Ministerul Finantelor Publice (MFP) anunta, intr-un comunicat de presa, ca este in plan cu necesarul de finantare pentru 2018, de 72 miliarde lei.

MFP se încadrează în politica de finanțare pentru anul 2018 (comunicat de presa)

Referitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la planul de împrumuturi pe anul 2018, precizăm că acoperirea necesităților de finanțare pentru acest an se desfășoară conform Programului indicativ de titluri de stat. Atragerea resurselor financiare de pe piața internă se realizează prin intermediul licitațiilor de titluri de stat organizate cu caracter regulat de către Banca Națională a României, în calitate de agent al statului, iar volumul estimat al acestora se anunță în prealabil la sfârșitul fiecărei luni pentru luna următoare.

În anul 2018 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 72 miliarde lei, volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor Publice de pe piețele interne și externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din PIB (aproximativ 28 miliarde lei) precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2018.

Volumul indicativ de titluri de stat estimat a fi emise în anul 2018 pe piața internă este de aprox. 46 miliarde lei în timp ce finanțarea deficitului bugetar de pe piețele externe se realizează prin emiterea de euroobligațiuni într-un volum de aproximativ 5 miliarde EUR în cadrul Programului MTN și prin contractarea/trageri de împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale.

Până în prezent, MFP a realizat implementarea planului de finanțare pentru anul 2018 în condițiile pieței și in conformitate cu programul anunțat. Astfel, până la data de 31 octombrie 2018, Ministerul Finanțelor Publice a atras 37 de miliarde de lei pe piața internă (lei și euro, inclusiv emisiunile de titluri de stat pentru populație) și aprox. 4,6 miliarde euro de pe piețele externe, totalizând aproximativ 59,2 miliarde lei.

Ministerul Finanțelor Publice a anunțat pentru luna noiembrie un volum de 4,2 miliarde de lei, la care se pot adăuga 540 de milioane de lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive, acest volum fiind stabilit prin consultare cu investitorii locali (dealeri primari, administratori de fonduri) luând în considerare cererea acestora și condițiile de piață.

Totodată, menționăm că rezerva financiară în lei și în valută este de aproximativ 42,1 mld. lei, acoperind mai mult de 7 luni din necesitățile brute de finanțare.

Rezerva financiară în valută la dispoziția Trezoreriei Statului are rolul unei rezerve care asigură protecție în contextul unor perioade de volatilitate și incertitudine mare în piețele financiare care s-ar materializa în mod direct și negativ asupra termenilor și condițiilor de împrumut ale statului român pe piețe financiare, diminuând astfel riscul de refinanțare la nivelul portofoliului de datorie guvernamentală.

MFP nu întâmpină probleme de lichiditate având in vedere nivelul rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului și a disponibilităților în lei aflate în contul curent general al Trezoreriei Statului pentru acoperirea necesităților de finanțare rezultate din finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Utilizarea rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului și a disponibilităților în lei aflate în contul curent general al Trezoreriei Statului depinde de tipul de operațiune efectuat pentru acoperirea necesităților de finanțare, rezultând un efect de contrabalansare a disponibilităților existente în lei și în valută în funcție de instrumentul utilizat. Politica Ministerului Finanțelor Publice în ceea ce privește menținerea rezervei financiare în valută la un nivel sustenabil are în vedere consolidarea acesteia prin împrumuturi contractate de pe piețele financiare externe.

Menționăm faptul că, în cadrul activității de asigurare a surselor de finanțare, Trezoreria Statului acționează în mod responsabil și prudent, astfel încât, prin ieșirile sale pe piețele financiare, să nu determine creșterea ratelor de dobândă și să nu afecteze lichiditatea de pe piața interbancară.