BNR a calculat ca daca se aplica o taxa anuala pe banci de 0,9%, conform primei variante a Guvernului, din activele financiare ale sectorului bancar, in valoare de 377 miliarde lei in octombrie 2018, valoarea acesteia s-ar ridica la 3,4 miliarde lei, reprezentand jumatate din profitul net al bancilor, de 6,3 miliarde lei dupa primele zece luni din 2018, sau 45% din profitul anualizat in 2018, estimat la 7,6 miliarde lei.

Problema e ca exista banci care obtin profituri mici sau sunt pe pierdere, astfel ca situatia acestora se va agrava, in conditiile in care 90% din intreg profitul sistemului bancar este obtinut de doar 6 banci, din totalul celor 34. (vezi aici detalii)

Mai mult, profitul bancilor din 2018 este unul exceptional, datorat unor reversari de provizioane constituite anterior pentru credite neperformante, profit care cel mai probabil va scadea in acest an.

Cu cat? Greu de spus. Pentru ca va fi afectat nu doar de elementele financiare, precum provizioanele de care vorbeam, ci si de scaderea ritmului cresterii economice si a creditarii, care dupa unele estimari s-ar putea injumatati, precum si de alte elemente, printre care chiar taxa bancara, care ar putea determina scaderea ROBOR.

BNR a luat in calcul aceasta tendinta, astfel ca estimeaza, conform unor teste de stres realizate in iunie 2018, ca sectorul bancar va obtine un profit net de doar 2,2 miliarde lei in 2019, in scadere substantiala, cu 71% fata de 2018, iar in 2020 de doar 1,6 miliarde lei, mai mic cu 80% fata de anul trecut.

In aceste conditii, BNR estimeaza ca aplicarea taxei va produce sistemului bancar o pierdere de 680 milioane lei in 2019 şi de 3,4 miliarde lei in anul 2020.

Ceea ce inseamna ca BNR a calculat o taxa bancara de numai 2,88 miliarde lei in 2019, mult mai mica fata de cea calculata pentru anul trecut, de 3,4 miliarde lei, si o taxa de 5 miliarde lei in 2020.

Estimarile BNR sunt greu de inteles.

Sa facem insa un calcul al taxei pe baza formei finale a Ordonantei, asa cum a fost publicata in Monitorul Oficial.

Doua scenarii privind impactul taxei cu o scadere a profitului bancilor de 30% si 50%

Din forma finala a Ordonantei se intelege ca se va aplica o taxa trimestriala, in valoare de 0,3% la nivelul actual al ROBOR, ceea ce inseamna ca taxa anuala ar putea fi de 1,2%, adica 4,5 miliarde lei, reprezentand 60% din profitul net al sistemului bancar estimat pentru 2018.

Daca raportam acest nivel al taxei, de 1,2%, la indicatorul de profitabilitate a activelor (ROA), de 1,76% in septembrie 2018, rezulta ca taxa ar reprezenta 68% din acesta.

In 2017, profitul net al bancilor s-a ridicat la 5,4 miliarde lei, iar ROA la 1,3%, in conditiile unei cresteri economice ridicate, de 7%. In 2016, profitul net al sectorului bancar a fost de 4,2 miliarde lei, iar ROA de 1,06%, iar in 2015 de 4,8 miliarde lei, cu ROA de 1,24%.

Media profitului net al celor trei ani (2015-2017) a fost asadar de 4,8 miliarde lei, mai mic cu 36% fata de cel estimat pentru 2018, iar media ROA de 1,2%, cu 30% mai redusa.

Daca luam in calcul o scadere a profitului net al bancilor cu 30% in 2019, la nivelul mediu al celor trei ani precedenti (2015-2017), adica la 4,8 miliarde lei, aceasta suma ar putea acoperi in intregime nivelul taxei bancare, calculata la 4,5 miliarde lei pe baza activelor de anul trecut, care insa vor mai creste in acest an.

In al doilea scenariu, daca profitul bancilor se va injumatati in acest an, comparativ cu anul trecut, din cauza scaderii economiei si cresterii riscurilor, ceea ce inseamna ca bancile vor castiga doar in jur de 4 miliarde de lei, aplicarea unei taxe anuale de 1,2% din activele din prezent ar insemna 4,5 miliarde lei, asadar peste nivelul profitului net, ceea ce inseamna ca sectorul bancar ar putea suferi pierderi de aproximativ o jumatate de miliard de lei, aproape de estimarea BNR, de 0,6 miliarde lei, in cazul unei taxe anuale de 0,9%.

Impactul asupra solvabilitatii bancilor

Conform calculelor BNR, nu doar profiturilor bancilor, ci si solvabilitatea acestora ar putea scadea semnificativ in cazul aplicarii taxei bancare.

Astfel, solvabilitatea a noua banci in 2019 si 14 in 2020, dintre care una de importanta sistemica, adica dintre primele noua ca marime, va scadea sub nivelul cerintelor globale de capital, adica ponderea capitalului din active va fi sub 8%.

Cum a facut calculele BNR

BNR a facut estimarile privind impactul taxei bancare luand in calcul testele de stres efectuate pe banci, in doua scenarii de risc pentru urmatorii doi ani, care prevad conditii mai dure decat in prezent, precum o scadere semnificativa a cresterii economice, majorarea dobanzilor, deprecierea leului.

BNR a luat in calcul pentru testul de stres efectuat in iunie 2018 doua scenarii macroeconomice, cu severitate diferita, unul de baza si altul advers.

Scenariul de bază presupune: (i) o creștere economică cumulată de 10,9 la sută pe cei trei ani analizați (2018-2020), însă cu un trend descrescător: de la 4,4 la sută la finalului anului 2018 până la 2,7 la sută la sfârşitul orizontului, (ii) o rată a inflației IPC a cărei valoare se menţine, de-a lungul orizontului de timp analizat, în intervalul ţintei de inflaţie a BNR (2,5 la sută +/- 1 punct procentual), (iii) rata șomajului se menține în jurul valorii de 5,2 la sută la finele orizontului de prognoză, (iv) prețurile proprietăților rezidențiale înregistrează o evoluție ascendentă, creșterea cumulativă până la finele orizontului de analiză fiind estimată la 20,4 la sută.

Conform scenariului de baza, care dupa cum am vazut anticipeaza o evolutie normala a economiei, dupa aplicarea taxei bancare, un numar de noua banci in 2019 si 14 in 2020, dar numai una de importanta sistemica, adica dintre primele noua ca marime, vor avea o solvabilitate sub nivelul cerintelor globale de capital, adica sub 8%.

Scenariul advers al testului de stres are în vedere: (i) o creștere economică cumulată de -1 la sută până la finele orizontului de analiză, cel mai mare declin survenind în cel de-al doilea an al analizei, (ii) o rată cumulativă a inflației IPC de 0,1 la sută la finalul anului 2020, (iii) o depreciere a monedei naționale de 4,4 la sută comparativ cu scenariul de bază, până la finele orizontului, (iv) creșterea ratei șomajului până la aproximativ 6,1 la sută la finele anului 2020 (faţă de 5,1 la sută în decembrie 2017), (v) o evoluție adversă a prețurilor proprietăților rezidențiale și comerciale (reducere cumulativă a prețurilor de 8,2 la sută în cazul proprietăților rezidențiale, respectiv 10,9 la sută în cazul proprietăților comerciale), (vi) o creștere a ratelor de dobândă pe termen lung până la 6,7 la sută la finele orizontului.

Conform scenariului advers, care ia in calcul o recesiune economica, cu scaderea PIB-ului, cresterea cursului, somajului si a dobanzilor, un numar de 20 de banci in 2019 si 23 de banci in 2020, dintre care 8 de importanta sistemica, nu ar detine fonduri proprii suficiente pentru acoperirea integrala a cerintelor globale de capital, conform unei scrisori trimise Ministerului Finantelor, publicata de Hotnews.ro.(vezi aici detalii)