“Numai bou-i consecvent!” a raspus senatorul PNL Daniel Zamfir la intrebarea daca e dispus sa negocieze cu bancile si IFN-urile alte plafoane pentru dobanzile la credite fata de nivelurile de 18% la creditele de consum si de 2,5 ori peste dobanda BNR la creditele ipotecare, propuse in proiectul de lege initiat de el, adoptat deja de Senat si care urmeaza sa fie discutat saptamana viitoare la Camera Deputatilor.
“Fireste ca sunt dispus sa ascult toate argumentele, de altfel am avut intalniri si voi mai avea cu reprezentantii bancilor si IFN-urilor, numai ca pana acum nu m-au lamurit. Mi-au spus ca DAE nu e relevanta, ca de fapt se plateste mai putin decat indica DAE, insa nu mi-au explicat clar mecanismul”, a spus Zamfir.
Influenta sa in sustinerea legii a scazut insa drastic in ultimul timp, intrucat PNL nu-l mai sustine, dupa ce seful PNL, Ludovic Orban, a cerut sa fie exclus din partid, iar forma finala a legii va fi decisa in Camera Deputatilor, unde PSD are majoritatea.
In proiectul de lege a lui Zamfir, votat de Senat, se propune plafonarea dobanzilor pentru creditele ipotecare la 2,5 ori peste dobanda legala a BNR, de 2,25% in prezent, adica 5,6%, nivel situat peste media dobanzilor la creditele ipotecare calculata de BNR, de 5,02% in februarie.
Si plafonul de 18% propus pentru creditele de consum se afla cu mult peste DAE medie la creditele pentru consum calculata de BNR, de 10,74%.
Plafonul de 18% este insa sub nivelul dobanzilor la cardurile de credit practicate de multe banci, care ajung aproape de 40% pe an, cu toate ca exista oferte cu niveluri si sub acest plafon, in jurul a 12%-15%.
De asemenea, plafonul de 18% este sub costurile percepute de majoritatea IFN-urilor care acorda credite de consum, precum Cetelem, BRD Finance, TBI Credit, Unicredit Consumer Finance, ERT Retail Services, BT Direct, Garanti Credit de Consum.
Problema este ca acest nivel absolut, nu raportat la dobanda BNR sau la dobanda medie a pietei, ar putea afecta functioarea libera a pietei, in conditiile unor rate de dobanzi mai ridicate.
Acesta este si motivul pentru care un studiu al Comisiei Europene recomanda stabiliarea plafoanelor in functie de dobanda medie a pietei. (vezi aici detalii)
Acelasi studiu subliniaza ca cele mai afectate de plafonarea dobanzilor sunt IFN-urile care acorda credite de valori mici, pe termene scurte (payday loans) si unor categorii de clienti cu risc ridicat, astfel incat dobanzile practicate de acestia sunt mult mai mari decat plafoanele stabilite de autoritati.
In cazul stabilirii unor plafoane de dobanda prea mici pentru aceste tipuri de credite, unele IFN-uri s-ar putea sa nu-si mai poata sustine activitatea si sa se retraga din piata, cum a fost cazul Provident in Slovacia.
De altfel, profesorii de economie au avertizat intr-un apel adresat Parlamentului ca legea de plafonare a dobanzilor ar putea avea efecte negative, precum incurajarea camatariei. (vezi aici detalii)
Costul efectiv al acestor imprumuturi este insa destul de redus, dat fiind ca e vorba de imprumuturi mici pe perioade scurte, de regula de cateva luni, de aceea DAE in aceste cazuri nu este relevanta, intrucat cu cat un imprumut este mai mic si pe o perioada mai scurta, cu atat DAE este mai mare, iar cu cat perioada de creditare este mai mare iar valoarea creditului mai ridicat, cu atat DAE este mai mica.
