Politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei (BNR) de gestionare a lichiditatii de pe piata bancara derulata in ultima perioada are efecte ciudate: bancile primesc pentru depozitele atrase de banca centrala dobanzi de 1% pe an, in timp ce acestea platesc pentru depozitele populatiei dobanzi chiar si de 20 de ori mai mici.

Asta in conditiile in care bancile au din nou un exces important de lichiditate, dupa deficitul din ultimele trei luni ale anului trecut, care a determinat cresterea dobanzilor ROBOR: in ianuarie, bancile au depozitat la BNR 15 miliarde lei, fata de cele 2 miliarde lei din decembrie.

De exemplu, BCR, cea mai mare banca din Romania, are o dobanda de doar 0,05% pe an pentru depozitele la termen de o luna ale populatiei si doar 0,60% pentru economiile la termen de un an.

La Banca Transilvania, aflata pe locul doi, care de regula are printre cele mai ridicate dobanzi la economiile in lei, pentru depozitele la termen de o luna dobanda este 0,5%, la jumatate fata de cea achitata de BNR bancilor, iar la depozitele pe 12 luni, dobanda urca la 1,5%.

La BRD, a treia banca locala, dobanzile sunt intre 0,15% la depozitele pe o luna si 0,8% la cele pe 12 luni.

CEC Bank, banca traditionala pentru economiile romanilor, in special a celor in varsta si de la sate, plateste dobanzi de 0,1% la termen de o luna, iar pentru depozitele pe un an dobanda urca la 0,7%.

BCR nu a modificat dobanzile la depozite din luna iunie a anului trecut, in ciuda faptului ca din septembrie dobanzile pietei bancare au inceput sa creasca semnificativ: ROBID la 3 luni a crescut de la 0,6% in septembrie 1,6% in decembrie iar ROBOR la 3 luni de la 1% la 2%.

Conform statisticilor BNR, dobanda medie la depozitele noi la termene de pana la un an ale populatiei a crescut mult mai moderat decat dobanzile pietei interbancare: de la 0,72% in septembrie la 0,78% in decembrie 2017.

Cum a gestionat BNR lichiditatea si cum au crescut dobanzile

Cresterea ROBOR la 3 luni din septembrie, de la 0,92% la 1,58%, a avut loc pe fondul scaderii lichiditatilor din piata bancara, dar si in contextul rabufnirii inflatiei si a semnalelor transmise de BNR cu privire la iminenta cresterii ratei de referinta.

Astfel, lichiditatea in exces din sistemul bancar, masurata prin volumul depozitelor constituite de banci la BNR, pentru care incaseaza dobanda aferenta facilitatii de depozit, a scazut la 2,1 miliarde lei in septembrie, de la 4,8 miliarde in august.

Astfel ca BNR a fost nevoita in 3 octombrie sa ofere bancilor imprumuturi tip repo la termen de o saptamana de un volum record, de 9,3 miliarde lei. De ce nu a injectat BNR mai devreme lichiditatile in piata bancara, pentru a preveni cresterea dobanzilor? Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a raspuns ca BNR a trebuit sa astepte ca ROBOR sa ajunga la nivelul dobanzii referinta, de 1,75%, la care banca centrala imprumuta bancile.

De asemenea, in sedinta de a doua zi, din 4 octombrie, BNR a dat startul noului ciclu de inasprire a politicii monetare, prin majorarea dobanzii la facilitatea de depozit de la 0,25% la 0,5%, in timp ce dobanda la faciliatea de creditare a continuat sa scada cu un sfert de punct, la 3%, dobanda de referinta fiind mentinuta la 1,75%.

In octombrie, lichiditatea din sistemul bancar s-a mentinut la 2,1 miliarde lei, astfel ca dobanda ROBOR la 3 luni a inregistrat o crestre usoara, de la 1,78% la 1,88%.

In sedinta de la inceputul lunii noiembrie, BNR a continuat sa ingusteze coridorul dintre cele doua facilitati, prin reducerea dobanzii de creditare Lombard la 2,75% si majorarea dobanzii la facilitatea de depozit pana la 0,75%, mentinand in continuare dobanda de referinta la 1,75%.

De asemenea, BNR a anuntat schimbarea strategiei de politica monetara: trecerea la gestionarea stricta a lichiditatii, fata de una adecvata pana atunci, in paralel cu un curs de schimb valutar mai flexibil.

In noiembrie, lichiditatea din sistemul bancar a scazut insa substantial: depozitele bancilor la BNR au fost de doar 0,2 miliarde lei. Consecinta: ROBOR la 3 luni a crescut de la 1,88% la 2,20%, desi banca centrala a continuat sa furnizeze bancilor lichiditati prin repo.

Lichiditatea bancilor a revenit insa la 2,3 miliarde in decembrie, astfel ca ROBOR la 3 luni a mai scazut la 2% pe an, iar BNR a intrerupt furnizarea de lichiditati prin repo.

A revenit excesul de lichiditate

In ianuarie 2018 BNR a decis sa majoreze dobanda de referinta la nivelul celei din piata interbancara, de 2%, in paralel cu cresterea ratei pentru depozitele atrase de la banci la 1%.

Totodata, guvernatorul BNR a subliniat ca dobanda de referinta devine, in sfarsit, dobanda de referinta in Romania, dupa ani buni de euroizare a pietei bancare.

In ianuarie 2018 insa vedem o revenire a excesului de lichiditate pe piata bancara: volumul depozitelor bancilor la BNR a urcat la 15 miliarde lei, fata de numai 2 miliarde lei in decembrie si mai mult decat in inuarie 2017, cand era de 14 miliarde lei.

Cu toate acestea, ROBOR la 3 luni nu a mai scazut, mentinandu-se aproape de 2%, nivelul dobanzii de referinta a BNR, ultima cotatie de astazi fiind 1,97%.

Asta pentru ca bancile se asteapta ca doanda de referinta a BNR sa mai creasca, consecinta fiind si o majorare a ratelor pietei interbancare ROBOR.

Se pune atunci intrebarea: ce facem cu excesul de lichiditate din piata bancara? Unde este controlul strict al lichiditatii anuntat de BNR? De ce prefera banca centrala sa plateasca bancile cu o dobanda mult mai ridicata decat cea cu care bancile isi rasplatesc deponentii?

Sa nu uitam ca pe partea cealalta, a creditarii, aceasta a fost in scadere in ultimele patru luni ale anului, pe fondul restrictiilor anuntate de BNR pentru imprumuturile populatiei, si probabil intr-o masura mai mica din cauza majorarii dobanzilor. (vezi aici detalii)

De altfel, sectorul bancar romanesc a ajuns cel mai lichid din Europa, cu un raport credite/depozite de 70%, fata de 100% in Polonia si 117% media UE, conform datelor Bancii Centrale Europe (EBA).