EURIBOR, indicele de referinta utilizat de majoritatea bancilor europene, precum si de toate bancile romanesti, pentru stabilirea si actualizarea creditelor in euro, ar putea fi inlocuit un un alt indice, mai stabil, pentru evitarea fluctuatiilor mari ale dobanzilor asupra ratelor clientilor, problema ridicata si de catre bancherii romani in cazul creditelor in lei.
EURIBOR la 3 luni (3M), unul dintre indicii principali, alaturi de EURIBOR la 6 luni, utilizat pentru actualizarea creditelor in euro, se afla in prezent la un nivel negativ (-0,3%), el mentinandu-se in jurul de 0 de la inceputul lui 2013, dupa ce Banca Centrala Europeana (BCE) a scazut aproape de 0 dobanda de referinta la euro si in paralel a furnizat lichiditati importante pe piata, printr-o politica monetara neconventionala (non-standard) cunoscuta drept Quantitative Easing (QE).
Aceasta politica este inca in vigoare si in prezent, insa se apropie de final, urmand ca pe masura ce economia zonei euro se redreseaza iar inflatia creste, BCE sa retraga treptat lichiditatile din piata si in acelasi timp sa majoreze dobanzile.
Inainte de izbucnirea crizei de la finalul lui 2008, la inceputul aceluasi an, EURIBOR 3M era la nivelul de 4,6%, asadar nu este exclus ca in urmatorii ani sa revina la o valoare apropiata.
O scadere brusca a EURIBOR de la 4,6% in 2008 la 1% in 2010 a fost un soc provocat de criza financiara de la finalul lui 2008, cunoscuta si ca Marea Recesiune (Great Recession), fara precedent de la Marea Criza din 1929-1933 (Great Depression), iar mentinerea dobanzilor la 0 sau chiar negative in ultimii cinci ani este dovada greutatii cu care economia europeana isi revine dupa criza financiara izbucnita peste noapte si pe care putini au anticipat-o.
De aceea, este putin probabil ca odata ca inceperea unui nou ciclu economic de crestere economica, dobanzile la euro sa creasca rapid la nivelurile dinaintea crizei. Poate ca va fi nevoie de mai multi ani pentru asa ceva, daca nu cumva intre timp va aparea o noua criza, dupa cum anticipeaza acum unii economisti, printre care Lucian Croitoru, astfel incat dobanzile sa urce din nou, pe neasteptate.
Motiv pentru care autoritatile europene intreprind masuri pentru a se evita socuri provocate de cresteri de dobanzi setate dupa indicele EURIBOR, care poate avea fluctuatii majore in cazul unor crize, dat fiind ca este rezultatul cererii si ofertei de pe piata libera, iar pietele, dupa cum se stie, reactioneaza emotional, nu rational.
Mai mult, recent s-a descoperit ca anumiti indici ai pietei dobanzilor, precum LIBOR, pot fi manipulati astfel incat sa atinga cotatii artificiale, speculative.
“In timpul crizelor, incertitudinile privind integritatea indicilor de referinta pentru dobanzi au reprezentat o sursa importanta de vulnerabilitate care a ridicat serioase probleme sistemice si de protectie a consumatorilor”, se arata in raportul de risc al sistemului financiar european publicat zilele trecute de Autoritatea Bancara Europeana (EBA).
Din acest motiv, adauga EBA, s-au initiat planuri de reforme si de revizuirea fundamentala a indicilor. La nivelul UE s-a elaborat Regulamentul Indicilor, potrivit caruia indicii trebuie calculati doar pe date rezultate din tranzactii reale, nu si cele care nu au loc.
“In acest context, se examineaza fezabilitatea si viabilitatea adoptarii unor rate de referinta alternative si potentialele probleme de tranzitie”, se mentioneaza in raportul EBA.
In scopul trecerii la o rata de referinta alternativa, in septembrie 2017 s-a constituit un grup de lucru pentru zona euro, condus de un reprezentant al sectorului privat, cu misiunea de a identifica si adopta o “rata overnight fara risc” ca baza pentru o posibila alternativa la actualii indici de dobanda.
Tot in septembrie, Banca Centrala Europeana (ECB) a anuntat ca va furniza pana in 2021 un indice overnight negarantat, largind astfel optiunile de alegere pentru astfel de rate alternative in zona euro.
Si noi vrem sa scapam de ROBOR, dupa ce s-a triplat
In timp ce zona euro actioneaza preventiv pentru momentul in care se va confrunta cu cresterea EURIBOR, noi ne-am trezit abia dupa ce ne-am confruntat cu socul cresterii dobanzilor ROBOR de la sfarsitul lunii septembrie.
ROBOR-ul la trei luni, in functie de care se acorda multe credite in lei, in special cele Prima Casa, s-a triplat in mai putin de doua luni, de la 0,6% cat era la finalul lunii septembrie la 2,20% astazi, provocand ingrijorarea celor care au credite, dar si a bancherilor.
Cresterea dobanzilor este bucuria bancherilor, pentru ca ei incaseaza mai multi bani de la clienti si astfel obtin profituri mai ridicate.
Pe de alta parte, creste riscul nerambursarii imprumuturilor, pentru ca sunt mai mari ratele lunare ce trebuie platite. De aceea, unii bancheri, precum Radu Ghetea, seful CEC Bank, spune ca prefera sa aiba clienti multumiti, care sa-si poata achita imprumuturile si sa nu aiba probleme cu creterea ROBOR.
Ghetea, fostul presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), crede ca si in Romania ar fi nevoie de un indice alternativ de dobanda la lei pentru creditele persoanelor fizice, pentru a se evita fluctuatiile ROBOR.
El ofera ca exemplu dobanda practicata in trecut de CEC Bank pentru clientii persoane fizice, denumita “prime rate”, pe care banca a trebuit sa o abandoneze in 2010, dupa adoptarea unei legi, OUG 50, care a obligat bancile sa practice doar dobanzi indexate la indicii transparenti ai pietei, ROBOR si EURIBOR.
Legea din 2010 a fost initiata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC), pentru a transpune Directiva europeana 48/2008, potrivit careia “atunci când contractul de credit este un credit cu dobândă variabilă, statele membre se asigură că orice indici sau rate de referință utilizate pentru calcularea ratei împrumutului sunt clare, accesibile, obiective și verificabile de către părțile la contractul de credit și de către autoritățile competente.”
Seful CEC Bank spune ca dobanda variabila a bancii, “prime rate”, ramanea neschimbata timp de un an, oferind astfel clientilor siguranta nemodificarii ratei pe perioada respectiva, in contrast cu dobanzile indexate la ROBOR, care pot urca semnificativ o data la trei luni sau sase luni, cum s-a intamplat recent.
Problema este ca dobanzile variabile stabilite de banci nu sunt nici obiective nici transparente, ceea ce inseamna ca o banca poate decide, din motive subiective, majorarea acesteia, chiar daca dobanzile din piata au o alta tendinta.
Asa cum s-a intamplat, de altfel, dupa criza din 2008, cand unele banci care practicau dobanzi variabile calculate dupa formule proprii, precum BCR sau Raiffeisen Bank, au mentinut dobanzile la niveluri ridicate sau chiar le-au majorat, desi EURIBOR-ul s-a prabusit spre 0.
Din acest motiv au fost initiate si procesele in justitie impotriva bancilor, care se judeca si in prezent si care au dat in mare parte castig de cauza consumatorilor, care s-au plans ca dobanzile variabile ale bancilor sunt clauze abuzive tocmai pentru ca nu sunt transparente si astfel pot fi modificate de banci dupa bunul plac al acestora.
ARB sau BNR pot infiinta un nou ROBOR
Procesele dintre clienti si ANPC pe de o parte si banci de cealalta continua si in prezent dupa ce bancile au aplicat in favoarea lor OUG 50/2010, majorand marjele fixe la credite, care se adauga la EURIBOR/ ROBOR sau la dobanzile interne ale bancilor, mentinand astfel costul imprumuturilor, in ciuda faptului ca dobanzile pietei, in special cele in euro, au scazut semnificativ dupa criza.
Din acest motiv, un eventual indice alternativ al dobanzilor la lei, dupa modelul celui in euro, ar trebui sa fie unul independent si transparent, dupa cum stabileste, de altfel, si legea, nu o dobanda calculata de fiecare banca, care nu ar putea fi credibila.
Astfel ca ARB ar trebui sa constituie, dupa modelul EBA, un grup de lucru care sa treaca la elaborarea unui astfel de indice transparent si obiectiv, calculat de banci, dar mai putin volatil decat ROBOR, astfel incat sa reprezinte o alternativa pentru ROBOR.
Eventual, dupa cum a promis si BCE, ar putea sa se implice si BNR pentru crearea unui astfel de indice pentru lei, alternativ la ROBOR, cu un risc mai scazut, pentru a putea fi aplicat in cazul creditelor in lei.
