Discurs în deschiderea conferinţei AAFBR cu tema România după 10 ani. Realizări. Eșecuri. Perspective economice
Mugur Isărescu, guvernator BNR:
Distinsă audienţă,
Doamnelor şi domnilor,
Bine ați (re) venit la Banca Națională a României!
Aniversăm la banca centrală 10 ani de activitate a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, printr-o conferinţă care reuneşte membrii Asociaţiei, cercetători, reprezentanți ai sectorului financiar-bancar, ai mediului de afaceri și mass media. În numele CA al BNR vă urez mulți ani cu activități rodnice în sprijinul economiei şi societății româneşti, pentru o dezvoltare durabilă.
La 10 ani de existență, Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România ar putea fi considerată drept o organizaţie foarte tânără. Cu toate acestea, prin activitatea desfășurată de-a lungul primului său deceniu de activitate, Asociația a dovedit maturitatea și seriozitatea necesare îndeplinirii misiunii asumate de către membrii fondatori: de a dezvolta şi consolida prestigiul profesiei de analist financiar-bancar, de a contribui la înțelegerea noțiunilor și mecanismelor economice de către specialiști, dar și de către publicul larg.
Înființată în 2008, anul de debut al ultimei crizei financiare globale, pentru a reprezenta pe plan intern, dar și internaţional, comunitatea analiștilor financiar-bancari din România, Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România a avut și are un rol însemnat, atât în domeniul său de activitate, cât și în spaţiul public.
Existența dumneavoastră devine cu atât mai prețioasă ca vector de interpretare echilibrată a mesajelor publice cu cât ne confruntăm, de la o vreme, parcă tot mai frecvent, cu un deficit de analiză economică și financiară lucidă și profesionistă. Asociaţia a fost, şi îi doresc să rămână în continuare, o punte de legătură între cifrele macroeconomice reci şi nevoia de înţelegere a lor de către populaţie şi companii, chiar și de către specialiști, între realităţile economice interne şi proiecția lor corectă pe plan internațional. Acesta nu este un deziderat abstract, în definitiv costurile cu care ne dezvoltăm depind esențial de maniera în care ne proiectăm în exterior dezvoltările interne.
Consider că azi există trei coordonate hotărâtoare pentru canalul comunicării, care a devenit tot mai important în ceea ce privește politicile economice: informațiile de calitate, produse corect și constant; comunicarea publică în forme raționale, la obiect; viziunea coerentă în care ideile sunt utilizate în proiecte concrete. În aceste condiții, vocea analiştilor financiar-bancari poate şi trebuie să fie una cu greutate, nu doar în peisajul financiar-bancar, ci şi în ceea ce priveşte evoluţiile economice şi politicile macroeconomice din România.
Contribuţia Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România la o mai bună înţelegere a măsurilor şi deciziilor băncii centrale este, spre exemplu, de o responsabilitate însemnată – vă considerăm unul dintre principalele canale prin care încercăm să ne transmitem semnalele în economia reală. Foarte importantă este creșterea nivelului de educație economică – financiară a publicului larg, dar este bine să nu ne așteptăm ca publicul larg să devină specialist. Cu alte cuvinte, și noi trebuie să facem eforturi pentru a traduce – ca să exagerez puțin - din română în română mesajele noastre, fără a distorsiona, pentru ca publicul să le înțeleagă. De asemenea, foarte important este să nu lăsăm ca, într-o perioadă în care lumea se transformă, idei eronate și tendențioase – mai ușor de promovat în spațiul public – să devină dominante.
Tematicile abordate de-a lungul anilor în cadrul întâlnirilor, în publicația trimestrială, inclusiv în cartea pe care o lansați chiar astăzi, au fost și sunt de mare actualitate, aducând în prim plan problematici esențiale, oferind explicații și un diagnostic corect, ilustrativ pentru economia românească. Ele sunt totodată o invitație la reflecție în ceea ce privește economia și sectorul financiar din România, dar și din lume. De exemplu: de la titluri sugestive – „Stabilitate macroeconomică, dar tensiuni microeconomice”, la întrebări esențiale, și anume „Cum menținem echilibrul intern în contextul tensiunilor globale?”, sau la evaluări ale parcursului recent al economiei românești, mesajele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România au fost formulate permanent într-o manieră actuală, neconflictuală și ușor de înțeles de către decidenți, dar și de către publicul larg. Ați devenit un mijloc important de comunicare, dar și de echilibrare a dezbaterii în societatea românească.
Chiar titlul conferinței aniversare: “România după 10 ani. Realizări, eșecuri, perspective economice” este sugestiv pentru un mod de abordare onest. Mai mult, proiectul editorial al Asociaţiei (cartea) constituie un demers meritoriu pentru a capta și analiza într-o manieră independentă și echilibrată evoluțiile din România ultimului deceniu pe segmente cheie ale economiei, atât la nivel macroeconomic, cât și microeconomic.
Cred că este important ca, în condițiile schimbărilor de paradigmă, ale unor fluxuri informaționale accelerate, uneori predominant emoționale, să existe un discurs public echilibrat și rațional, fără exagerări care produc doar distorsiuni şi zgomot. Dumneavoastră, analiștii finaciar-bancari, sunteți parte a unei categorii profesionale care a beneficiat de o educație solidă, sub semnul echilibrului, al prudenței, al disciplinei. Să nu uitați că disciplina financiară este unul din obiectivele esenţiale pe care trebuie să le promovăm în prezent. Din acest motiv, sunteți printre cei care stăpânesc bine aceste principii, necesare atât la formularea si implementarea politicilor macro şi micro economice, cât și la menţinerea echilibrului în discursul public.
Cu acest prilej, permiteți-mi să reiterez mesajul pe care noi, la banca centrală, l-am transmis în mod constant, inclusiv în ultimul deceniu: Păstrarea macrostabilității, a echilibrului intern este esențială. Trebuie să avem grijă de ea ca de lumina ochilor, întrucât din aceasta derivă și sustenabilitatea, durabilitatea dezvoltării noastre și parcursul în cadrul Uniunii Europene. Nu există alternativă validă pe termen lung la politicile macroeconomice coerente. Dacă nu păstrăm coerența, mai devreme sau mai târziu vom plăti ca țară.
Acest cuvânt, sustenabilitate, nu e ușor de explicat, însă criza a evidențiat în mod clar implicațiile și dezechilibrele cauzate de unele politici conjuncturale, de măsuri nesustenabile, cu viziune numai pe termen scurt, și de perpetuarea unor comportamente prociclice. Deși mult așteptate de către public - în mod normal toți dorim să ajungem să trăim mai bine în cât mai scurt timp – măsuri și stimulente necorelate pot accentua vulnerabilitățile din economie, mai ales în situația unor țări aflate în plin proces de transformare, de recuperare a decalajelor, de convergență reală – iarăși convergența reală - o noțiune complexă, ce trebuie explicată deoarece nu se rezumă doar la nivelul PIB pe locuitor (acesta este, într-adevăr, un indicator sintetic) ci se referă mai ales la componenta sa structurală și instituțională.
Din perspectiva băncii centrale, am construit în timp și dispunem de toate instrumentele specifice politicii monetare - le putem utiliza și le-am putut utiliza în ultima vreme, nu am avut restricțiile pe care le-au avut alte bănci centrale, putem utiliza dobânda, coridorul de dobândă, reglarea lichidităților, mișcarea rezervei minime obligatorii, dar și măsuri macroprudențiale în toată gama lor, așa cum au fost relansate după criza din 2008-2010. Și toate acestea nu numai pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu și lung, dar și pentru a menține stabilitatea financiară. Nu avem trecut în statut, dar conform tendințelor din Uniunea Europeană și nu numai, ne uităm cu foarte mare atenție la măsurile pe care le introducem să consolideze, nu să diminueze sau să afecteze stabilitatea financiară. Avem mare grijă să asigurăm un dozaj adecvat al măsurilor noastre, și cuvântul ”dozaj” a devenit un fel de laitmotiv ca în medicină, important este nu numai medicamentul, dar și dozajul medicamentelor pe care le dăm economiei românești. Suntem foarte atenți la contextul intern și extern, regional și global.
Revin la problema canalelor de comunicare. Sunt aici, în fața dumneavoastră, să vă solicit în continuare sprijinul, pentru ca politicile noastre, deseori suficient de tehnice, să fie înțelese de către public, și mai ales să-i contrabalansăm pe cei care – din neatenție, dar e posibil să fie și voit, din dorința de promovare a știrilor – deformează informațiile de la banca centrală. M-am referit cu câteva zile în urmă la avalanșa de formulări – cel puțin în titluri – de tipul “Banca centrală a inundat piața cu lichidități”. Am încercat să explicăm că nu este deloc o „inundație” atâta vreme cât Ministerul de Finanțe scoate 20 de miliarde din piață și îi ține (ca o formă de sterilizare) în cont la banca centrală – iar faptul că noi dăm 18 miliarde abia compensează ceea ce este scos din piață: deci, nu este nici pe departe o „inundație”. Dar, vedeți, de multe ori lucrurile simple sunt mai greu de explicat decât cele complicate, iar cuvântul inundație prinde, la public, face audienţă. Ar putea avea însă conotații și interpretări care duc la deteriorarea încrederii în politica monetară și la concluzia că avem inflație pentru că Banca Națională inundă piața cu lichidități. Fără să fie un reproș, dar ca o atenționare – uneori și exprimările dumneavoastră nu sunt suficient de atente. Nu trebuie să încurajați o asemenea interpretare eronată.
Mai mult, pretenția mea către dumneavoastră este să explicați și lucruri mai subtile. De exemplu titluri apărute recent în publicaţii de tipul “Băncile comerciale au luat cât le-a dat banca centrală” par să fie nevinovate, dar ele nu reflectă realitatea. Dumneavoastră trebuie să explicați ce înseamnă o licitație cu limită de sumă și o licitație fără limită de sumă. Până acum BNR a organizat numai licitații fără limită de sumă, deci băncile comerciale au luat nu cât le-am dat noi, ci au luat cât au avut ele nevoie, întrucât nu au avut nicio limită de sumă. Dacă nu explicaţi deosebirea, când vom pune o limită de sumă, și e posibil să punem o limită de sumă în viitor, din anumite considerente, cum veți mai explica noutatea? Am dat acest exemplu mai tehnic pentru că e şi responsabilitatea dumneavoastră să instaurați în discursul public din România și în comunicare o interpretare serioasă: și în acest scop vă stăm la dispoziție cu informații și cu lămuriri.
Pe un plan mai larg, trebuie să ne conjugam eforturile ca decidenții, dar și publicul să înțeleagă că politica monetară nu poate fi unicul răspuns și nu poate soluționa aspecte și probleme importante ce țin în mod direct de alte paliere ale politicilor macroeconomice. Ca să revin la exemplul anterior, vedeți la câte reglaje fine apelăm – licitație cu limită de sumă/fără limită de sumă – cu care încercăm să contrabalansăm ceea ce ar trebui să fie făcut în altă parte, în special la politicile structurale. Avem nevoie, deci, de ajutorul dumneavoastră pentru ca aceste reglaje fine să fie înțelese și pentru ca detractorii să-și diminueze vocea și societatea să înțelegă mai bine ceea ce încearcă să facă banca centrală.
Ne asumăm așadar riscul ca, într-un context dat, mesajele noastre să fie percepute drept plictisitoare – și sunt, poate le faceți dumneavoastră pe înțeles și mai plăcute – când subliniem constant importanța coordonării politicilor în cadrul unui dialog instituțional echilibrat. Găsiți această sintagmă – mix echilibrat de politici economice – mereu în comunicările noastre.
Doamnelor şi domnilor,
Permiteţi-mi ca la ceas aniversar să vă felicit pentru activitatea din ultimii zece ani, pentru diversificarea componenței asociației și pentru lucrarea „România după 10 ani. Realizări, eşecuri, perspective economice” în care analizaţi pertinent şi echilibrat aspecte importante și sensibile, specifice domeniului economico-financiar.
Vă urez succes în toată activitatea pe care o desfășurați și dezbateri fructuoase în cadrul conferinței aniversare de astăzi!
Banca Națională a României, sala Mitiță Constantinescu
București, 14 noiembrie 2018