Banca Nationala a Romaniei (BNR) a innoit astazi operatiunea de atragere de depozite din piata monetara lansata saptamana trecuta, pentru prima dupa 11 ani, pentru a steriliza excesul de lichiditate, cu scopul de a influenta cresterea dobanzilor interbancare la nivelul dobanzii de referinta.
Efectul a fost evident: ROBOR (rata dobanzilor la depozitele plasate) pe termen scurt, overnight, a urcat de la 1,48% la 1,64%, in timp ce ROBOR la 3 luni, indicele in functie de care se seteaza dobanzile la creditele cu dobanda variabila in lei, inclusiv cele Prima Casa, a crescut de la 2,13% la 2,22%, aproape de nivelul ratei de referinta, de 2,25%.
ROBOR la 6 luni, de asemenea un indice pentru dobanzile la creditele in lei, a crescut de la 2,46% la 2,49%.
Suma oferita de BNR la licitatia de astazi pentru atragerea de depozite a fost de 18,080 miliarde lei, usor mai redusa decat valoarea de saptamana trecuta, de 18,665 miliarde lei. Ca si saptamana trecuta, intreaga suma oferita a fost adjudecata, ceea ce inseamna ca bancile dispun de sume de bani in exces in conturi.
In primele trei luni ale anului, bancile au plasat la BNR excedente importante de lichiditati in facilitatea de depozit, pentru care incaseaza o dobanda de 1,25%: 15 miliarde lei in ianuarie, 19,4 miliarde lei in februarie si 16,8 miliarde lei in martie, comparativ cu doar 9 miliarde lei in martie 2017.
Bancile vor fi fericite astfel sa primeasca de la BNR o dobanda destul de ridicata, de 2,25%, cu un punct peste cea aferenta facilitatii de depozit si cu peste doua puncte peste cea platita de ele la depozitele clientilor.
De ce a trecut BNR la operatiunea de atragere de depozite
BNR a decis sa treaca la operatiunea de atragere de depozite, prin care dreneaza excesul de lichiditate din piata bancara, dupa ce a constatat ca surplusul de bani din conturile bancilor le determina pe acestea sa mentina dobanzile din piata monetara, precum si pe cele pentru depozitele clientilor, la niveluri mai mici decat ar fi normal, in conditiile in care BNR a majorat de doua ori dobanda de referinta la inceputul anului, de la 1,75% la 2,25%.
Comparativ, in Polonia, ROBOR-ul lor, WIBOR, se afla in jurul a 1,7%, peste rata de referinta de 1,5%. (vezi aici dobanzile din tarile vecine)
In minuta sedintei de politica monetara din 4 aprilie, cand BNR nu a majorat dobanda, in ciuda asteptarilor analistilor, se subliniaza ca excesul substantial de lichitate a impiedicat bancile sa majoreze dobanzile:
“S-a remarcat și ecartul ușor mărit dintre rata dobânzii la creditele noi și cea aferentă depozitelor noi la termen, reflectând parțial o transferare mai lentă asupra celor din urmă a majorării ratei dobânzii de politică monetară, probabil și pe fondul excedentului substanțial de lichiditate de pe piața monetară, care, este însă în mare parte tranzitoriu. S-a considerat că transmisia efectelor asupra pieței a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă.”
In aceste conditii, BNR a decis “continuarea ajustării conduitei politicii monetare, eventual și prin utilizarea altor pârghii decât cea a ratei dobânzii de politică monetară”, adica prin atragerea de depozite.
BNR a preferat sa mentina dobanda de referinta si sa recurga la drenarea lichiditatii luand in calcul si riscurile aferente incetinirii cresterii economice:
“S-au mai adus ca argumente riscurile potențial generate de conduita și calitatea politicii fiscale, precum și de evoluția costurilor firmelor, inclusiv în contextul gradului înalt de tensionare a pieței muncii, la care se alătură revizuirile recente în sens ascendent ale prognozelor privind creșterea economică în anul 2018 în zona euro și UE, dar și pe plan global, efectuate de bănci centrale și de instituții financiare internaționale.
Membrii Consiliului au convenit că din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare, esențiale sunt dozajul și cadența ajustării ratei dobânzii de politică monetară și mersul ratelor dobânzilor de pe piața monetară. S-a considerat că actualul context justifică o menținere a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de acum. S-au făcut referiri și la ritmul incert de redresare a investițiilor în acest an - condiționat inclusiv de realizarea programului de atragere a fondurilor europene -, precum și la noile inițiative legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra activității de creditare și a mecanismelor de soluționare a creditelor neperformante, dar și asupra transmisiei monetare, a percepţiei investitorilor şi a primei de risc suveran.” (vezi aici minuta BNR)
Utilizarea de catre BNR a acestui nou instrument de politica monetara, atragerea de depozite, a determinat analistii bancilor sa fie mai ponderati in privinta noilor majorari ale dobanzii de politica monetara.
Analistul BCR, Horia Braun-Erdei, considera ca s-au echilibrat sansele ca BNR sa majoreze din nou dobanda la urmatoarea sedinta, din 7 mai.
Pe de alta parte, analistul ING, Ciprian Dascalu, este sigur ca BNR va creste dobanda la 2,5% luna viitoare, in schimb nu mai este certa o noua majorare a ratei de referinta in acest an, pana la 2,75%, cum estima initial.
