Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis sa reduca la 40% gradul maxim de indatorare (ponderea ratei din salariu) la creditele in lei si 20% la cele in valuta, de la 47% cat este in prezent la creditele ipotecare si 45% la cele de consum, pentru a preveni supraindatorarea populatiei, o masura care ar putea determina, in schimb, o scadere a volumelor de noi credite, intr-o perioada de decelerare a cresterii economice.

Dintr-un exemplu de calcul realizat de Bancherul.ro rezulta insa ca noile norme ale BNR nu vor produce schimbari importante in privinta capacitatii populatiei de a se califica pentru un credit.

Cu alte cuvinte, valoarea unui credit care va putea fi obtinut de anul viitor nu va fi mai mica decat cea din prezent, pentru aceleasi venituri. 

Sau altfel spus, pentru un grad maxim de indatorare de 40% permis de anul viitor, nu va fi nevoie de un salariu mai mare decat cel din prezent, care permite un grad de indatorare de 47%. Asta datorita modului diferit de calcul. (vezi foto)

BNR sustine ca masura va avea un impact nesemnificativ asupra cresterii economice, insa Fondul Monetar International (FMI) a calculat ca noile norme ar putea determina scadea volumelor de noi credite cu 12% pe an.

De altfel, FMI a recomandat un grad de indatoare mai mare, de 50%, caz in care creditarea ar scadea cu doar 7%.

FMI a dat exemplul Poloniei, unde s-a stabilit un grad maxim de indatorare de 50% pentru cei cu venituri sub salariul mediu si 65% pentru restul. (vezi aici detalii)

BNR se dovedeste asadar mai prudenta decat FMI, iar motivul pare a fi cresterea puternica a indatorarii populatiei din ultimul an.

Astfel, conform datelor FMI, gradul de indatoare la creditele ipotecare era, in septembrie 2017, in jurul a 35% la creditele ipotecare si 25% la creditele de consum.

Conform datelor prezentate acum de BNR, gradul mediu de indatoare la creditele ipotecare a urcat la 47% la crditele ipotecare si 45% la creditele de consum, adica aproape de nivelul de alerta al FMI.

Intr-o analiza a FMI se arata ca probabilitatea de nerambursare a imprumuturilor devna foarte ridicata in cazul oricaror depasiri ale gradului de indatorare de 50%, in special in cazul creditelor ipotecare.

Pe de alta parte, daca BNR ar fi impus un grad de indatoare de 50%, conform recomandarii FMI, adica putin peste nivelul din prezent, ar fi transmis un semnal de relaxare a creditarii, opus celui intentionat, de a preveni supraindatorarea populatiei, conform declaratiilor recente ale oficialilor bancii nationale.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a subliniat recent ca prin noile norme se urmareste prevenirea supraindatorarii populatiei, nu reducerea creditarii, dat fiind ca Romania are cel mai redus nivel de intermediere financiara (ponderea creditelor din PIB) din Europa. Iar contextul economic, de decelerare a cresterii PIB-ului, reclama mai degraba cresterea, decat scaderea creditarii.

BNR se dovedeste asadar mai prudenta chiar si decat FMI si bine face, dat fiind ca, dupa cum vom vedea din exemplele de mai jos, noile norme de creditare nu sunt mai restrictive decat cele din prezent. Ba chiar in cazul persoanelor cu venituri mici si medii, pot fi mai avantajoase.

Exemplu de calcul

Sa luam exemplul unui credit imobiliar de 40.000 de euro, echivalentul a 186.000 de lei, pe 25 de ani, cu o dobanda medie a pietei (Dobanda Anuala Efectiva – DAE, care include toate costurile) de 6%, conform statisticilor BNR, rata lunara fiind in jur de 1.240 de lei.

Ceea ce inseamna ca titularul unui credit (singur sau impreuna cu co-debitorul) trebuie sa aiba, conform noilor norme ale BNR, un salariu (venit) de 3.100 de lei, putin peste salariul mediu net pe economie, care este 2.700 lei.

In prezent, pentru a stabili gradul de indatoare, bancile iau in calcul, in primul rand, cheltuielile de subzistenta ale debitorilor, in jur de 300 de lei de persoana adulta si 150 de lei pentru copii. De exemplu, in cazul unei familii cu un copil, suma cheltuielilor de subzistenta va fi in jurul a 750 de lei.

In cazul creditelor de consum, se adauga si ajustarile aferente socurilor de dobanda si de venit, conform normelor BNR in vigoare in prezent, adica o crestere a dobanzii la credit cu 0,6% si o scadere a veniturilor cu 6%.

Cheltuielile de subzistenta, in valoare de 750 de lei, se scad din salariul unui soliciant de credit, inainte de a i se calcula gradul de indatorare, care acum variaza de la banca la banca, putand depasi nivelul de 40%, media fiind 47% la creditele ipotecare si 45% la cele de consum, conform datelor BNR.

Astfel, pentru aceeasi familie, cu un venit de 3.100 de lei, banca scade din acest venit cei 750 de lei, reprezentand cheltuieli de subzistenta, rezultand 2.350 de lei, ceea ce inseamna un grad de indatorare de 53% pentru creditul luat in calcul.

In concluzie, gradul de indatoare care va fi impus de BNR din 2019, de 40%, este echivalentul unui grad de indatorare de 53% in prezent, care este cu mult peste media la nivelul sectorului bancar in cazul creditelor ipotecare, de 47%.

Pentru un grad de indatorare mediu de 47% in prezent, venitul necesar acum este de 3.420 de lei, mai mic decat cel care va fi necesar de anul viitor, de 3.100 de lei, conform normelor BNR,  

Asadar, se poate spune ca noile norme ale BNR nu par mai restrictive decat sunt in prezent. Dimpotriva, este posibil sa fie chiar mai avantajoase, mai ales pentru cei cu venituri mai mici si chiar medii, ca in exemplul de fata, care in prezent sunt afectati de nivelul cheltuielilor de subzistenta.

Normele BNR par a fi fost gandite, deci, mai degraba, sa se evite supraindatorarea, conform intentiilor bancii centrale si a recomandarilor FMI.

Este oferita chiar si o concesie, in cazul creditelor pentru cumpararea primei locuinte, pentru care se accepta un grad de indatorare de 45%. (vezi aici comunicatul BNR)