Banca Nationala a Romaniei (BNR) a facut in 2017 un profit de 186 milioane lei, din care 80%, adica 149 milioane lei, l-a virat bugetului de stat, conform legii. Ministerul Finantelor a fost nevoit, insa, sa achite, la randul sau, bancii centrale, dobanzi negative in valoare de 110 milioane lei pentru bufferul de 7 miliarde lei pastrat in conturile BNR, astfel ca in final s-a ales cu un castig net de doar 39 milioane lei.

Veniturile nete de 39 milioane lei incasate anul trecut de Ministerul Finantelor de la BNR sunt, totusi, mult mai ridicate decat in 2016, cand au fost de doar 11 milioane lei, in conditiile in care profitul bancii nationale a fost mai mic cu 20%, echivalentul a 25 milioane ei, astfel ca a distribuit statului doar 100 milioane lei, in timp ce bufferul a avut aceeasi valoare, de 7 miliarde euro.

BNR precizeaza in raportul anual pe 2017 ca a avut venituri din dobanzi in valoare de 110 milioane lei, in crestere de la 89 milioane lei in anul precedent, “din dobânda negativă aferentă disponibilităților în EUR ale Trezoreriei statului (pentru care se aplică rata medie ponderată de dobândă overnight a BCE).”

“La disponibilitățile în lei ale Trezoreriei statului, atât în anul 2017, cât și în anul 2016 s-a aplicat o rată de dobândă la nivelul celei aferente rezervelor minime obligatorii în lei ale instituțiilor de credit; pentru disponibilitățile în euro s-a aplicat rata de dobândă EONIA (rata medie ponderată de dobândă overnight a Băncii Centrale Europene), iar pentru disponibilitățile în USD s-a aplicat rata de dobândă Fed funds rate (rata medie ponderată de dobândă overnight a Fed)”, se arata in raportul anual al BNR.

Dobanda negativa aplicata bufferului de 7 miliarde de lei a fost de -0,36%, putin mai mare fata de -0,33% cat a fost in 2016.

Comparativ, dobanda medie platita de BNR pentru rezervele statului in lei a fost de 0,09%, iar pentru rezervele in dolari americani (USD) a fost de 1%, insa valoarea lichiditatilor in lei si dolari ale Ministerului de Finante sunt minuscule in comparatie cu cele in euro.

Astfel, totalul disponibilitatilor Trezoreriei la BNR au scazut in 2017 cu 6,4 miliarde lei, la 41 miliarde lei, de la 47,4 miliarde lei in 2016, cand au crescut cu 10 miliarde lei fata de 2015.

Majoritatea resurselor statului sunt in valuta, echivalentul a 38 miliarde lei (38,6 miliarde in 2016), din care 32,5 miliarde lei in euro, echivalentul a 7 miliarde euro, (30,8 miliarde lei in 2016).

Doar echivalentul a 5,8 miliarde lei sunt pastrate in USD (7,7 miliarde lei in 2016), in timp ce lichiditatile in lei s-au ridicat la doar 3 miliarde lei, fata de 8,8 miliarde in 2016.

Lichiditatile Trezoreriei au pus probleme BNR

BNR dezvaluie in raportul anual ca fluctuatiile operatiunilor din contul Trezoreriei statului, in paralel cu intensificarea riscurilor si retragerea de capitaluri straine, au determinat socuri de lichiditati pe piata interbancara, care au determinat cresterea ROBOR si necesitatea ca BNR sa intervina cu operatiuni repo pentru furnizarea de lichiditati sau cu atrageri de depozite pentru absorbtia de lichiditati in exces.

BNR mentioneaza ca “a prezervat pe parcursul celei mai mari părți a anului maniera adecvată de gestionare a lichidității și trecând la abordarea fermă în noiembrie. Astfel, în primele trei trimestre, banca centrală a continuat să dreneze exclusiv prin intermediul facilității de depozit surplusul de lichiditate al instituțiilor de credit, în contextul unui excedent structural aflat în diminuare progresivă, după reamplificarea semnificativă consemnată la începutul anului, asociat cu o tendință relativ lentă de creștere a cursului de schimb leu/euro, în condițiile deteriorării graduale a poziției externe a economiei, cu impact asupra percepției față de risc a investitorilor.

Pe fondul intensificării simultane a acțiunii contracționiste a principalilor factori autonomi – importante fiind operațiunile în contul Trezoreriei statului și tranzacțiile nerezidenților pe piața financiară locală –, poziția netă a lichidității instituțiilor de credit s-a inversat însă în octombrie, redevenind negativă, condiții în care BNR a reinițiat în octombrie și a continuat apoi furnizarea de lichiditate prin intermediul operațiunilor repo 1W efectuate prin licitație la rată fixă a dobânzii și alocare integrală. (Pe ansamblul trimestrului IV, BNR a organizat 10 astfel de licitații, instituțiile de credit depunând oferte la 8 dintre acestea. Stocul mediu lunar al operațiunilor a fost de 3,5 miliarde lei în octombrie, 3 miliarde lei în noiembrie și 3,2 miliarde lei în decembrie.)

Spre finele trimestrului, aceste operațiuni au fost însă stopate, dată fiind reapariția unui amplu excedent net de rezerve, sub impactul injecțiilor de lichiditate decurgând din creșterea substanțială a cheltuielilor bugetare în ultima lună a anului; în noul context, excedentul de lichiditate a fost absorbit prin intermediul facilității de depozit, purtătoare a unui randament superior cu 0,5 puncte procentuale celui din primele trei trimestre ale anului. Pe ansamblul anului, soldul mediu al facilității de depozit a reprezentat circa 35 la sută din nivelul mediu al contului curent al băncilor la BNR (față de 63 la sută în anul precedent) și aproximativ 0,7 la sută din PIB (1,2 la sută în anul precedent).

Pe acest fond, randamentele ON ale pieței monetare interbancare s-au menținut de-a lungul intervalului ianuarie-septembrie în apropierea limitei inferioare a coridorului ratelor dobânzilor, unde s-au plasat în mod sistematic începând cu finele anului 2015. Ele au consemnat apoi o semnificativă ajustare ascendentă, sub impactul schimbării ample a condițiilor lichidității de pe piața monetară, urcând la finele trimestrului III și menținându-se apoi în primele două luni ale trimestrului IV în apropierea ratei dobânzii de politică monetară, pentru ca în ultima lună a anului, pe fondul reinstalării unui excedent net de lichiditate, să revină în proximitatea nivelului majorat al ratei dobânzii la facilitatea de depozit.”