Bancile au facut depozite la Banca Nationala a Romaniei (BNR) in valoare de 20 de miliarde de lei in luna februarie, in crestere de la 15 miliarde lei in luna precedenta, pentru care incaseaza dobanzi chiar si de 20 de ori mai mari decat platesc ele pentru economiile populatiei.

BNR a majorat, la inceputul lunii februarie, cu un sfert de punct, dobanda la facilitatea de depozit, la 1,25%, odata cu cresterea dobanzii de referinta la 2,25%, de la 2% cat era in ianuarie.

Dobanda medie platita bancilor de BNR pentru facilitatea de depozit in februarie, de 1,21%, este chiar si de peste 20 de ori mai ridicata decat cea achitata de unele banci pentru economiile populatiei.

De exemplu, BCR, cea mare banca din Romania, plateste clientilor persoane fizice o dobanda de doar 0,05% pentru depozitele la termen de o luna, de peste 24 de ori mai mica decat cea pe care o incaseaza pentru depozitele plasate la BNR.

BCR nu a modificat nivelul dobanzilor la depozite din 1 iunie 2017, cu toate ca intre timp dobanzile au crescut semnificativ fata de nivelul din vara anului trecut.

Banca Transilvania, a doua mare banca dupa valoarea activelor, plateste o dobanda mult mai mare decat BCR pentru un depozit la o luna: 0,5%, care insa ramane de 2,5 ori mai mica decat dobanda BNR pentru facilitatea de depozit.

Nivelul foarte ridicat al volumului de depozite plasate de banci la BNR este un indicator pentru excesul de lichiditate din sistemul bancar.

Gestionarea lichiditatii, un instrument clasic de politica monetara

In ultimii ani, in conditiile unui exces de lichiditate pe piata bancara si a unei inflatii negative, dobanda la facilitatea de depozit a fost coborata pana la un minim de 0,25%, inca din vara lui 2014, aceasta devenind de facto rata de referinta, pentru ca dobanda de politica monetara a fost mentinuta artificial la 1,75%, pentru o mai mare stabilitate, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Insa in septembrie 2017 a aparut brusc un deficit de lichiditate, care a dus la cresterea rapida a dobanzilor ROBOR, si care a determinat BNR sa inceapa, in octombrie, ciclul de intarire a politicii monetare, prin cresterea dobanzii la facilitatea de depozit de la 0,25% la 0,5%, in timp ce rata facilitatii de creditare Lombard a scazut la 3%, iar rata de referinta a ramas neschimbata, la 1,75%.

In noiembrie, BNR a majorat din nou dobanda la facilitatea de depozit la 0,75%, iar rata Lombard a fost diminuata la 2,75%, dobanda de referinta fiind mentinuta la acelasi nivel.

In acelasi timp, s-a trecut la o noua strategie de politica monetara: gestionarea stricta a lichiditatii, fata de una adecvata pana atunci, in paralel cu un curs de schimb valutar mai flexibil.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a explicat, la inceputul lunii noiembrie, ca “gestionarea ferma a lichiditatii” a devenit o conduita standard a politicii monetare: “pentru ca asa se face in conditii de tintire a inflatiei: gestionezi mult mai strans lichiditatea.”

Isarescu a precizat ca BNR trece astfel de la etapa de politica monetara specifica tarilor in tranzitie, in care a practicat o tintire mai blanda a inflatiei, cunoscuta in teoria de politica monetara drept “mild inflation targeting”, in combinatie cu un curs de schimb liber, dar controlat in cazul unor variatii puternice (managed floating), la un regim nou de tintire deplina a inflatiei “fully fledged inflation targeting”, precum si la o gestionare mai flexibila a cursului. (vezi aici declaratiile )

Dar in ciuda noii strategii de gestionare stricta a lichiditatii, in noiembrie, lichiditatea din sistemul bancar a continuat sa scada substantial: depozitele bancilor la BNR au fost de doar 0,2 miliarde lei. Consecinta: ROBOR la 3 luni a crescut de la 1,88% la 2,20%, desi banca centrala a continuat sa furnizeze bancilor lichiditati prin repo.

Lichiditatea bancilor a revenit insa la 2,3 miliarde in decembrie, astfel ca ROBOR la 3 luni a mai scazut la 2% pe an, iar BNR a intrerupt furnizarea de lichiditati prin repo.

A revenit excesul de lichiditate

In ianuarie 2018, excesul de lichiditate din piata bancara a revenit la un nivel foarte ridicat, chiar si in comparatie cu anul trecut, insa BNR a decis sa majoreze dobanda de referinta la nivelul celei din piata interbancara, de 2%, in paralel cu cresterea ratei pentru depozitele atrase de la banci la 1%, din cauza rabufnirii inflatiei.

Volumul depozitelor bancilor la BNR a urcat in ianuarie la 15 miliarde lei, fata de numai 2 miliarde lei in decembrie si mai mult decat in inuarie 2017, cand era de 14 miliarde lei.

Cu toate acestea, ROBOR la 3 luni nu a mai scazut, mentinandu-se aproape de 2%, nivelul dobanzii de referinta a BNR.

Intrebat, de Bancherul.ro, in ce conditii a reaparut excedentul de lichiditate din piata bancara si de ce a fost majorata, in acest caz, si dobanda la facilitatea de depozit, care este un instrument de politica monetara pentru drenarea lichiditatilor in exces al bancilor, Isarescu a raspuns:

“Miscarile de lichiditate, atat de la sfarsitul anului precedent cat si de la inceputul acestui an au fost determinate in principal de operatiunile Ministerului de Finante, v-am mai explicat acest lucru. Cand ei utilizeaza, de exemplu, pentru plata unor scadente mari, banii sau sctocul in valuta, din asa-numitul buffer, apeleaza, bineinteles, la Banca Nationala. Noi pe de o parte suntem multumiti, pentru ca e rezerva noastra, nu rezerva imprumutata. Rezerva pe care o vedeti dumneavoastra stiti foarte bine ca e vorba de bani imprumutati si bani care au in contrapartida emisiunea monetara, acestia fiind banii Bancii Nationale, rezerva noastra. In momentul in care ei fac o astfel de operatie noi cu un ochi radem, pentru ca ne creste rezerva noastra, iar cu celalalt [plangem] pentru ca ne asteptam sa creasca lichiditatea in piata, pana cand? Pana cand economia reuseste sa absoarba acest relativ exces de lichiditate. Ati remarcat ca anul trecut, in mai putin de trei luni, excesul de lichiditate care a persistat aproape noua luni de zile, a fost absorbit pana la un relativ deficit de lichiditate. Speram ca prin aceste operatiuni pe care le facem sa micsoram aceste fluctuatii.”

In februarie, excesul de lichiditate din sistemul bancar a crescut si mai mult, la 20 miliarde lei.

In ciuda excesului de lichiditate, indicele dobanzilor la credite, ROBOR la 3 luni, nu a scazut, ci a mai crescut putin, cu 0,12 puncte procentuale, de la 1,97% la 2,09%, in finalul lunii, in conditiile in care bancile sa asteapta ca BNR sa mai majoreze dobanda de referinta. (vezi graficul)

Ce este facilitatea de depozit a BNR

Facilitatile permanente de depozit si creditare (Lombard) reprezinta una dintre cele trei principale intrumente de politica monetara ale BNR, alaturi de operatiunile de piata monetara (repo, reverse repo, atragere de depozite, acordare de credite, swap valutar) si rezervele minime obligatorii (RMO).

Potrivit BNR, facilitatile permanente au ca scop:

- absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt (o zi);

- semnalizarea orientării generale a politicii monetare

- stabilizarea ratelor dobânzilor pe termen scurt de pe piaţa monetară interbancară

Instituţiile de credit pot accesa din proprie iniţiativă cele două facilităţi permanente oferite de BNR.

Facilitatea de depozit permite plasarea unui depozit cu scadenţa de o zi la banca centrală, la o rată de dobândă predeterminată; rata dobânzii facilităţii de depozit reprezintă, în mod normal, pragul ratei dobânzii overnight a pieţei monetare.

Pe parcursul lunii februarie, ROBID overnight, rata dobanzii la depozitele atrase de pe piata monetara interbancara, s-a situat intre 0,85% la 1 februarie si 1,05% in 28 februarie, media fiind de 0,93%, asadar cu 0,28 puncte procentuale sunt dobanda medie platita de BNR bancilor pentru facilitatea de depozit (1,21%).

Facilităţile permanente ale BNR (conform prezentarii de pe site-ul BNR.ro)

Facilităţile permanente oferite de BNR (Regulamentul 1/2000 privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de BNR şi facilităţile permanente acordate de aceasta participanţilor eligibili) instituţiilor de credit au drept scop:

- absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt (o zi);

- semnalizarea orientării generale a politicii monetare

- stabilizarea ratelor dobânzilor pe termen scurt de pe piaţa monetară interbancară, prin coridorul format de ratele dobânzilor aferente celor două instrumente.

Instituţiile de credit pot accesa din proprie iniţiativă cele două facilităţi permanente oferite de BNR:

- facilitatea de creditare, care permite obţinerea unui credit cu scadenţa de o zi de la banca centrală, contra colateral, la o rată de dobândă predeterminată; această rată de dobândă constituie, în mod normal, un plafon al ratei dobânzii overnight a pieţei monetare;

- facilitatea de depozit, care permite plasarea unui depozit cu scadenţa de o zi la banca centrală, la o rată de dobândă predeterminată; rata dobânzii facilităţii de depozit reprezintă, în mod normal, pragul ratei dobânzii overnight a pieţei monetare.

Ratele dobânzilor la facilităţile permanente descriu un coridor simetric în jurul ratei dobânzii de politică monetară.

[1]

Comparatie intre dobanzile din Romania si Polonia

Pentru a afla daca discrepanta dintre dobanzile de referinta ale BNR si cele ale depozitelor bancare sunt o caracteristica pentru Romania, le-am comparat cu cele din Polonia, tara cea mai compatibila cu a noastra, conform opiniei guvernatorului Isarescu.

Diferenta dintre inflatie si dobanda de referinta este de 2,07 procente in Romania si de doar 0,6 puncte in Polonia.

Trebuie mentionat insa ca, dupa cum se stie, inflatia de la noi a fost influentata puternic de reducerea TVA, astfel ca in prezent are un nivel artficial, produs de efectul de baza, prin comparatia cu inflatia negativa de la inceputul anului trecut. BNR mentine, astfel, o dobanda de referinta mai mica decat ar trebui, la fel cum a mentinut-o anul trecut mai mare decat ar fi fost normal, asteptand sa scada la 3,5% la finalul acestui an, de la 4,32% in prezent.

Dobanzile la facilitatile de creditare si de depozit sunt setate identic in cele doua tari, cu un asa-zis coridor, adica diferenta de un punct in sus in cazul creditarii si in jos in cazul depozitelor.

Discrepanta majora o vedem insa la depozitele bancilor: dobanda medie la depozitele populatiei in Polonia este 1,6%, aproape dubla fata de cea din Romania.

In cazul primelor banci din cele doua tari, BCR, respectiv PKO, contrastul este si mai izbitor: 0,15% in cazul unui depozit la 3 luni la BCR si 1,5% la PKO, aceasta fiind o banca locala, spre deosebire de BCR, detinuta de austriecii de la Erste Bank.

In concluzie, desi dobanda BNR la facilitatea de depozit este setata dupa acelasi model ca in Polonia, influenta acesteia asupra dobanzilor la depozitele bancare se pare ca nu este eficienta, dat fiind ca nivelul acestora este atat de mic.

Ineficienta transmiterii politicii monetare poate fi determinata si de factorul lichiditatii din piata bancara, dat fiind excesul de bani din primele doua luni ale anului.

(articol actualizat in cursul zilei de 8 martie 2018, cu informatii suplimentare privind facilitatea de depozit a BNR ca instrument de politica monetara, declaratii ale guvernatorului BNR, comparatie intre dobanzile din Romania si cele din Polonia)