Sunt surprins de surprinderea lor, a replicat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cand a fost intrebat cum se face ca decizia Bancii Nationale de a mentine dobanda de referinta la 2,5% nu a fost anticipata de majoritatea analistilor, care se asteptau la o majorare a acesteia cu un sfert de punct, la 2,75%.

Mirarea guvernatorului este justificata de minuta sedintei de politica monetara publicata astazi, din care aflam ca decizia de mentinere a dobanzii a fost luata cu majoritatea membrilor conducerii BNR.

In acelasi timp, minuta releva ca nu a fost deloc o decizie grea de luat, ba chiar una usoara, dat fiind ca majoritatea elementelor luate in calcul au indicat solutia adoptata de BNR.

Isarescu a explicat in cadrul conferintei de presa ca principalul motiv din spatele neschimbarii dobanzii este scaderea inflatiei spre 3,5% la finalul anului, pe baza unor informatii ale specialistilor BNR, ceea ce probabil ca analistii nu au anticipat.

Conform minutei BNR, “după vârful atins în mai-iunie 2018, rata anuală a inflației este așteptată să scadă și să se mențină în trimestrul III ușor sub valoarea de 5 la sută, iar apoi să coboare mai pronunțat și să revină în decembrie 2018 la limita de sus a intervalului țintei, respectiv la 3,5 la sută, nivel ușor inferior celui previzionat anterior. În 2019, după o nouă corecție descrescătoare suferită în debutul anului, rata anuală a inflației va tinde probabil să se apropie treptat de punctul central al țintei, pentru ca în ultimul trimestru să reintre pe un trend lent crescător, situat totuși sub valorile din prognoza precedentă, ajungând la finele orizontului de prognoză - iunie 2020 - la 2,8 la sută, față de nivelul de 3,0 la sută anticipat anterior.”

“S-a concluzionat că viitoarele ajustări descendente ale ratei anuale a inflației, precum și probabila coborâre temporară a acesteia în proximitatea punctului central al țintei sunt atribuibile acțiunii factorilor ofertei, mai cu seamă efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor mari înregistrate începând cu semestrul II 2017 de toate componentele exogene ale IPC, dar și de prețurile unor produse alimentare procesate. Au fost evocate majorările simultane sau succesive consemnate în trimestrele anterioare de tarifele la energia electrică și la gaze naturale, de prețurile combustibililor și de cele ale produselor din tutun, precum și de prețurile LFO. Au fost notate și noile influențe dezinflaționiste ce decurg din scăderea în luna iulie 2018 a tarifelor la energia electrică, precum și din anunțata reducere la 1 ianuarie 2019 a cotei TVA pentru subcomponenta canalizare și pentru energia termică, doar parțial contrabalansate pe termen scurt de efectele majorării prețului gazelor naturale în luna august a anului curent. Unii membri ai Consiliului au reliefat în acest context incertitudinile asociate configurației viitoare a sistemului de impozite indirecte, precum și perspectivei prețurilor administrate și a prețurilor produselor alimentare - volatile și procesate -, dar și evoluției probabile a cotației petrolului, de natură să inducă riscuri la adresa actualei perspective a inflației, inclusiv pe calea posibilei afectări a anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, în ipoteza prelungirii deviației ratei anuale a inflației de la limita superioară a intervalului de variație”, se mai arata in minuta BNR.

“Membrii Consiliului au remarcat că și inflația de bază este așteptată să se calmeze pe orizontul scurt de timp, dar să urce din nou în cursul anului viitor, rămânând totuși relativ mai temperată în raport cu previziunile anterioare. Astfel, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este anticipată să ajungă la 2,6 la sută în decembrie 2018, dar să crească gradual ulterior și să stagneze până la finele orizontului prognozei la nivelul de 3,2 la sută, față de prognoza precedentă care o plasa la 3,2 la sută în decembrie 2018 și la 3,4 la sută în decembrie 2019. S-a convenit că pe orizontul scurt de timp traiectoria ei anticipată reflectă disiparea impactului exercitat asupra prețurilor alimentelor procesate de creșterea spre finalul anului anterior a prețurilor unor materii prime agroalimentare și o slăbire la începutul anului curent a presiunilor inflaționiste asociate poziției ciclice a economiei. Acestea sunt așteptate însă să se manifeste din nou treptat începând cu trimestrul II 2019 și să rămână apoi semnificative, în condițiile în care după contracția din trimestrul I 2018, deviația pozitivă a PIB va reintra probabil pe un trend crescător ce se va prelungi până la mijlocul anului 2019, dimensiunea ei depășind-o astfel marginal la finele orizontului prognozei pe cea previzionată anterior. Totodată, s-a sesizat că presiuni inflaționiste ușor mai intense, chiar și în raport cu prognoza din luna mai, sunt anticipate să decurgă, pe întregul orizont al prognozei, din trendul anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din dinamica în creștere progresivă a prețurilor importurilor“, se mai arata in minuta BNR.

Al doilea argument in favoarea mentinerii dobanzii a fost reducerea ritmului de crestere economica.

“Evaluând pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregată, membrii Consiliului au observat că noua prognoză pe termen mediu anticipează o moderare mai pronunțată a expansiunii economice în anul 2018 decât cea previzionată anterior, urmată însă de o reaccelerare în 2019, implicit de revenirea ritmului său anual în linie cu cel potențial.

S-a arătat că perspectiva presupune o atenuare sensibilă, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, a caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018 și imprimarea unei atitudini neutre acesteia în 2019, precum și decelerarea dinamicii venitului disponibil real al populației, dar mai moderată decât s-a anticipat anterior. Totodată, ea asumă o scădere ceva mai lentă a gradului de acomodare a condiţiilor monetare pe orizontul prognozei și o relativă îmbunătățire a absorbției fondurilor europene, având ca ipoteză și o creștere economică mai solidă în zona euro/UE și pe plan global, în raport cu precedenta prognoză. În opinia unor membri ai Consiliului perspectiva economiei europene continuă să fie totuși marcată de incertitudini, date fiind riscurile induse, inclusiv pe calea afectării încrederii investitorilor, de politicile comerciale protecționiste, chiar dacă atenuate cel puțin temporar de rezultatele discuțiilor recente dintre reprezentanții SUA și UE. S-a apreciat că incertitudini și riscuri notabile decurg și din negocierile și materializarea Brexit, precum și din oscilațiile volatilității pe piața financiară internațională. Implicit s-a făcut referire la conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale și la condițiile macroeconomice în care acestea operează, o relevanță în creștere fiind atribuită abordării BCE și celei a băncilor centrale din regiune. S-a notat în acest context relevanța diferențialelor ratelor dobânzilor de politică monetară pentru judecarea conduitei politicii monetare. A fost reiterată pledoaria pentru un mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie”, se arata in minuta BNR.

Riscuri si semnale de alarma

BNR apreciaza ca riscurile importante privind inflatia sunt reprezentate de cresterea in continuare a salariilor si a consumului, inclusiv a creditelor de consum.

“Potrivit evaluării membrilor Consil surse importante de incertitudini și riscuri la adresa actualei prognoze de inflație rămân sentimentul de încredere a consumatorilor și dinamica viitoare a veniturilor disponibile reale ale populației iului, consumul gospodăriilor populației va rămâne probabil principalul determinant al creșterii economice în 2018 și 2019, dar și componenta a cărei dinamică va cunoaște cea mai semnificativă decelerare în anul curent. Din această perspectivă, s-a convenit că surse importante de incertitudini și riscuri la adresa actualei prognoze de inflație rămân sentimentul de încredere a consumatorilor și dinamica viitoare a veniturilor disponibile reale ale populației, inclusiv în contextul tensionării pieței muncii, al majorărilor recente ale unor venituri, și al menținerii la valori relativ ridicate, chiar dacă în scădere, a ratei anuale a inflației. Au fost evocate, de asemenea, creșterile consemnate de fluxul creditelor pentru consum în perioada recentă și caracterul viguros al cererii pentru asemenea împrumuturi, corelate cu evoluția veniturile salariale, dar și incertitudinile asociate perspectivei acestora.
Membrii Consiliului au exprimat preocupări legate de evoluția recentă și cea probabilă a formării brute de capital fix, a cărei contribuție la dinamica activității economice se anticipează a fi și în 2018 sensibil mai modestă decât cea a consumului și în scădere amplă față de anul anterior, cu implicații asupra echilibrelor interne și externe ale economiei. S-au făcut referiri la absorbția fondurilor europene, la structura cheltuielilor bugetare defavorabilă investițiilor publice și la perspectiva acesteia, inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare, precum și la inițiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra creditării societăților nefinanciare. În același timp, a fost remarcată perspectiva semnificativ ameliorată a exportului net, în condițiile probabilei temperări mai pronunțate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor, de natură să frâneze creșterea ponderii în PIB a deficitului de cont curent. În acest context, cei mai mulți membri ai Consiliului au reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de prognoza pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare”, se mai arata in minuta BNR.