De astazi intra in vigoare noile norme ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR) privind limitarea gradului de indatorare pentru persoanele fizice care obtin un nou imprumut de la banci si IFN-uri la 40% din venituri, adoptate cu scopul de a preveni supraindatorarea populatiei, dupa o euforie a creditarii din ultimii ani, stimulata de cresterea veniturilor si de dobanzile mici.
Astfel, o persoana care va dori sa obtina un nou imprumut in noul an 2019 nu va putea sa aiba o rata lunara la noul credit, impreuna cu alte eventuale rate la credite mai vechi sau la carduri de credit, mai mare de 40% din salariul net.
Pana acum, bancile si IFN-urile nu au fost obligate de BNR sa respecte un prag maxim de indatorare pentru clienti, fiind libere sa-si indatoreze clientii in functie de propriile norme de risc, astfel ca gradul de indatorare putea depasi 40% si putea ajunge chiar la 70%, in unele cazuri.
Singurele restrictii de creditare pe care bancile erau obligate sa le respecte pana acum erau cele privind stabilirea unor marje de crestere a dobanzii si cursului valutar, precum si de scadere a vaniturilor, in cazul unei crize, acestea fiind anulate de noul regulament BNR intrat in vigoare din 2019.
Gradul de indatoare a populatiei a urcat la 47% din venituri la creditele ipotecare, de la 35% in 2017, si la 45% din venituri la creditele de consum, de la 25% in urma cu un an, adica aproape de nivelul de alerta al FMI, care este de 50%.
In aceste conditii, BNR a impus cele mai dure restrictii de creditare dintre tarile din zona, unde pragurile maxime de indatorare au fost setate la 50% sau chiar mai mult, acest nivel fiind, de altfel, si recomandarea Fondului Monetar International (FMI). (vezi aici detalii)
BNR a dorit astfel sa sufle si-n iaurt dupa ce a scapat de sub control piata creditelor acordate de IFN-uri, in special creditarea online, care a determinat o crestere abrupta a indatorarii populatiei.
FMI a estimat ca restrictiile BNR ar putea determina o scadere a volumului de noi credite cu pana la 15%.
Insa BNR a precizat ca aceste masuri vor avea un impact “nesemnificativ” asupra cresterii economice.
Concret, impactul calculat de BNR asupra volumelor de noi credite ar putea fi o scadere de 6% pentru creditele ipotecare si 13% pentru cele de consum, dar asta in conditiile unui prag maxim de indatorare de 55%, conform exemplului prezentat la finalul anului trecut, in raportul de stabilitate financiara.
FMI a publicat o analiza mai detaliata, conform careia volumele de noi credite ar putea scadea intre 12% si 15% in cazul unui grad de indatorare maxim de 40%. (vezi aici detalii)
Cele mai afectate de noile resctitii ale BNR ar putea fi IFN-urile, dat fiind ca acestea nu au fost obligate, pana acum, sa respecte regulamentele bancii nationale.
Exemplu de calcul
Sa luam exemplul unui credit imobiliar de 40.000 de euro, echivalentul a 186.000 de lei, pe 25 de ani, cu o dobanda medie a pietei (Dobanda Anuala Efectiva – DAE, care include toate costurile) de 6%, conform statisticilor BNR, rata lunara fiind in jur de 1.240 de lei.
Ceea ce inseamna ca titularul unui credit (singur sau impreuna cu co-debitorul) trebuie sa aiba, conform noilor norme ale BNR, un salariu (venit) de 3.100 de lei, putin peste salariul mediu net pe economie, care este 2.700 lei.
Pana acum, pentru a stabili gradul de indatoare, bancile luau in calcul, in primul rand, cheltuielile de subzistenta ale debitorilor, in jur de 300 de lei de persoana adulta si 150 de lei pentru copii. De exemplu, in cazul unei familii cu un copil, suma cheltuielilor de subzistenta va fi in jurul a 750 de lei.
In cazul creditelor de consum, se adauga si ajustarile aferente socurilor de dobanda si de venit, conform normelor BNR in vigoare in prezent, adica o crestere a dobanzii la credit cu 0,6% si o scadere a veniturilor cu 6%.
Cheltuielile de subzistenta, in valoare de 750 de lei, se scad din salariul unui soliciant de credit, inainte de a i se calcula gradul de indatorare, care acum variaza de la banca la banca, putand depasi nivelul de 40%, media fiind 47% la creditele ipotecare si 45% la cele de consum, conform datelor BNR.
Astfel, pentru aceeasi familie, cu un venit de 3.100 de lei, banca scade din acest venit cei 750 de lei, reprezentand cheltuieli de subzistenta, rezultand 2.350 de lei, ceea ce inseamna un grad de indatorare de 53% pentru creditul luat in calcul.
In concluzie, gradul de indatoare care va fi impus de BNR din 2019, de 40%, este echivalentul unui grad de indatorare de 53% in prezent, care este cu mult peste media la nivelul sectorului bancar in cazul creditelor ipotecare, de 47%.
Pentru un grad de indatorare mediu de 47% in prezent, venitul necesar acum este de 3.420 de lei, mai mic decat cel care va fi necesar de anul viitor, de 3.100 de lei, conform normelor BNR,
Asadar, se poate spune ca noile norme ale BNR nu par mai restrictive decat sunt in prezent. Dimpotriva, este posibil sa fie chiar mai avantajoase, mai ales pentru cei cu venituri mai mici si chiar medii, ca in exemplul de fata, care in prezent sunt afectati de nivelul cheltuielilor de subzistenta.
Normele BNR par a fi fost gandite, deci, mai degraba, sa se evite supraindatorarea, conform intentiilor bancii centrale si a recomandarilor FMI.
Este oferita chiar si o concesie, in cazul creditelor pentru cumpararea primei locuinte, pentru care se accepta un grad de indatorare de 45%. (vezi aici detalii)
