Dupa aproape patru luni de la intrarea in vigoare, la 1 octombrie 2017, a noului Regulament BNR nr.20/2009 modificat, cu scopul declarat de diminuare a dobanzilor ridicate practicate de IFN-urile care acorda imprumuturi online, costul acestora nu a scazut, ba chiar a crescut.

Astfel, zece dintre cele mai mari IFN-uri care acorda credite online nu au schimbat Dobanda Anuala Efectiva (DAE), indicatorul privind costul total al unui imprumut, care include atat dobanda nominala cat si comisioanele, cu valori intre 1.341% si 5.237% pe an, adica de peste 300 de ori mai ridicate decat dobanda la un credit de consum acordat de banci.

Ba chiar unul dintre IFN-uri, Mobilo Credit, a majorat dobanda de la 1% pe zi (DAE 2.333% pe an) cat era in octombrie 2017, in momentul adoptarii normelor BNR, la 1,15% pe zi (DAE 3.582%) in prezent.

Alte doua mari IFN-uri pentru credite online, Zaplo si Ferratum, au crescut si ele dobanzile, anul trecut, inainte de implementarea restrictiilor BNR.

Astfel, Ferratum, una dintre cele mai active IFN-uri pe piata creditelor online, firma detinuta de grupul finlandez omonim, listat la bursa din Frankfurt, avea la inceputul lui 2017 o Dobanda Anuala Efectiva (DAE) de 2.786% in cazul unui credit de 300 de lei pe 30 de zile. In august 2017, dobanda aproape s-a dublat, urcand la 5.237% pe an, respectiv 1,29% pe zi, probabil cea mai mare din piata.

Zaplo, o alta firma puternica prezenta pe piata creditelor online, detinuta de grupul leton 4finance, care a cumparat si TBI Bank, a majorat de asemenea dobanda. Astfel, pentru un credit de 300 de lei pe o luna, DAE a crescut de la 2.047% la inceputul lui 2017 la 3.112% in august 2017. (vezi aici detalii)

Reprezentantii IFN-urilor au declarat, inainte de adoptarea normelor BNR, ca acestea nu vor determina reducerea dobanzilor, intrucat nivelul acestora este cel corect din punct de vedere economic, o scadere a pretului unui astfel imprumut nefiind viabila din perspectiva functionarii eficiente a acestor IFN-uri.

Sefii IFN-urilor au avertizat ca, dimpotriva, ar putea majora dobanzile din cauza normelor BNR, care le impune costuri suplimentare aferente cresterii costurilor cu capitalul si birocratia, odata ce IFN-urile vor fi trecute din Registrul General al IFN-urilor in Registrul Special, unde vor avea un regim de supraveghere de catre BNR similar bancilor.

Reprezentantii BNR au declarat ca prin noul regulament urmaresc plafonarea, in mod indirect, a dobanzilor ridicate practicate in prezent la creditele acordate de IFN-uri, intrucat volumul acestora a ajuns suficient de ridicat pentru a pune in pericol stabilitatea financiara.

Astfel, regulamentul BNR impune cresterea de 10 ori a capitalului pe care un IFN trebuie sa-l detina in cazul in care acorda credite cu DAE peste anumite plafoane: 200% pentru creditele pe temen de maxim 15 zile, 100% la creditele pe perioade intre 16 si 90 de zile sau 32,5% la creditele pe termen de peste 90 de zile.

Concret, la fiecare 100 de lei imprumutati la o DAE peste pragurile impuse, IFN-urile trebuie sa asigure un capital de 67 lei, adica 67% din valoarea creditului.

De asemenea, IFN-urile care acorda credite cu dobanzi peste plafoanele stabilite in Regulamentul BNR vor fi trecute din Registrul General al IFN-urilor, unde se afla acum majoritatea acestora, fiind doar monitorizate, in Registrul Special, unde BNR le va si supraveghea, cum procedeaza cu bancile, ceea ce inseamna ca ele vor trebui sa furnizeze bancii centrale o serie de rapoarte statistice privind creditele, precum si normele de acordare a acestora, pe care BNR trebuie sa le aprobe in prealabil.

Oaia neagra

Desi IFN-urile au reactionat in corpore la restrictiile BNR mentinand ridicate dobanzile sau chiar le-au majorat, a existat si o exceptie: Smile Credit, care dupa anuntarea restrictiilor BNR a scazut DAE la 83% pentru un credit pe 30 de zile, sub pragul de 100% impus de BNR.

Numai ca aceasta dobanda a fost mentinuta doar 1-2 luni, pentru ca in prezent DAE afisata pe Smilecredit.ro a urcat la 654%, de peste sase ori mai mare decat plafonul BNR.

Cu toate acestea, dobanda Smile Credit ramane semnificativ (de sase ori) mai mica decat cea practicata de majoritatea concurentilor, ceea ce inseamna ca pentru un credit de 300 de lei pe 30 de zile, dobanda de plata este 52 de lei, la jumatate fata de 108 lei practicata de cele mai multe IFN-uri.

Comparativ cu cea mai mare dobanda la creditele online, de 2%, practicata de Hora Credit, dobanda Smile Credit este de trei ori mai mica.

De altfel, este interesant ca exista cinci IFN-uri (Viva Credit, Extra Simplu, Credit Fix, Fast Finance si Telecredit – toate membre ale Patronatului Creditului IFN, cu exceptia Credit Fix) care au fix aceeasi dobanda, respectiv 1,2% pe zi, ceea ce inseamna o DAE de 4.114% la un credit de 300 de lei pe 30 de zile.

Se pune asadar intrebarea: de ce a fost Smile Credit singul IFN care a iesit din turma si a scazut dobanda sub pragul impus de BNR? Si de ce a majorat apoi dobanda pan la 654%? Si de ce isi poate permite Smile Credit sa practice aceasta dobanda, la jumatate fata de cea a majoritatii concurentei? Oare pentru aceasta firma este rentabila aceasta dobanda sau la mijloc sunt alte motive?

Cum a justificat BNR introducerea restrictiilor

BNR a justificat introducerea restrictiilor impuse creditelor online acordate de IFN-uri prin faptul ca acestea sunt accesate de persoane care au deja dificultati in a-si plati datoriile, intrucat fac parte dintr-o categorie vulnerabila, cu venituri sub medie.

Majoritatea clientilor IFN-urilor, in jur de 700.000, sunt persoane cu venituri necunoscute, care au imprumutat sume totale de 2,5 miliarde lei, conform statisticilor prezentate de Angela Dimonu, sefa reglementarii din cadrul BNR. (vezi aici statisticile)

Imprumuturile cu costuri mari luate de aceste persoane de la IFN-uri au potentialul de a induce riscuri la adresa stabilitatii financiare, prin indatorarea excesiva a populatiei, cu toate ca dimensiunea sectorului IFN-urilor si marimea acestor firme nu prezinta o importanta sistemica.

“Nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate. Clientela este preponderent reprezentată de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori. Acest lucru conduce implicit la potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare.”

BNR mai spune ca din cauza dobanzilor ridicate, modelul de afaceri al IFN-urilor este unul volatil, cu rate de neperformante ridicate, care creeaza o perceptie negativa asupra intregului sector.

BNR a mai precizat ca autoritatile de protectia consumatorilor din alte state europene au plafonat prin lege dobanzile practicate de IFN-uri.

Astfel, in Polonia, dobanzile au fost limitate la maxim 1.000% in ipoteza unei singure plati, in Slovacia la 200%, in Slovenia la 453% iar in Marea Britanie la 0,8% pe zi (292% pe an).

Conform datelor BNR, IFN-urile din Romania practica dobanzi (DAE) de pana la 7.000% pe an. (vezi aici detalii)