Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a declarat, in cadrul unei conferinte gazduita de BNR, pe tema educatiei financiare:
“Populația, in extenso, trebuie să cunoască noțiunile economico-financiare pentru a face față complexității produselor financiare din ziua de astăzi, dar și complexității vieții de zi cu zi. Altfel, oricând, un eșec poate să fie transferat pe operațiunea propriu-zisă.
De exemplu, creditul riscă să nu mai fie credit, să ajungă un fel de donație cu accept numai dintr-o singură parte și cu argumentația că nu este dată înapoi, și nu mai e credit pentru că debitorul nu a înțeles despre ce este vorba. Acest lucru ar bulversa total mecanismele financiare, economice, practic, o asemenea accepție ar distruge piața creditului și ar crea multiple probleme în lanț în funcționarea economiei de piață.”
Mugur Isarescu are dreptate, in teorie: un credit nu poate fi o donatie.
Nu se poate spune, insa, ca romanii, “in extenso”, cred ca un credit este o donatie. Dimpotriva, probabil ca majoritatea romanilor sunt constienti ca un credit inseamna a lua bani cu o dobanda, adica un cost.
In practica, asadar, afirmatia guvernatorului BNR nu se confirma. Poate fi considerata chiar o desconsiderare a nivelului de educatie al romanilor.
Bancherul.ro are suficienta experienta in relatia cu clientii bancilor pentru a afirma fara ezitare ca toti romanii care au credite si au intampinat diverse probleme cu rambursarea acestora, chiar cei care au ajuns sa dea in judecata bancile, nu au urmarit sa scape de datorii, nu sunt de rea-credinta, cum se spune. Ei doar s-au simtit inselati sau pacaliti de banci, din diverse motive, majoritatea justificate: fie le-au fost majorate dobanzile, desi indicii de referinta, precum EURIBOR sau LIBOR, au scazut sub 0, fie rata la creditele in valuta, in special la franci elvetieni, li s-a dublat, fara ca bancile sa-i ajute sa traverseze cu bine perioada de criza sau au facut-o foarte tarziu, dupa multe scandaluri si proteste.
De exemplu, Raiffeisen Bank a lansat o oferta de conversie in lei a creditelor in franci elvetieni, cu un discount de 25% din datorie, abia anul trecut, la aproape 10 ani de la izbucnirea crizei.
De altfel, chiar Mugur Isarescu a recomandat bancilor sa imparta cu clientii povara deprecierii leului fata de francul elvetian, dupa scadalul francilor elvetieni din 2015.
Romanii nu au cerut sa fie iertati de datorii, ci sa achite un cost corect al creditului.
Intr-adevar, au existat avocati extremisti si populisti care au cerut judecatorilor dobanzi 0 la creditele de la unele banci (cum a fost cazul BCR) sau conversia creditelor in franci la cursul din data acordarii. Iar Bancherul.ro a fost, probabil, singura publicatie care a scris corect si obiectiv despre aceste procese, acceptand comentarii cu injurii, in spiritul libertatii de exprimare, in timp ce majoritatea le-au facut avocatilor reclama gratuita, iar unele chiar le-au tinut partea fatis.
Iar justitia a facut, pana la urma, dreptate: a amendat bancile care au practicat dobanzi netransparente sau comisioane ridicate, considerandu-le clauze abuzive, dar fara sa accepte plata creditelor cu dobanda 0 sau convertite la cursul istoric. Iar Curtea Constitutionala nu a permis aplicarea legii privind darea in plata in conditiile adoptate de parlamentarii populusti influentati de avocatii extremisti, ci doar daca judecatorii constata existenta impreviziunii, in timp ce legea privind conversia creditelor in valuta la cursul istoric a fost declarata ilegala integral.
“Populația, in extenso, trebuie să cunoască noțiunile economico-financiare pentru a face față complexității produselor financiare din ziua de astăzi, dar și complexității vieții de zi cu zi”, spune Mugur Isarescu, repetand atributul complexitate dupa notiunile economico-financiare si in fata vietii de zi cu zi.
Din istoria bancara a ultimilor aproape 10 ani am invatat, in primul rand, ca educatia financiara, la fel ca alte notiuni din alte domenii, nu se invata decat in mod critic, analitic si mai ales prin practica.
Simpla cunoastere a notiunilor economico-financiare nu inseamna educatie financiara. Mai ales atunci cand respectivele notiuni fac parte din oferte si contracte de vanzare de produse si servicii bancare oferite de societati comerciale ale caror principal interes este profitul.
Pentru ca o persoana cu educatie medie, adica marea majoritate a populatiei, stie ce este un credit, un card sau un depozit bancar. Tocmai pentru ca produsele financiar-bancare nu sunt, de fapt, niste produse complexe. Nu este nimic complex in a imprumuta niste bani, a depune niste bani in banca sau a face o plata.
Complexitatea despre care vorbeste guvernatorul Isarescu apare abia in practica, atunci cand detinatorii de conturi, carduri sau credite intampina diverse probleme, cauzate de notiuni si de prevederi contractuale in favoarea bancilor, reclame inselatoare, formule netransparente de modificare a dobanzii la credite, schimbarea conditiilor contractuale fara acordul clientului si in defavoarea acestuia, comisioane ascunse cu litere mici in stufoasele contracte furnizate de banci clientilor, problemele in plata ratelor la credite, precum raportarea la Biroul de Credit si multe alte cazuri.
Si educatia financiara referitoare la functionarea bancii centrale se face tot in practica, atunci cand apar diverse dispute pe teme de actualitate, cum a fost cazul recent al cresterii ROBOR-ului sau a cursului de schimb valutar. ROBOR-ul a devenit celebru abia cand oamenii au inceput sa aiba probleme cu ele. Nu ne invatam minte pana nu dam cu capul de pragul de sus al usii, spune un proverb.
Numai ca astfel de probleme practice in relatia clienti-banci nu sunt abordate si nu se regasesc in niciun proiect sau program de educatie financiara.
De aceea, unele proiecte de educatie financiara derulate de banci, precum site-uri, articole sau brosuri informative semnate de bloggeri, scriitori sau vedete nu sunt altceva decat niste jalnice reclame mascate ale propriilor produse, care ar trebui, de altfel, amendate de ANPC.
Educatie financiara adevarata inseamna, pe de o parte, articole de investigatie si analiza pe teme de actualitate din domeniul financiar-bancar, iar pe de alta parte un ajutor efectiv oferit clientilor bancilor care au diverse probleme in relatia cu banca, din care acestia invata insutit in compartie cu niste brosuri sau site-uri pline de cuvinte goale.
Dintre cele peste 1.000 de intrebari primite la Reclamatiibanci.ro, nimeni, dar absolut nimeni nu a intrebat ce e un credit, ce e un card sau cum se utilizeaza. Peste 90% dintre clientii bancilor au apelat la ajutorul nostru cu diverse probleme, mai mari sau mai mici, pe care bancile nu au reusit sau, in destul de multe situatii, nu au vrut sa le rezolve in beneficiul clientilor, pentru a nu pierde bani.
A raspunde la o problema concreta pusa de clientul unei banci, a-i rezolva rapid respectiva problema furnizandu-i informatii utile sau ajungand la o intelegere amiabila presupune un minim efort, niste resurse si mai ales o dedicatie pentru a face un lucru bun, dezinteresat, obiectiv, corect atat fata de furnizorul de servicii, cat si de utilizatorul acestora.
Se spune ca invatam doar din probleme si din greseli, de aceea bancile si BNR ar trebui sa accepte criticile din partea presei si a consumatorilor, sa le recunoasca si sa incerce sa le indrepte, pentru ca numai astfel isi pot imbunatati serviciile.
Multe banci prefera, insa, calea cea mai usoara: tiparesc niste brosuri, fac un site cu niste informatii inutile sau organizeaza o conferinta pompoasa si spun ca au facut un proiect de educatie financiara.
Cine se mai incumeta, dupa ideea Reclamatiibanci.ro, sa aloce un numar de telefon si o platforma online (aplicatie) la care sa raspunda non-stop si in timp real la problemele clientilor bancilor si sa incerce sa le rezolve, si unde se existe si o lista lunga cu cele mai frecvente probleme in relatia cu banca si cum pot fi rezolvate rapid? Si din care atat clientii cat si bancile pot invata, in timp real si din experiente practice? Acela poate spune ca face, intr-adevar, educatie financiara.
Pana atunci, Mugur Isarescu va tot cuvanta de la pupitrul BNR despre complexitatea produselor financiare si despre cat de needucati sunt romanii, iar bancile se vor preface in continuare ca deruleaza proiecte de educatie financiara.
La teorie, la cuvantari, la brosuri, reviste, reclame, site-uri si conferinte de educatie financiara stam foarte bine. Practica, insa, ne omoara, cu adevarat.