Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

În şedinţa din 4 aprilie 2018 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an;

- Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3,25 la sută pe an;

- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Rata anuală a inflației a înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32 la sută, de la 3,32 la sută în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72 la sută, uşor sub nivelul prognozat. Principalele cauze țin de efectele de bază asociate reducerilor și eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale și energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8 la sută în ianuarie şi 2,9 la sută în februarie 2018, de la 2,4 la sută în decembrie 2017. Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, dar și influențele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul prețurilor serviciilor.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să crească până la 1,7 la sută în ianuarie şi 2,1 la sută în februarie 2018, de la 1,3 la sută în luna decembrie 2017; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,6 la sută în februarie, de la 1,1 la sută în luna decembrie 2017.

Creșterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuși robustă, la 6,9 la sută, după nivelul de 8,8 la sută atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză. Pe partea cererii, principalul determinant al creşterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, deși cu o contribuție diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creștere a fost adus de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net și-a mărit în schimb contribuția negativă la avansul PIB. Pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală (servicii, industrie, construcţii, impozite nete).

Pe ansamblul anului 2017, creșterea economică a accelerat la 7 la sută, în condițiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar și a unui aport negativ în creştere a exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB.

Datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 relevă menținerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producției industriale, precum și a celei aferente activității de comerț și servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creştere a salariului net real.

Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în trimestrul I 2018, în contextul creşterii uşoare a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului. Pe ansamblul primelor două luni ale anului 2018, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut la nivelul mediei trimestrului IV 2017. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 62,9 la sută la sfârşitul lunii februarie (de la un minimum de 35,6 la sută în mai 2012). Pe ansamblul anului 2017 dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat (5,6 la sută) s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii și a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului țintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului.

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea prețurilor administrate și a celor volatile; ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condițiile de pe piața muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluţia economiei și a inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an; totodată, a decis menţinerea la 1,25 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și evoluţia reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 16 aprilie 2018, la ora 15:00.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 mai 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.