Banca Nationala a Romaniei (BNR) lupta sa-si atinga tinta de inflatie de maxim 3,5% si in acest an, dupa ce in 2017 a reusit sa o mentina la 3,32%, fara sa fie nevoita sa majoreze dobanda de referinta, desi preturile au rabufnit in ultimele luni, in contextul scumpirii carburantilor si a energiei electrice.

Preturile sunt prognozate de BNR sa mai creasca in primul trimestru din acest an pana aproape de 4%, dar apoi va urma o tendinta de scadere, pentru ca la finalul anului sa coboare iar sub 3,5% pe an, maximul permis de banca nationala.

BNR considera ca in prezent nu cresterile de preturi reprezinta pericolul real, cat asteptarile publicului ca acestea se vor mentine la niveluri ridicate (anticipatiile inflationiste, in jargonul BNR).

Acesta a fost principalul motiv pentru care BNR a majorat astazi dobanda de referinta, pentru a doua oara in acest an, la 2,25%, dupa ce in ianuarie a adus-o de la 1,75% la 2%.

“Masura pe care am luat-o astazi practic urmareste sa juguleze anticipatiile privind inflatia, ca sa folosesc un cuvant cam tare, dar acesta este scopul nostru”, a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul briefingului cu presa de astazi, dupa decizia de majorare a dobanzii.

“Inflatia este acum determinata in mare masura de unele preturi administrate si de pretul titeiului, iar ceea ce urmarim este ca aceasta crestere a preturilor sa nu se transmita in anticipatiile publicului, a populatiei si corporatiilor. Pentru ca, intr-o asemenea eventualitate, dobanzile la credite ar creste mult mai mult. Deci chiar daca pare paradoxal, noi urmarim in esenta sa temperam inflatia si odata cu ea sa temperam si majorarile de dobanzi.”

Mugur Isarescu a precizat ca inflatia in crestere din primele luni ale anului este mai mult un efect statistic:

“Pana spre Pasti vom avea cresteri de preturi, insa acestea reflecta mai degraba inflatia trecuta, pentru ca este vorba de inflatie anuala, este o chestiune statistica, nu este greu de inteles. Deci noi cand spunem ca inflatia din trimestrul intai si pana in primavara acestui an va creste pe termen scurt, nu inseamna neaparat ca acele cresteri lunare vor fi mari. Inseamna, de exemplu, ca in ianuarie anul trecut am avut o inflatie negativa, minus 0,1-0,2% (-0,19% n.r.) iar ea se adauga la cresterile de preturi din ianuarie anul curent. Deci rugamintea noastra este sa intelegeti acest lucru si sa evitati sa spuneti ca “Banca Nationala prognozeaza cresteri mari de preturi”. Nu prognozam. Cresterile importante de preturi sunt in spate, in septembrie-octombrie anul trecut si ceea ce s-a intamplat deja in ianuarie. Am putea spune, deci, ca a trecut inflatia? Nu, pericolul este ca vazand aceste cifre, dumneavoastra si altii, corporatiile sa-si schimbe anticipatiile. Ei au avut incredere pana acum ca inflatia va fi mica. Deci cu asta ne luptam, cu anticipatiile, de aceea reactionam.”

“Ne batem cu inflatia”

Guvernatorul a subliniat ca BNR este decisa “sa se bata cu inflatia”, fiind dispusa sa-si asume si anumite riscuri, precum cresterea deficitului extern:

“Ceea ce spunem in acest comunicat (privind majorarea dobanzii de referinta) este ca incercam sa jugulam anticipatiile privind inflatia. Urmarim pur si simplu ca dupa acest varf de inflatie din primele luni ale anului sa aducem curba inflatiei inapoi in tinta. Asta inseama ca vom fi foarte atenti la evolutia preturilor si vom lua deciziile pe cale de consecinta. Ne batem cu inflatia, suntem in lupta cu ea si intr-un fel acceptam sa se faca si anumite ajustari, adica ne uitam ca nu cumva lupta noastra cu inflatia sa miste dezechilibrele din planul preturilor in planul deficitului extern. Nu am dori acest lucru. E foarte greu ceea ce incercam, dar incercam acest lucru.”

ROBOR-ul va creste marginal

Intrebat, de Bancherul.ro, ce se va intampla cu dobanzile la credite in urma majorarii dobanzii de referinta, Mugur Isarescu a raspuns:

“Cred ca ROBOR-ul la 3 luni, cel care influenteaza rata dobanzilor la creditele in lei va urma intr-o anumita perioada de timp majorarea de astazi si in consecinta creditele in lei se vor scumpi, sa spunem, marginal. De ce spun marginal: pentru ca majorarile nu sunt de amploare. Daca ne gandim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobanzii la creditele in lei, in urma cu cativa ani aceasta s-a situat la 5-6 la suta. Ca doar stim de unde am plecat. Majorarea este marginala. Mai trebuie sa avem in vedere si rata inflatiei.”

Intrebat in ce conditii a reaparut excedentul de lichiditate din piata bancara si de ce a fost majorata, in acest caz, si dobanda la facilitatea de depozit pentru drenarea lichiditatilor in exces al bancilor, guvernatorul a raspuns:

“Miscarile de lichiditate, atat de la sfarsitul anului precedent cat si de la inceputul acestui an au fost determinate in principal de operatiunile Ministerului de Finante, v-am mai explicat acest lucru. Cand ei utilizeaza, de exemplu, pentru plata unor scadente mari, banii sau sctocul in valuta, din asa-numitul buffer, apeleaza, bineinteles, la Banca Nationala. Noi pe de o parte suntem multumiti, pentru ca e rezerva noastra, nu rezerva imprumutata. Rezerva pe care o vedeti dumneavoastra stiti foarte bine ca e vorba de bani imprumutati si bani care au in contrapartida emisiunea monetara, acestia fiind banii Bancii Nationale, rezerva noastra. In momentul in care ei fac o astfel de operatie noi cu un ochi radem, pentru ca ne creste rezerva noastra, iar cu celalalt [plangem] pentru ca ne asteptam sa creasca lichiditatea in piata, pana cand? Pana cand economia reuseste sa absoarba acest relativ exces de lichiditate. Ati remarcat ca anul trecut, in mai putin de trei luni, excesul de lichiditate care a persistat aproape noua luni de zile, a fost absorbit pana la un relativ deficit de lichiditate. Speram ca prin aceste operatiuni pe care le facem sa micsoram aceste fluctuatii.”