de trei ori mai mare decat media UE, si a fost facut pe spinarea clientilor, carora le plateste dobanzi prea mici la depozite si prea mari la credite, tocmai din cauza ROBOR-ului, pe care bancile s-au inteles sa-l majoreze.

Degeaba a explicat BT ca “profitul nu e singur nici pentru banci, nici pentru alte companii si ca, de exemplu, dupa criza economica, sistemul bancar a fost mai multi ani pe pierdere.”

Sotia jignita stie un singur lucru: de ce faceti voi profit atat de mare, iar eu trebuie sa platesc dobanzi mai mari la credite? Bine v-a facut statul, ca v-a taxat!

“Costul materiei prime vine si din depozite. Atunci de ce dobanda la depozite e 1%, ROBOR-ul 3% iar dobanda la credite e minim 8%?”

BT a raspuns ca are dobanzi la depozite si de peste 2%. “Iar banca nu poate folosi toti banii pentru care se platesc dobanzi, de exemplu cei care stau in ATM-uri si casierii, in asteptarea clientilor.”

“Compararea dobanzilor la depozite cu cele la credite, a explicat BT, este o masura gresita a profitabilitatii...o banca poate sa foloseasca doar o parte din cash-ul pentru care plateste dobanzi pentru a acorda credite. De exemplu, pentru banii care stau in bancomate se plateste dobanda, dar nu se poate incasa nimic.”

“La banii din bancomate platiti dobanzi? Dar comisioanele pentru carduri? Banii din conturile curente au 0% dobanda, dar sunt aducatori de venituri din comisioane de tot felul”, a venit replica.

BT: “Costul materiei prime este costul la care banca face rost de bani. Sursele de finantare ale fiecarei banci sunt un mix – pe de o parte banii din depozite, pe de alta banii din piata. Banca nu poate sa plaseze in credite toti banii pe care-i ia, pentru ca e nevoie de bani si in ATM-uri si casierii, care cresc costul banilor, din cauza cheltuielilor cu intretinerea acestora.”

“Nu sunt specialist, dar nu vad nicio legatura intre ROBOR si pretul la care o banca obtine capital de lucru. Probabil o mare parte, daca nu tot, aveti de la depozite si conturi curente”, a comentat cineva.

“Deci ROBOR e un fel de cost maxim al materiei prime, pentru resursele atrase din piata”, a concluzionat altcineva.

“Afacerile sunt facute pentru a avea profit. Explicatiile modului de functionare si cheltuielile aferente nu isi au rostul si sunt considerate ca scuze ale bancilor pentru a incasa acelasi profit. Pe noi pur si simplu nu ne intereseaza cheltuielile unei banci sau pierderile din credite neperformante, ci conditiile de creditare, dobanzile”, e de parere cineva.

“Revine comunismul in Romanica. Aici e economie de piata, cui nu-i convine sa mearga in Rusia, Coreea de Nord”, a fost unul dintre putinele comentarii curajoase impotriva celor care infierau bancile.

Se suspecteaza ca ROBOR-ul e manipulat de banci

Majoritatea celor care au comentat la postarea BT cred ca ROBOR-ul este manipulat de banci pentru a obtine profituri mari, facand abstractie de cresterea dobanzii de referinta a BNR si a inflatiei in aceeasi perioada, elementele care au influentat urcusul ROBOR.

“Cum se explica cresterea ROBOR de la 0,9% in 2016 la 3,6% in 2018, daca acopera doar aceste costuri?”, a intrebat cineva.

BT: “Nu e explicatia completa, dar in 2016 Romania a avut inflatie negativa, iar in noiembrie 2018 aveam una dintre cele mai mari inflatii din UE, de 3,2%.”

“Roborul a crescut din cauza masurilor dezastruoase pe care le-a luat guvernul PSD”, a opinat cineva.

“Bancile dispun de 2,68 mai multi bani decat au nevoie pentru credite, deci nu are nevoie sa se imprumute de la alta banca pentru a da un credit. Deci e un cartel format de cele 10 banci care dau cele mai multe credite, pentru stabilirea ROBOR-ului, pentru a-si creste profitul”, e de parere cineva.

Unii au invocat cazurile de manipulare a altor indici de dobanda, precum Libor si scandalul cresterii ROBOR in octombrie 2008, in momentul izbucnirii crizei financiare in Romania, cand BNR a acuzat cativa traderi ai unor banci ca au orchestrat un atac asupra cursului de schimb.

S-a adus ca argument si amenda data recent de Consiliul Concurentei firmelor de asigurari, pentru ca s-ar fi inteles sa creasca pretul asigurarilor RCA.

“Trebuie sa-i mai controleze, intr-un an mi-a crescut rata cu 400 de lei”, a comentat cineva.

“Stim cum e de fapt cu imprumuturile overnight intre banci, care de fapt nu au nevoie de acele fonduri, dar o fac pentru a putea stabili, de comun acord, oligopolic, cat sa fie robor-ul.”

“In UK, creditele ti se ofera cu o dobanda buna, fara Libor, in Romania ti se cam baga pe gat ROBOR-ul.”

Creditul de nevoi personale are dobanda fixa, a precizat BT, iar pentru creditele ipotecare, perioada este lunga, pana la 30 de ani, astfel ca este greu pentru orice banca sa prezica evolutia dobanzilor.

Oamenii nu mai stiu ce sa creada. De ce oare?

“Nu am aratat cu degetul inspre cineva anume, doar ca este o debandada totala, fara ca cineva sa asigure corectitudinea banca-cetatean...poate pana acum treaba cu ROBOR-ul era o smecherie de care bancile profitau sau poate e ceva corect...”

E firesc ca oamenii sa nu mai stie ce sa creada, cand oficiali ai Guvernului declara ca bancile au facut un cartel pentru a majora dobanzile, din lacomie pentru profituri cat mai mari, iar institutiile apolitice abilitate sa certifice sau sa respinga declaratiile unor policieni, BNR si Consiliul Concurentei, tac.

Suspiciunea oamenilor fata de modul in care este stabillit ROBOR-ul si aversiunea fata de banci este cu atat mai mare cu cat ei sunt afectati in buzunare de ROBOR, pentru ca platesc rate mai mari la credite.

Reprezentantii institutiilor apolitice de care vorbeam, BNR si Consiliul Concurentei, nu au nicio scuza sa nu-si faca datoria, aceea de a consolida puterea institutiilor din Romania, in detrimentul populismului politicienilor, conform principiilor europene democratice.