Banca Nationala a Romaniei (BNR) explica in minuta sedintei de politica monetara din 7 noiembrie 2017 de ce a decis sa intareasca suplimentar politica monetara, nu doar prin majorarea dobanzii la facilitatea de depozit, ci si sa gestioneze ferm lichiditatea din sistemul bancar, care implica o politica de curs valutar mai flexibila decat pana acum, dupa cum a mentionat guvernatorul Mugur Isarescu.

Pe scurt, BNR a decis (nu in unanimitate, intrucat a existat si un vot impotriva) sa lase cursul sa creasca mai mult decat ar fi facut-o in mod normal, pentru ca acesta sa preia tensiunile din mediul politic si masurile prociclice ale Guvernului, precum si modificarile aduse Codului Fiscal.

In schimb, banca centrala va avea mai mare grija de dobanzi, in conditiile procesului de de-euroizare, care a facut ca imprumuturile in lei sa le ia locul celor in euro, astfel ca evolutia dobanzilor ROBOR afecteaza mai mult populatia si firmele cu credite decat cursul valutar.

“Numeroși membri ai Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare printr-o reacție suplimentară celei de îngustare până la amplitudinea standard de ±1 punct procentual a coridorului ratele dobânzilor facilităților permanente. Dintre opțiunile evaluate s-a considerat că, în contextul dat, cea mai potrivită ar fi o schimbare a manierei de gestionare a lichidităţii din sistemul bancar de către BNR, de natură să consolideze influenţa şi relevanţa ratei dobânzii de politică monetară și rolul său de semnal, implicit transmisia impulsurilor modificării acesteia în perspectivă”, precizeaza BNR in minuta publicata astazi.

BNR spune ca decizia a fost luata in primul rand pentru a contra-balansa politica fiscala prociclica, cu efecte negative asupra deficitului de cont curent, a investitiilor si cresterii economice pe termen mediu:

“Ca argumente adiționale au fost invocate riscul creșterii peste așteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale și a celei de venituri în 2018, sau cel de accentuare a caracterului suboptim al structurii cheltuielilor bugetare în ipoteza în care deficitul fiscal ar fi limitat totuși la 3 la sută din PIB, dar pe seama continuării diminuării cheltuielilor pentru investiții, cu implicații adverse asupra potențialului de creștere a economiei pe termen mediu, precum și a deficitului de cont curent”, se arata in minuta BNR.

Un alt argument invocat de BNR pentru restrictionarea suplimentara a politicii monetara sunt modificarile Codului Fiscal, care afecteaza increderea investitorilor si implicit cresterea dobanzilor si a cursului:

“Au fost menționate și incertitudinile circumscrise strategiei fiscale în general, precum și noului pachet de măsuri fiscale și salariale, de natură să deterioreze sentimentul investitorilor față de economia şi piaţa financiară locală și să sporească prima de risc atașată, implicit să afecteze evoluția cursului de schimb al leului.”

BNR considera, pe de alta parte, ca modificarile Codului Fiscal ar putea afecta economia, prin cresterea costurilor, scaderea increderii mediului de afaceri dar si reducerea veniturilor populatiei:

“În același timp, însă, au fost semnalate potențiale efecte contracționiste exercitate asupra economiei – în principal pe calea afectării costurilor și încrederii mediului de afaceri, precum și a dinamicii venitului disponibil real al populației - de noul pachet de măsuri fiscale și salariale, precum și de eventuale măsuri corective suplimentare aprobate în contextul construirii proiectului de buget al anului 2018.”

BNR a luat in calcul si riscurile de crestere a inflatiei, din cauza modificarilor Codului Fiscal si a problemelor de pe piata muncii.

“S-a făcut referire și la riscurile la adresa perspectivei inflației venite din direcția unei potențiale creșteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale şi a tensionării pieței muncii”, se arata in continuare in minuta BNR.

Un alt risc mentionat de BNR este absorbtia redusa a fondurilor europene: “A fost punctat de asemenea riscul prelungirii caracterului anemic al absorbției fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020.“

BNR a subliniat, din nou, ca este nevoie de o concordanta intre politica fiscala si cea monetara (mix echilibrat de politici macroeconomice), cu alte cuvinte este nevoie ca si Guvernul, nu doar banca centrala, sa aiba o politica anticiclica, altfel politica monetara ar fi impovarata, adica dobanzile si cursul ar trebui sa creasca mai mult decat e necesar, afectand economia si moneda nationala, in favoarea unei noi euroizari.

“S-a subliniat în acest context de către mai mulţi membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilităţii macroeconomice. Un mix echilibrat este necesar şi din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare, pentru a preveni efecte indezirabile în economie, inclusiv o posibilă încetinire, chiar inversare a procesului de de-euroizare”, se mai arata in minuta BNR.

Interesant este ca, pentru prima data de cand BNR publica minuta sedintelor de politica monetara, mai exact din 6 octombrie 2016, a existat si un vot impotriva cu privire la mentinerea dobanzii si decizia de gestionare ferma a lichiditatii, ceea ce inseamna ca unul dintre membrii conducerii BNR a considerat ca este nevoie de majorarea dobanzii de referinta.”

“În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis, cu majoritate de voturi - 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă - îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1 punct procentual de la ±1,25 puncte procentuale şi, în unanimitate, gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis, cu majoritate de voturi - 8 voturi pentru, 1 vot împotrivă -, menţinerea ratei de dobândă de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută și, în unanimitate, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit." (Vezi aici minuta BNR)

Cursul de schimb valutar leu/euro a atins ieri un maxim istoric inregistrat in statisticile BNR, de 4,6495 lei, pe fondul intensificarii tensiunilor politice, dupa ce DNA a anuntat ca-l ancheteaza pentru fapte de coruptie pe Liviu Dragnea, presedintele PSD si al Camerei Deputatilor, iar Guvernul a adus schimbari importante Codului Fiscal, contestate puternic de partidele de opozitie, mediul de afaceri, sindicate, mass-media. (vezi aici detalii)

Mugur Isarescu a explicat ca nu este posibil ca BNR sa tina sub control atat cursul, cat si dobanzile si rezervele minime obligatorii: "Sunt trei variabile pe care nu ai cum sa le tii pe toate: rezerva, cursul si dobanzile... ceva trebuie sa se miste mai mult, si acesta nu va fi decat cursul. In sus sau in jos, sa nu credeti ca va avea o singura directie...Cineva trebuie sa raspunda socurilor si acela era sau este in mod normal cursul de schimb. Noi nu puteam sa lasam (sa ignoram n.r.) aceasta situatie, atata vreme cat aveam aproape 70% din volumul creditului in valuta. Acum a coborat creditul in valuta sub 40% din volumul total de credite, iar tendinta este sa se duca spre 30%, tinand cont si de ponderea exporturilor in PIB." (vezi aici explicatiile complete ale guvernatorului)