Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 7 mai 2018 (comunicat BNR):

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind caracteristicile recente și prognoza actualizată ale evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În primele intervenții, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să urce în luna martie deasupra limitei de sus a intervalului de variație al țintei staționare, până la 4,95 la sută, nivel conform celui prognozat, de la 4,72 la sută în februarie. S-a remarcat că, așa cum s-a anticipat, rata anuală a inflației a consemnat în trimestrul I o creștere mai accentuată decât cea din intervalul septembrie-decembrie 2017 și că aceasta este atribuibilă prioritar factorilor pe partea ofertei. Pe lângă epuizarea efectelor temporare ale reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte și taxe nefiscale operate în perioada similară a anului anterior, această creștere a avut ca resorturi ajustările de prețuri administrate pe segmentele energie electrică, gaze naturale și energie termică, secondate de creșterea prețului combustibililor, în contextul măririi cotațiilor petrolului, mai temperată totuși decât cea așteptată.

În același timp, membrii Consiliului au observat că o contribuție crescută a fost adusă și de inflația de bază. Aceasta și-a continuat accelerarea în trimestrul I, iar ritmul ei a depășit din nou așteptările, rata anuală a inflației CORE2 ajustat mărindu-se de la 2,5 la sută în decembrie 2017 la 3,0 la sută în martie 2018. S-a apreciat că evoluția inflației CORE2 ajustat semnalizează o intensificare a presiunilor inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, în contextul poziției ciclice avansate a economiei și al condițiilor tensionate de pe piața muncii, aducându-se ca argumente inclusiv caracterul generalizat al creșterii prețurilor incluse în acest indice, precum și ascensiunea mai amplă consemnată pe segmentul serviciilor, doar parțial atribuibilă deprecierii ușoare a leului în raport cu euro. S-au făcut mențiuni și la eventuale efecte indirecte mai mari ale creșterii cotației petrolului și a prețurilor unor utilități, sugerate și de continuarea ajustării ascendente a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

În discuția privind poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că datele statistice revizuite indică o decelerare a creșterii economice în trimestrul IV 2017 doar ușor mai pronunțată decât cea estimată anterior, dinamica ei anuală menținându-se robustă, la 6,7 la sută. Totodată, structura generală a determinanților săi a cunoscut ajustări minore, în condițiile în care contribuția majoritară, dar în diminuare, a consumului gospodăriilor populaţiei a fost ușor revizuită în jos, la fel ca și aportul pozitiv în creștere al for¬mării brute de capital fix, concomitent cu reconfirmarea valorii negative mărite a exportului net; aceasta reflectă accentuarea ecartului negativ dintre dinamica anuală a exporturilor și cea a importurilor, contribuind la accelerarea adâncirii deficitului de cont curent, care pe ansamblul anului 2017 a ajuns la 3,4 la sută din PIB.

În același timp, s-a arătat că decelerarea expansiunii economice este așteptată să cunoască o relativă temperare în semestrul I 2018 în raport cu trimestrul IV 2017, dată fiind previzibila reintensificare sensibilă a ritmului ei trimestrial în intervalul ianuarie-martie, succedată doar de o ușoară încetinire a acestuia în trimestrul II. S-a observat că un asemenea context face probabilă prelungirea trendului lent crescător al excedentului de cerere agregată în prima parte a anului curent și că reevaluarea consistentă în jos a amplitudinii lui estimate pentru anul 2017 și în perspectivă este consecința revizuirii ample de către INS a seriei istorice de date privind PIB. S-a apreciat că, potrivit datelor cu frecvență ridicată, consumul privat a constituit probabil și în trimestrul I motorul creșterii economice încă robuste, dar și principalul determinant al încetinirii acesteia, în timp ce un aport pozitiv în creștere la dinamica PIB este posibil să-l fi adus formarea brută de capital fix, sub impulsul înviorării construcțiilor nerezidențiale și a celor inginerești. În schimb, în cazul exportului net e posibilă menținerea sau chiar mărirea contribuției negative, membrii Consiliului considerând preocupantă dinamica anuală în continuă creștere a importurilor de bunuri și servicii și accelerarea în primele luni din acest an a creșterii deficitului de cont curent în raport cu perioada similară din 2017. A fost remarcată totodată scăderea în termeni anuali a volumului investițiilor străine directe.

Membrii Consiliului au evidențiat tensiunile ridicate de pe piața muncii, anticipate să persiste, date fiind inclusiv cele mai recente date și rezultate ale unor sondaje de specialitate, indicând totuși o moderare ușoară a așteptărilor privind angajările în perspectivă apropiată. S-a remarcat că și în primele luni ale acestui an efectivul salariaților din economie a continuat să atingă noi maxime, în paralel cu temperarea avansului său în termeni anuali – atribuibilă de această dată și aportului sectorului bugetar – și că rata șomajului BIM a coborât la un nou minim istoric în luna martie, de 4,5 la sută. S-a considerat că presiunile asupra salariilor ar putea fi mai mari decât cele sugerate de aceste date, în condițiile în care deficitul acut de forță de muncă înalt calificată și continuarea emigrației sunt de natură să nu favorizeze noi recrutări și să intensifice competiția pentru personalul existent. În acest context, s-a observat că ritmul anual de creștere a câștigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat în februarie, indicatorul ajustat cu influența transferării contribuțiilor sociale revenind astfel la un nivel de două cifre, exclusiv pe seama evoluțiilor din sectorul privat. S-a sesizat că, pe fondul creșterii consistente din ultimii ani, raportul dintre salariul minim pe economie și câștigul salarial mediu brut a avansat dincolo de zona mediană a valorilor prevalente în plan european, depășind în 2017 nivelul de 45 la sută. Și dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a reamplificat în februarie, mai cu seamă în industria prelucrătoare, inclusiv ca urmare a slăbirii avansului productivității muncii.

În ceea ce privește condițiile monetare, membrii Consiliului au apreciat că acestea au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în luna aprilie. S-au făcut referiri la creșterea și menținerea principalelor cotații ale pieței monetare interbancare deasupra ratei dobânzii de politică monetară ulterior inițierii de către BNR a operațiunilor de atragere de depozite la termen cu alocare integrală, precum și la relativa stabilitate manifestată de cursul de schimb al leului. A fost evidențiată și tendința de mărire în primul trimestru a ecartului dintre rata dobânzii la creditele noi și cea aferentă depozitelor noi la termen, anticipându-se însă că aceasta se va inversa, pe măsura consolidării efectelor întăririi de către BNR a controlului exercitat asupra lichidității de pe piața monetară, implicând și o creștere a competiției între bănci pentru atragerea de rezerve, eventual potențată de inițiativa Ministerului Finanțelor Publice de a emite titluri de stat pentru populație. Din această perspectivă, s-a considerat că transmisia efectelor asupra pieței a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă.

Membrii Consiliului au observat că avansul în termeni anuali al creditului acordat sectorului privat s-a menținut în martie constant, la 6,1 la sută, în condițiile accelerării ușoare a creșterii creditului acordat populației, compensată ca impact de decelerarea dinamicii împrumuturilor societăților nefinanciare. Creșterea creditului a continuat să fie antrenată doar de componenta în lei, a cărei pondere în total a urcat la 63,6 la sută.

În discuțiile referitoare la evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noua prognoză pe termen mediu reconfirmă în linii generale coordonatele prognozei publicate în Raportul asupra inflației din februarie 2018, traiectoria previzionată a ratei anuale a inflației fiind doar ușor revizuită în sus pe termen scurt și marginal în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp. Astfel, după o nouă previzibilă creștere în luna aprilie, rata anuală a inflației este așteptată să rămână timp de mai multe luni în jurul nivelului înalt astfel atins, pentru ca la finele anului curent să revină în proximitatea limitei de sus a intervalului țintei, la 3,6 la sută, iar apoi să coboare, dar să se și cantoneze în jumătatea lui superioară, ajungând la finalul orizontului prognozei la nivelul de 3 la sută, marginal inferior celui anticipat anterior, de 3,1 la sută.

În intervențiile lor, membrii Consiliului au arătat că ampla fluctuație ce va caracteriza evoluția probabilă a inflației în anul 2018, precum și revizuirea ușoară în sens ascendent a pattern-ului acesteia pe termen scurt, sunt atribuibile acțiunii factorilor pe partea ofertei, constând în creșteri mari înregistrate recent de toate componentele exogene ale IPC și în efectele de bază asociate, ce se vor manifesta începând cu trimestrul IV 2018. Principalele influențe provin din majorările semnificative din ultimele luni ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, precum și din accelerarea creșterii prețului combustibililor, în condițiile ascensiunii cotațiilor petrolului și ale reintroducerii supraaccizei la carburanți; efecte similare derivă și din creșterea prețului produselor din tutun, în principal ca urmare a majorării accizei specifice și într-o măsură mai mică din mărirea prețurilor LFO.

Unii membrii ai Consiliului au subliniat că probabila urcare mai pronunțată și relativ persistentă a ratei anuale a inflației semnificativ deasupra limitei de sus a intervalului țintei riscă să dezancoreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze pe această cale efecte secundare importante, mai ales pe fondul presiunilor în urcare ale factorilor fundamentali, implicit să amplifice eforturile și costurile readucerii sub control a inflației. În conjunctura actuală, riscul este amplificat de potențiala creștere peste așteptări a unor prețuri administrate, dar mai ales a prețului internațional al petrolului, relevantă fiind considerată, de asemenea, relația dintre prețurile interne și dinamica cursului de schimb al leului. S-a subliniat în acest context, în mod repetat, nevoia ancorării anticipațiilor pe termen mediu și a calmării celor pe termen mai scurt, inclusiv din perspectiva credibilității băncii centrale.

S-a arătat în același timp că inflația de bază este așteptată să-și continue accelerarea de-a lungul întregului orizont de prognoză, chiar dacă într-un ritm mai temperat decât în prognoza anterioară, rata anuală a inflației CORE2 ajustat fiind anticipată să urce la 3,4 la sută în decembrie 2019 și apoi la limita de sus a intervalului țintei în martie 2020; astfel, componenta de bază a inflației este unica responsabilă de cantonarea ratei anuale prognozate a inflației în jumătatea superioară a intervalului țintei, pe parcursul anului 2019 și ulterior.

S-a sesizat că poziționarea relativ mai joasă a traiectoriei prognozate a ratei anuale a inflației CORE2 ajustat este consecința cvasi-integrală a reevaluării în sens descendent, atât retrospectiv, cât și în perspectivă, a amplitudinii estimate ale gap-lui pozitiv al PIB, în contextul revizuirii ample a seriei istorice de date privind creștere economică. S-a observat că, deși relativ diminuate în raport cu prognoza anterioară, presiunile inflaționiste generate de poziția ciclică a economiei sunt așteptate să-și continue creșterea în prima parte a acestui an și apoi să se mențină aproape neschimbate până spre mijlocul anului viitor; totodată, descreșterea lor pe orizontul mai îndepărtat de timp va fi probabil mai înceată, în condițiile în care reintrarea deviației pozitive a PIB pe o traiectorie descendentă se anticipează a avea loc doar spre mijlocul anului viitor, respectiv cu o întârziere de aproape două trimestre față de prognoza anterioară, iar ritmul restrângerii ulterioare a acesteia este sensibil mai lent. Pe deasupra, presiuni inflaționiste ușor mai intense, chiar și în raport cu prognoza din februarie, sunt anticipate să decurgă, mai cu seamă în prima parte a orizontului prognozei, din trendul mai pronunțat ascendent al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, iar unele relativ mai temperate inițial, dar în creștere progresivă, din dinamica prețurilor importurilor.

Evaluând noul pattern anticipat al excedentului de cerere agregată, membrii Consiliului au remarcat că previziunile actualizate reconfirmă dinamica creșterii economice prognozată anterior pentru anul în curs, dar o revizuiesc considerabil în sus pe cea aferentă anului 2019. Prin urmare, se anticipează o decelerare relativ pronunțată a expansiunii economice în 2018, succedată însă de o încetinire sensibil temperată în 2019, ritmul ei prognozat rămânând astfel deasupra celui potențial în 2018 și coborând doar ușor sub acesta în anul următor. S-a arătat că perspectiva presupune o relativă atenuare, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, a caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018, urmată de imprimarea unui caracter cvasi-neutru acesteia în 2019, precum și o temperare notabilă a creșterii venitului disponibil real al populației pe orizontul prognozei. Ea prezumă totodată că pe parcursul acestui an condițiile monetare își vor atenua sensibil caracterul acomodativ și că spre finele anului 2019 acestea vor deveni marginal restrictive, având, însă, ca ipoteze și o relativă îmbunătățire a absorbției fondurilor europene, precum și ameliorarea perspectivei creșterii economice în zona euro/UE și pe plan global.

Membrii Consiliului au evidențiat rolul determinant pe care va continua probabil să-l dețină consumul privat în creșterea economică, chiar dacă în diminuare, precum și cerința sporirii aportului formării brute de capital fix, anticipat a fi modest și în acest an, dar în ușoară ascensiune. Din această perspectivă a fost reiterată importanța investițiilor publice și a fondurilor europene, dar și a încrederii investitorilor locali și a celor nerezidenți, condiționată de fundamentele economiei, inclusiv de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanță și a celui legislativ. S-a observat, totodată, că exportul net este așteptat să-și mărească contribuția negativă la creșterea PIB și s-au exprimat preocupări legate de probabila menținere pe un trend ascendent a ponderii deficitului de cont curent în PIB, subliniindu-se nevoia de evitare/minimizare a pierderilor de competitivitate a economiei.

În urma analizei, membrii Consiliului au considerat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin creșterea cu încă 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară. În sprijinul abordării au fost invocate și riscurile în sens ascendent la adresa perspectivei inflației induse de gradul înalt de tensionare a pieței muncii și de deficiențele ei structurale, cu potențial impact peste așteptări asupra dinamicii salariilor, implicit asupra costurilor firmelor. Au fost semnalate și caracteristicile execuției bugetare din primul trimestru al anului, precum și eventuala creștere relativ mai solidă a economiei zonei euro și a celei globale în 2018, în contextul expansiunii sincronizate peste trend a economiilor dezvoltate și a celor emergente, favorizată și de prelungirea caracterului relaxat al condițiilor financiare, precum și de stimulul fiscal aplicat economiei americane. Unii membri ai Consiliului au subliniat că ridicarea ratei dobânzii de politică monetară este necesară și pentru a proteja credibilitatea băncii centrale în contextul actual.

Membrii Consiliului au apreciat aceste riscuri ca fiind dominante în actualul context. Au fost însă remarcate și incertitudinile legate de realizarea investițiilor publice și a programului de atragere de fonduri europene. S-au făcut, de asemenea, referiri la tendința încrederii populației și a companiilor, precum și la potențialul impact mai mare exercitat asupra venitului disponibil real al populației de majorarea prețului combustibililor și a tarifelor unor utilități.

Din perspectiva mediului extern, au fost menționate persistența inflației scăzute în zona euro și în alte țări din UE, precum și conduita politicilor monetare ale băncilor centrale majore, o relevanță sporită fiind atribuită abordării BCE și celei a băncilor centrale din regiune. În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. S-au evidențiat și riscurile la adresa perspectivei creșterii economice în zona euro și la nivel global venite din eventuala escaladare a protecționismului comercial și a unor tensiuni geopolitice.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, de la nivelul de 2,25 la sută, majorarea la 1,50 la sută a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, de la 1,25 la sută și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută, de la 3,25 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.