Tribunalul Bucuresti va rejudeca un proces initiat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) impotriva BCR, in care banca este acuzata ca are clauze abuzive in contractele de credit, mai exact modul de stabilire a dobanzii variabile si aplicarea comisionului de administrare a creditului.

Este vorba de dosarul cu nr. 3405/2/2015*

Curtea de Apel Bucuresti

Complet: S8 Completul 27 Apel
Tip solutie: Admitere apel
Solutia pe scurt: Admite apelul principal ?i apelul incident. Anulează sentin?a atacată ?i trimite cauza spre rejudecare primei instan?e. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi 13.12.2018.
Document: Hotarâre 139/2018 13.12.2018

Tribunalul Bucuresti
Complet: C12 - CA
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge cererea de sesizare a CJUE cu interpretarea art.6 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993, ca nefondată. Respinge sesizarea ca neintemeiata. Anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria AAA nr. 0136231/41/141/20.09.2013. Obliga reclamantul sa plateasca paratei suma de 5000 lei reprezentand cheltuieli de judecata. Cu drept de apel in 30 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 29.03.2017.
Document: Hotarâre 2019/2017 29.03.2017

2019/2017
29-03-2017
Obligatia de a face
Tribunalul BUCURESTI

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2017:007.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXX

R O M Â N I A
TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2019
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.03.2017

Tribunalul constituit din:

P_________: S____ G_______

GREFIER: M________ M_____

Pe rol se află soluționarea acțiunii in contencios administrativ formulată de reclamanta C___________ R_______ p_____ Protecția C_____________ R_______ Nord-Est Iași în contradictoriu cu pârâta B____ C_________ R_____ , având ca obiect principal: obligația de a face.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 01.03.2017, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când tribunalul, având nevoie de timp p_____ a delibera, dar și p_____ a da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 16.03.2017 și 29.03.2017 hotărând în aceeași compunere următoarele:

T R I B U N A L U L

Deliberand, constata;

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei sectii initial sub nr. 1074/ 3/2014 , reclamantul C___________ R_______ P_____ PROTECȚIA C_____________ R_______ NORD-EST IAȘI , în contradictoriu cu pârâta B____ C_________ R_____ SA , in temeiul art. 12 din legea nr. 193/2000, a solicitat verificarea existentei clauzelor abuzive in Condițiile Generale si Contractul de credit încheiat de parata BCR si consumatorul S_____ G_______ S____ referitoare la dobânda practicata de b____, la posibilitatea modificării unilaterale a acesteia, precum si perceperea comisionului de administrare la suma contractanta si nu la soldul creditului.

In motivarea sesizarii reclamantul a sustinut in esenta, ca este b____ a propus clientului un c ontractul de credit standard , de adeziune si nu a făcut dovada că a dat c_____________ posibilitatea negocierii clauzelor.

Caracterul potențial abuziv al acestor prevederi contractuale este determinat prin faptul că dispozițiile contractuale sunt preformulate, p_____ toate elementele contractuale mentioante in petitul actiunii, respectiv, dobanda si posibiltiat ea de modificare unilaterala a acesteia, precum si cu privire la perceperea comisionaului de administrare la suma contractanta si nu la soldul creditului, iar consumatorul nu are decat posibilitatea adeziunii la contract, fără negociere, creându-se astfel, un dezechilibru în defavoarea consumatorului.

Astfel, in aceste conditii, reclamantul solicita constatarea caracterului abuziv al acestor clauze si in consecinta, sa se faca aplicarea dispozitiilor art. 13 alin. 2 si 16 din legea nr. 193/2000 r eferitoare la posibila raspundere contraventionala a paratei.

In drept, au fost invocate dispozițiile legii nr. 193/2000, legea nr. 296/2004 si pe dispozițiile C__.

Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția necompetenței funcționale a secției de contencios administrativ și fiscal, litigiul dedus judecății privind raporturi dintre consumatori și profesioniști excepția prescripției dreptului autorității de control de a cere sancționarea contravențională a faptelor constând în înserarea clauzelor pr etins abuzive în contractele de credit bancar.

De asemenea, a solicitat prin întâmpinare instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În probațiune s-a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisurile depuse la dosar.

În drept, au fost invocate dispozițiile Directivei nr. 93/13/CEE, Legii 193/2000, art. 1 din Protocolul nr 1 al CEDO, Decretul 167/1958, Legea 193/2000, Legea 296/2004 sin 28/xxxxxx privind Codul Consumului, Legea 289/2004, precum și dispozițiile Codului Civil și Noului Cod de Procedură Civilă.

In cauza partile au depus inscrisuri.

Prin sent. civ. nr. 812/04.02.105 – filele 253-254 , s-a admis excepția necompetenței funcționale și s-a trimis cauza spre competentă soluționare la Secția a VI-a Civilă a TB, unde s-a format dosarul nr. 8822 /3/2015.

Prin sent. civ. nr. 1633/1.04.2015 , s-a admis excepția necompetenței funcționale a Secției a VI-a și s-a declinat competența în favoarea Secției a II-a, dosarul fiind înaintat Curții de Apel în vederea soluționării conflictului de competență.

Prin sent. civ. nr.95/23.06 .2015, s-a stabilit că revine Secției de C_________ Administrativ competența soluționării litigiului. S-a indicat în considerentele regulatorului de competență că prezenta cauză are un singur capăt de cerere care urmărește angajarea răspunderii contravenționale a p aratei , iar modificarea contractelor constituie o obligație ce tinde la înlăturarea consecințelor contravenției, similar sancțiunilor co mplementare. S-a menționat că su ntem în prezența unui proces contravențional în care instanța este chemată să analizeze toate elementele răspunderii contravenționale, nu numai existența faptei, și să aplice sancțiunile prevăzute de lege, principale ori de altă natură.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul acestei secții sub nr.3405 /2/2015, iar in cadrul acestui dosar, la 21.03.2015, filele 8-10, vol.I, parata a formulat cererea prin care a invocat exceptia lipsei de interes i n promovarea actiunii, avand in vedere ca autorul sesizarii catre ANPC, G_______ S_____, a incheiat cu parata un acord cu privire la modificarea contractului de credit vizat de sesizare.

De asemenea, la aceeasi data a fost depusa de parata si cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitae a dispozitiilor art. 12- 13 din legea nr. 193/2000, filele 12-26, vol I, solicitand si suspendarea cauzei pana la solutionarea acestei exceptii.

Prin încheierea din 2 .12.2015 – filele 44-45,vol.I , tribunalul a dispus în baza art.29 din legea nr.47/1992 sesizarea Curții Constituționale p_____ soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.13 alin.1 din legea nr.193/2000 invo cată de pîrîtă, suspenda nd judecarea acțiunii.

Excepția de neconstituționalitate a fost respinsă prin decizia nr.245/19.04.2016 – filele 56-72, vol.I , cauza fiind repusă pe rol p_____ continuarea judecății la 26.10.2016 .

La termenul din 26.10.2016, filele 81- 82, reclamantul a pr ecizat faptul ca actiunea nu a ramas fara obiect prin raportare la imprejurarea ca inre b____ si clientul sau a fost incheiat un acord de solutionare amiabila a aspectelor sesizare prin actiune.

La termenul din 7.12.2016, filele 84-111, vol. I parata a invocat exceptia de neconventionalitate a prevederilor art. 12-13 din legea nr. 193/200 privind clauzele abuzive din contractele incheiate _________________________________, solicitand instantei inlaturarea de la aplicare a prevederilor art. 12,13 din legea nr. 193/200, astfel cum au fost modificate prin punctul 38 din legea nr. 76/2012, ca urmare a incompatibilitatii dispozitiilor nationale cu dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, in masura in care primele vizeaza si contractele individuale, in curs de executare, iar nu doar modelele de contract ale profesionistului.

Ulterior, in sedinta publica din 1.03.2017, parata a precizat ca aceasta exceptie este in realitate o aparare pe fond , tribunalul luand act de aceasta precizare si u rmand sa o abordeze ca atare.

La același termen, parata a formulat si cerere de inaintare a intrebarilor preliminare catre Curtea de Justitiei a Uniunii Europene – CJUE , filele 112-125, privind interpretarea dispozitiilor dreptului comunitar.

Prin respectiva cererea au fost propuse spre a fi adresate CJUE urmatoarele intrebari; 1. C are este sensul corect al art. 6 alin. 1 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5.04.1993, privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii, avand in vedere ca in versiunea in limba romana , sensul degajat este acela ca se elimina din contract, clauzele abuzive p_____ ca ulterior contractul sa poata continua tocmai prin aceste clauze, in timp ce in versiunile din alte limba UE, dupa eliminarea clauzelor contractual poate continua cu respectarea termenilor intelegerii in sensul negotium?

2 . Daca raspunsul la intrebarea 1 este ca intelesul corect al art. 6 alin. 1 din Directia 93/13/CEE este cel degajat din limbil e germana , engl eza, franceza, italiana, spaniola, atunci inseam na ca in raport de economia generala si cu finalitatea reglementarii din care face parte, elimin area clauzelor constatate ca fiind abuz ive din instrumentum, nu conduce si la eliminarea componen telor de cost din negotium?

3. Daca raspunsul la intrebarea nr. 1 es t e ca intelesul corect al art. 6 alin. 1, din Directia 93/13/CEE este cel degajat din limbile germana, engleza, france za, italiana si spaniola , iar nu cel din limba romana, atunci artiolul indicat din Directiva se opune aplicarii unor dispoziti i nati o n a le cum sunt cele continute de art. 6 si art. 7 din legea nr. 193/2000 in raport de care la simpla cerere a consumatorului, contractu l de credit bancar, poate sa continue cu eliminarea acestor componente de co st din negot ium si nu doar din instrumentum?

Analizând intregul material probator administrat, tribunalul reține următoarele:

Cat priveste cererea de sesizare a CJUE cu interpretarea art. 6 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 , tribunalul consta ta ca aceasta este nefondata, urmand sa fie respinsa ca atare, p_____ urmatoarele considerente;

Potrivit art.267 din TFUE Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe, cu titlu preliminar, cu privire la: (a) interpretarea tratatelor; (b) validitatea și interpretarea actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii. În cazul în care o asemenea chestiune se invocă în fața unei instanțe dintr-un stat membru, această instanță poate, în cazul în care apreciază că o decizie în această privință îi este necesară p_____ a pronunța o hotărâre, să ceară Curții să se pronunțe cu privire la această chestiune. În cazul în care o asemenea chestiune se invocă într-o cauză pendinte în fața unei instanțe naționale ale cărei decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern, această instanță este obligată să sesizeze Curtea. În cazul în care o asemenea chestiune se invocă într-o cauză pendinte în fața unei instanțe judecătorești naționale privind o persoană supusă unei măsuri privative de libertate, Curtea hotărăște în cel mai scurt termen.

Din aceste dispoziții rezultă că sesizarea CJUE în cazul interpretării actelor emise de instituțiile Uniunii, cum este cazul Directivei 93/13/CEE, este facultativă p_____ instanța națională atunci când chestiunile sunt invocate în fața unei instanțe ale cărei hotărâri sunt supuse unei căi de atac, concluzie care se desprinde din prevederile art.267 alin.2 și 3 din TFUE.

In ceea ce priveste oportunitatea sezizării , tribunalul se va r aporta si la pct.13 din Nota de informare cu privire la efectuarea trimiterilor preliminare de către instanțele naționale, publicată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, conform căreia o instanță ale cărei hotărâri sunt susceptibile să facă obiectul unei căi de atac poate, în special în situația în care se consideră suficient de lămurită de jurisprudența Curții, să decidă ea însăși cu privire la interpretarea corectă a dreptului Uniunii și cu privire la aplicarea acestuia situației de fapt deduse judecăți.

Or, tinand seama de aceste aspecte, i nainte de a face analiza întrebărilor propuse prin prisma dispozițiilor și recomandării menționate mai sus, tribunalul constată că intrebarile 2 si 3 propuse nu vizeaza direct interpretarea dreptului unional, ci exprima in realitate, concluzii a le paratei p_____ situatia în care răspunsul la prima întrebare ar fi unul pozitiv.

Cu privire la prima întrebare , instanța reține că, în esență, ace asta priveste dispozițiile art.6 alin.1 din Directiva 93/13 potrivit cărora statele membre stabilesc că, clauzele abuzive utilizate într-un contract încheiat cu un consumator de către un vânzător sau un furnizor, în conformitate cu legislația internă, nu creează obligații p_____ consumator, iar contractul continuă să angajeze părțile prin aceste clauze, în cazul în care poate continua să existe fără clauzele abuzive, implementate în legislația internă prin intermediul art.6 și art.7 din Legea nr.193/2000 conform cărora clauzele abuzive cuprinse in contract si constatate fie p ersonal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula in continuare, cu acordul consumatorului, numai daca după eliminarea acestora mai poate continua , respectiv în măsura in care contractul nu își mai poate produce efectele după înlăturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este îndreptățit să ceară rezilierea contractului, putând solicita, după caz, si daune-interese .

Astfel, prin raportare la aceste dispozitii legal e, parata sustine ca versiunea în limba r_____ a dispozițiilor art.6 alin.1 din Directiva 93/13/CEE este substanțial diferită de cele din limbile germană, engleză, franceză, italiană și spaniolă în care se face distincție între noțiunea de instrumentum și cea de negotium atunci când se face referire la înlăturarea clauzei abuzive și la efectele contractului după această înlăturare.

Or, i nstanța reține că problema pusă de parata prin intrebarea 1, singura care vizeaza in fapt interpretarea dreptului unional, în speță a Directivei 93/13/CEE, poate fi usor soluționată prin raportare la jurisprudența CJUE în materia clauzelor abuzive din conținutul căreia se poate trage o concluzie atât cu privire la sensul normei pretins abuzive, respectiv instrumentum sau negotium, cât și cu privire la efectele actului juridic văduvit de clauzele constatate a fi abuzive. Astfel, pornind chi ar de la jurisprudența citată atât de parti , se poate deduce care este sensul noțiunilor din cuprinsul directivei menționate, sens aplicabil în toate versiunile acesteia întrucât deciziile care formează această jurisprudență vizează hotărâri pronunțate în trimiteri preliminare atât ale instanțelor române (de ex. Cauza C-143/13 M____ și M____) cât și ale instanțelor din țările la care se referă celelalte versiuni (de ex. cauzele C-76/10 Pohotovost, C-240/98 Oceano Grupo Editorial SA sau C-618/10 Banco Español de Credito).

Prin urmare, având în vedere atât jurisprudența CJUE cât și complexitatea chestiunilor supuse analizei, instanța constată că se poate pronunța cu privire la interpretarea corectă a dreptului Uniunii și cu privire la aplicarea acestuia situației de fapt deduse judecăți, fără a apela la procedura prevăzută de art.267 din TFUE, motiv p_____ care va respinge cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu interpretarea art. 6 alin. 1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului d in 5 aprilie 1993 ca nefondată si, p e cale de consecință, va respinge și cererea de suspendare a judecății cauzei ca nefondată.

Pe fond , tribunalul reține că prin procesul-verbal de constat are a contravenției _________ nr. xxxxxxx/41/141/20.09.2013 – filele 8-11 din dosarul nr.1074 /3/20 14, întocmit în urma sesizării formulate de S_____ G_______ S____ , s-a constatat că parata a inser at clause abuzive la pct. 2.10.a si pct. 2.11 alin. 1 si alin. 3 din Conditii generale de creditare- Anexa la contractual de credit , in ceea ce priveste modalitatea de determinare a nivelului dobanzii contractuale dupa primul an din perioada de creditare si a comisionului de administrare lunara cu respectarea principiului previzibilitatii, a bunei credinte si a corectei informari ce guverneaza raporturile contractuale dintre parti – fila 11 .

În temeiul art.12 alin.1 din legea nr.193/2000, varianta în vigoare la data încheierii procesului-verbal, ANPC a sesizat tribunalul p_____ obligarea para tei să modifice contractele prin eliminarea clauzelor abuzive.

Analiza nd condițiile răspunderii contravenționale, astfel cum s-a impus prin considerentele regulatorului de competență, tribunalul constată că nu se poate reține la acest moment în sarcina p aratei săva rșirea unei fapte contravenționale și nici nu se poate aplica vreo sancțiune contravențională principală sau de altă natură p_____ aspectele indicate în procesul-verbal mentionat anterior.

Astfel, art.4 alin.1 și 2 din legea nr.193/2000 prevede că o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților; o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv. Potrivit art.1 alin.3 din legea nr.193/2000, se interzice profesioniștilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii .

Cu privire la legalitatea constatării faptei și sa ncționării para tei, tribunalul are în vedere dispozițiile art.13 alin.1 din OG nr.2/2001 conform cărora aplicarea unei sancțiuni contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei .

După cum s-a menționat chiar în procesul-verbal, la pct.L, data săva rșirii faptelor e ste data încheierii contractului de credit cu persoana care a depus reclamație, respectiv, 22.11.2007 , în timp ce procesul-verbal prin care s-a constatat fapta a fost întocmit la 20.09.2013 . S-a apreciat în mod eronat însă de către agenții ANPC că fapta ar avea caracter continuu. Fapta descrisă nu poate avea caracter continuu , epuiza ndu-se la momentul la care a fost încheiat contractul cu fiecare client în parte .

Împr ejurarea că s i la momentul controlului exista acele clauze considerate abuzive si ca acestea isi produc efectele ulterior incheierii contractului de credit nu justifică reținerea caracterului continuu al faptei și aplicarea disp. art.13 alin.2 din OG nr.2/2001, în condițiile în care actul normativ sancționează stipularea clauzei abuzive, iar nu încasarea unor sume în temeiul unor clauze stipulate anterior.

Stipularea unei clauze este o operațiune care se realizează uno ictu, efectele fiind produse după un singur act material. Așadar nu se poate susține că încăl carea obligațiilor ce revin para tei durează în timp, și că fapta nu a încetat a fi săva rșită pana la momentul controlului, p_____ a calcula termenul de prescripție de la acest moment, conform art.13 alin.2 din OG nr.2/2001.

Prin urmare, cla uzele fiind stipulate în 2007 si nefiind modificate în urma intrării în vigoare a disp. OUG nr.50/2010, în anul 2013 era prescris dreptul de a constata fapta și de a apl ica sancțiunea contravențională la data realizarii controlului si incheierii procesului verbal analizat in cauza, astfel ca nu se poate retine temeinicia sesizarii instantei cu sanctionarea contraventionala a paratei si nici cu constatarea clauzelor abuzive inserate in contractul de credit vizat, avand in vedere si ca in considerentele regulatorului de competență s-a stabilit, asa cum s-a precizat anterior , că prezenta cauză are un singur capăt de cerere care urmărește angajarea răspunderii contravenționale a paratei, iar modificarea contractului constituie o obligație ce tinde la înlăturarea consecințelor contravenției, similar sancțiunilor complementare iar instanța este chemată să analizeze toate elementele răspunderii contravenționale, nu numai existența faptei, și să aplice sancțiunile prevăzute de lege, principale ori de altă natură.

Astfel, fata de considerentele expuse si prin raportare la art. 13 alin.1 din OG nr.2/2001 , tribunalul va r espinge sesizarea formulată de reclamanta C___________ R_______ p_____ Protecția C_____________ R_______ Nord-Est Iași, în contradictoriu cu pârâta B____ C_________ R_____ , ca neîntemeiata si va anula procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/41/141/20.09.2013.

Cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecata formulata de parata, in cunatum de 55.665,3 lei, tribunalul constata ca potrivit art. 451 alin. 2 C.Pr.Civ. ” Instanta poate, chiar din oficiu, sa reduca motivat partea din cheltuielile de judecata reprezentand onorariul avocatilor, atunci cand acesta este vadit disproportionat in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat, tinand seama si de circumstantele cauzei. Masura luata de instanta nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat si clientul sau”.

După cum a stabilit CEDO în cauzele C_____ c. România și Johana Huber c. România cheltuielile de judecată trebuie să fie necesare și efectuate în mod real, în limita unui cuantum rezonabil. Astfel având în vedere jurisprudența CEDO, instanța a considerat că este îndreptățită să aprecieze în ce măsură onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut. Prin reducerea onorariului de avocat nu se încalcă forța obligatorie a contractului de asistență juridică, acesta producându-și în continuare efectele între părțile contractante.

Astfel, i nstanța considera că gradul de complexitate al prezentei cauze nu a fost deosebit de ridicat, față de numărul redus al părților (două), al probelor administrate (exclusiv înscris uri), al termenelor de judecată, precum și în raport de gradul de dificultate mediu al problemelor de fapt și de drept ce au trebuit dezlegate în cauză, și din aceste considerente va reduce onorariul de avocat la 5000 de lei, sens in care va obliga reclamantul sa plateasca paratei aceasta suma, reprezentând cheltuieli de judecata.

P_____ ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E:

Respinge cererea de sesizare a CJUE cu interpretarea art. 6 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993, ca nefondată.

Respinge sesizarea formulată de reclamanta C___________ R_______ p_____ Protecția C_____________ R_______ Nord-Est Iași, C__ xxxxxxxx, cu s_____ în Iași, ___________________. 11, județul Iași în contradictoriu cu pârâta B____ C_________ R_____, CUI xxxxxx, cu s_____ în București, sector 3, _________________________. 5 și s_____ a___ p_____ comunicarea actelor la S__ "N_____ N_____ Dic______ Kingston Petersen" - sector 1, București, ___________________________________ Bucharest Busines, nr. 1A, intrarea A, ______________________.

Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/41/141/20.09.2013.

Obliga reclamantul sa plătească paratei suma de 5000 lei reprezentând cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel in 30 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 29.03.2017.

P_________, GREFIER,

S____ G_______ M________ M_____