Dupa 12 ani in care am fost prinsi in mrejele creditului in valuta, care pe cei mai multi ne-a ajutat sa luam un credit ieftin in euro, in timp ce pentru altii, precum cei care au apelat la francul elvetian, s-a dovedit o pacaleala, creditele in lei le-au inlocuit treptat pe cele in alte monede, odata cu scaderea dobanzilor, astfel ca rata de politica monetara a BNR devine, in sfarsit dobanda de referinta in Romania, intrucat dobanzile la creditele in lei au devenit mai importante decat cursul valutar pentru creditele in valuta.
In aceste conditii, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis sa treaca la o noua etapa in administrarea politicii monetare, cu o gestionare ferma a lichiditatii din piata interbancara, care devine o strategie standard de acum inainte, cu scopul de a controla mai bine dobanzile practicate de banci si implicit inflatia.
Ceea ce inseamna ca de acum inainte dobanda de politica monetara a BNR, de 1,75% in prezent, devine cu adevarat dobanda de referinta din Romania, ceea ce inseamna ca dobanzile pietei interbancare la depozite (ROBID) si credite (ROBOR) nu vor mai varia cu mai mult de un punct in sus sau in jos, adica intre 0,75% in cazul depozitelor si 2,75% in cazul creditelor.
“Iesim cu aceasta decizie de astazi dintr-un imperiu al necesitatii, care ne-a dominat aproape 12 ani, dominanta creditului in valuta, care a pus multe constrangeri politicii monetare, si intram intr-o etapa in care rata de politica monetara devine efectiv de referinta, la ea sa va uitati de acum inainte! Si in jurul careia se vor plimba dobanzile de pe piata”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul briefingului cu presa de ieri, in cadrul caruia a prezentat hotararile BNR pe probleme de politica monetara, printre care si cea privind “gestionarea ferma a lichiditatii”, in locul “gestionarii adecvate a lichiditatii” existenta pana acum.
Guvernatorul a precizat ca incepand cu urmatoarea sedinta de politica monetara, din ianuarie 2018, in comunicatul BNR nici nu se va mai mentiona “gestionarea ferma a lichiditatii”, intrucat aceasta devine o conduita standard a politicii monetare: “pentru ca asa se face in conditii de tintire a inflatiei: gestionezi mult mai strans lichiditatea.”
Isarescu a precizat ca BNR trece astfel de la etapa de politica monetara specifica tarilor in tranzitie, in care a practicat o tintire mai blanda a inflatiei, cunoscuta in teoria de politica monetara drept “mild inflation targeting”, in combinatie cu un curs de schimb liber, dar controlat in cazul unor variatii puternice (managed floating), la un regim nou de tintire deplina a inflatiei “fully fledged inflation targeting”, precum si la o gestionare mai flexibila a cursului.
Ce inseamna gestionarea ferma a lichiditatii?
Guvernatorul a explicat ca gestionarea ferma a lichiditatii se face cu mai multe instrumente de politica monetara, unul dintre acestea fiind facilitatile permanente de depozit si de creditare (Lombard) oferite bancilor, la rate de dobanzi diferite de cea de politica monetara.
In ultimii ani, in conditiile unui exces de lichiditate pe piata bancara si a unei inflatii negative, dobanda la facilitatea de depozit a fost coborata pana la un minim de 0,25%, inca din vara lui 2014, aceasta devenind de facto rata de referinta, pentru ca dobanda de politica monetara a fost mentinuta artificial la 1,75%, pentru o mai mare stabilitate, a explicat guvernatorul Isarescu.
In acelasi timp, dobanda Lombard pentru credite a scazut, odata cu cea de politica monetara, doar pana la 3,25% in mai 2015, momentul in care a avut loc ultima reducere a dobanzii de politica monetara, la 1,75%, nivelul din prezent.
Incepand cu sedinta de luna trecuta, BNR a inceput noul ciclu de intarire a politicii monetare, majorand dobanda la facilitatea de depozit de la 0,25% la 0,50%, iar astazi la 0,75%, in timp ce dobanda Lombard pentru credite a fost diminuata in acelasi ritm, de la 3,25% la 2,75%.
Scopul este clar: odata ce excesul de lichiditate din piata bancara s-a evaporat la sfarsitul acestei veri, bancile vor avea nevoie de mai multe credite de la BNR, nu doar in cadrul operatiunilor uzuale tip repo, astfel ca banca centrala vine in intampinarea acestei nevoi, prin scaderea dobanzii Lombard.
In jargonul BNR, asta inseamna ingustarea coridorului simetric (diferenta dintre dobanzile celor doua facilitati, de 1% in prezent: 2,75% la credite si 0,75% la depozite) in raport cu rata dobanzii de politica monetara.
Cu alte cuvinte, dobanzile la credite si depozite vor fi mai apropiate si nu vor mai fluctua prea mult in raport cu dobanda de referinta a BNR, in prezent de 1,75%. Guvernatorul spune ca exista chiar praguri maxime ale variatiilor de dobanda: maxim 1 punct in sus sau in jos relativ la dobanda de politica monetara. Iar controlul variatiei acestor dobanzi se va face prin acea gestionare ferma a lichiditatii.
In concluzie, gestionarea ferma a lichiditatii are drept scop controlul dobanzilor in jurul a maxim 1 punct fata de dobanda de referinta a BNR, astfel incat inflatia va fi tintita mult mai exact, cel putin acea parte a inflatiei pe care o poate influenta banca centrala, exceptand preturile volatile, precum cel al petrolului sau cele administrate de stat, precum si cele determinate de politica fiscala, cum a fost cazul reducerii TVA de la 24% la 19%.
Iata explicatia guvernatorului Isarescu:
“Chiar ingustarea coridorului la +/- 1% fata de +- 4,5% cat a fost in urma cu cativa ani, de acolo am plecat, inseamna o mult mai mare fermitate. Dobanzile in piata nu vor mai varia in masura in care fluctuau in perioada precedenta, vor fi mult mai stranse, si asta inseamna un control mult mai strans al lichiditatii.
Ne-au trebuit cativa ani ca sa ajungem la aceasta situatie. Tradus in plan putin mai teoretic, inseamna ca din multe puncte de vedere suntem in ceea ce teoria numeste fully fledged inflation targeting, adica suntem intr-un regim de targetare a inflatiei aproape in totalitate indeplinit, rotund, ca sa-l numesc asa, in care nivelul ratei de politica monetara creste semnificativ, el ne arata unde trebuie sa fie dobanzile si nu ratele extreme, facilitatea de credit (Lombard) si facilitatea de depozit.
Ca sa fiu mai concret, faptul ca am avut exces de lichiditate a redus mult din semnificatia ratei de politica monetara in ultimii doi ani si mult mai semnificativ a devenit nivelul ratei dobanzii la facilitatea de depozit, care era 0,25%.
Pe de alta parte, cand spunem ca vom controla ferm lichiditatea inseamna ca vom interveni cu toate instrumentele, nu doar cu repo, pe care-l facem obligatoriu la rata de politica monetara, pentru a tine dobanzile in apropierea ratei. Repet, fiind la +- 1%, ele oricum sunt foarte apropiate de rata.
Nu ne obligam sa fie la +- 0,5%. Asta este obligatia, sa fie la +- 1%, dar cum v-am spus, in masura in care vom simti si vom avea calculele necesare intervenim ca ele sa fie foarte apropiate de 1,75% (rata curenta a dobanzii de politica monetara n.r.).
Ca sa fiu mai concret, intrebari de tipul: de ce ROBOR nu mai coboara sub 1% vor deveni superflue.
Va mai amintesc ca ceea ce dumneavoastra ati inteles prin ROBOR are vreo sase termeni si pentru ca presa se uita numai la ROBOR la 3 luni, cel care are semnificatie pentru credite, a uitat ca cele la termen overnight si la o saptamana sau chiar la o luna, chiar in aceasta perioada de exemplu au coborat pana spre 1%. Deci toate vor fi mult, mult mai stranse.
Revin si spun ca vom interveni cu toate instumentele de care dispunem, in functie de situatie, sunt operatiunile bancii nationale. Principalul ramane insa interventia cu operatiuni repo sau reverse depo, luari de depozit, la rata de politica monetara, ca sa fiu foarte explicit.”
Dobanda la lei a devenit mai importanta decat cursul valutar
Guvernatorul Mugur Isarescu a explicat ca trecerea de la o “gestionare adecvata” a lichiditatii la o “gestionare ferma” se face datorita reducerii ponderii creditului in valuta la sub 40% din total, ceea ce face ca dobanda la lei sa fie acum mult mai importanta decat cursul de schimb, care in trecut, cand creditele in valuta reprezentau 70% din total, putea afecta multi romani.
“Noua conduita de gestionare ferma a lichiditatii devine o politica standard a bancii centrale?”, l-a intrebat Bancherul.ro pe guvernatorul BNR.
Mugur Isarescu: “Da. Si mai mult decat atat, nici nu o vom mai comunica, devine standard. Deci probabil din ianuarie nu va mai aparea acel punct (din comunicat) privind gestionarea lichiditatii, devine standard. Pentru ca asa se face in conditii de inflatie targetata, de tintire a inflatiei: gestionezi mult mai strans lichiditatea.
V-as putea face o dezvoltare istorica de ce am fost pusi noi in situatia sa lasam lichiditatea si dobanzile sa fluctueze mai mult in piata: pentru ca nu ne puteam permite sa lasam cursul. Cineva trebuie sa raspunda socurilor si acela era sau este in mod normal cursul de schimb. Noi nu putem sa lasam (sa ignoram n.r.) aceasta situatie, atata vreme cat aveam aproape 70% din volumul creditului in valuta. Acum a coborat creditul in valuta sub 40% din volumul total de credite, iar tendinta este sa se duca spre 30%, tinand cont si de ponderea exporturilor in PIB. Astfel ca un 30% credit in valuta inseamna ca este asigurat (hegiuit). Nu vom recomanda niciodata celor care au venituri in valuta, exportatorilor de exemplu, sa ia credite in lei, decat daca vor, este treaba lor. Deci ei pot sa ia credite in valuta (sunt acoperiti, asigurati natural la riscul valutar, avand incasari/venituri in valuta n.r.).
Iesim cu aceasta decizie de astazi dintr-un imperiu al necesitatii care ne-a dominat aproape 12 ani, dominanta creditului in valuta, care a pus multe constrangeri politicii monetare: transmisie mai slaba, pentru ca numai o parte din credit si din cererea de credit, era in lei - cea pe care o puteam influenta direct, pe cand creditul in valuta il influentam indirect -, rezervele minime obligatorii, alte politici macroprudentiale. Deci iesim din aceasta zona si intram intr-una in care rata de politica monetara devine efectiv de referinta, la ea sa va uitati de acum inainte! Si in jurul careia se vor plimba dobanzile de pe piata.”
Cum va tine BNR sub control dobanzile
Mugur Isarescu explica modul in care BNR va tine dobanzile sub control, astfel incat acestea sa nu depaseasca o marja de un punct in sus sau in jos in rapot cu dobanda de referinta: in primul rand prin intermediul celor doua facilitati permanente de creditare (Lombard) si depozit, precum si prin operatiunile uzuale de piata monetara (repo, reverse repo, emisiuni de certificate de depozit sau atragere de depozit).
Mugur Isarescu: “Cum vom face ca in jurul dobanzii BNR sa se plimbe dobanzile din piata? Prin doua mari categorii de instrumente:
1. Extremele, dobanzile la facilitatatea permanenta de depozit si cea de creditare (Lombard). In mod normal, dobanzile din piata nu au de ce sa se duca dincolo (de marja de 1% n.r.). Nu credem ca se va intampla evenimentul din 2008 au zburat dincolo de Lombard pentru ca bancile nu stiau sa lucreze cu Lombad-ul, nu aveau titluri de stat, traiau in iluzia ca se pot imprumuta de la banca nationala asa, dand un telefon, nu punand niste titluri sa le puna colateral. In mod sigur acum bancile au evoluat, au si alti specialisti, trezorieri. Cei care au facut operatiunile aiurea de acum 10 ani vad ca scriu numai pe website-ul lor sau ce au acolo si isi dau cu parerea in continuare aiurea. Deci eu cred ca acest instrument, extremele, va functiona mult mai bine in perioada urmatoare, si atunci dobanzile se vor plimba in intervalul mentionat, 0,75%-2,75%, mult mai strans fata de ce era in trecut.
2. O a doua categorie de instrumente sunt instrumentele bancii centrale, care vor regla lichiditatea in ambele sensuri. Cand nu este lichiditate vom injecta lichiditate, in principal prin operatiuni repo, in schimbul titlurilor de stat, la termen de o saptamana, putem sa dezvoltam aceste operatiuni si la alte termene. Vom fi foarte atenti cand injectam lichiditatea si la alte aspecte ale pietei monetare si pietei valutare. O gestiune ferma a lichiditatii nu inseamna sa dai bani in piata exact cati vor bancile daca ele au inclinatia de exemplu sa speculeze un atac pe leu. Deci le putem da lichiditate la rata noastra, dupa care ele pot sa se duca la Lombard si sa ia lichiditate mai multa. Dar la 1,75% (dobanda de referinta a BNR in prezent) vor lua si in functie de cat le dam. Se pot aloca bani: sa vina 10 banci si sa ia fiecare o suma ceva mai mica, am mai facut asa ceva. Eu v-am dat acum un exemplu ca sa vedeti ce inseamna gestionare ferma a lichiditatii. Deci avem un evantai destul de mare de instrumente. Cand este exces de lichiditate, putem sa facem si operatiuni inverse, putem sa luam depozite de la banci, am mai facut si aceste operatiuni intr-o anumita perioada.“
De la “mild inflation targeting” la “fully fledged inflation targeting”
Mugur Isarescu: “E intr-adevar in comunicatul de astazi, la o “citanie” atenta, un punct, nu neaparat de cotitura, ci un reper in evolutia politicii monetare a Bancii Nationale. Daca dumneavoastra ati intelege bine ce va spun, ar fi un fel de iesire dintr-o anumita tranzitie, care a facut o tipologie mai “mild”, mai usoara de inflation targeting, altminteri trecuta si ea in cartile de teorie de politica monetara: mild inflation targeting, pentru tarile in tranzitie si in combinatie cu managed floating (in cazul cursului valutar n.r.). Cam asta am facut pana in prezent.”
Cursul de schimb va fi mai flexibil
Guvernatorul Isarescu a mai precizat ca in noul context de politica monetara, BNR va permite o mai mare flexibilitate a cursului de schimb, odata ce scade presiunea acestuia asupra detinatorilor de credite in valuta, care sunt tot mai putini, iar banca centrala se va concentra pe controlul dobanzilor.
“Aceasta noua strategie a BNR de a gestiona ferm lichiditatea presupune si o relaxare a controlului cursului de schimb, conform recomandarilor FMI? Am vazut ca in ultimul timp cursul se zbate in continuare in apropiere de 4,6 lei”, l-a mai intrebat Bancherul.ro pe guvernatorul BNR.
Mugur Isarescu: “E treaba lui daca se mai zbate. Dar mai multa flexibilitate a cursului bineinteles ca o sa avem. Cineva trebuie sa se miste mai mult. Daca aveti memorie, v-am spus ca sunt trei variabile pe care nu ai cum sa le tii pe toate: rezerva, cursul si dobanzile. Noi am facut o combinatie, adica n-am tinut foarte mult nici la rezerva, care a fost de multe ori chiar peste ceea ce e definit drept optim. Altfel fiecare tara are propria definitie a optimului privind rezerva, in anumite limite, de care nu putem sari, dar si noi am fost spre limita superioara a rezervei. Apoi dobanzile, am ajuns in acest punct cand credem ca rata de politica monetara trebuie sa aiba mult mai multa semnificatie. Credem ca e mai bine pentru Romania de astazi, care e mai bine pregatita si cu un grad de euroizare mult mai scazuta. Iesim dintr-un necaz. Tara a liberalizat contul de capital in 2006, cu dobanzile relativ ridicate, pentru ca asta era cerinta Uniunii Europene (libertatea miscarii de capital, alaturi de libertatea fortei de munca si cea de bunuri si servicii), am fortat cele trei liberalizari, mai ales la contul de capital, si am platit acest pret. Dar nu numai noi, ci si alte tari, precum Ungaria, Croatia mai ales, Polonia. Fac o paranteza apropo de intrarea rapida in zona euro: bineinteles ca toti ne dorim sa intram in zona euro, dar sa ne gandim si la costuri de acest tip. Intri relativ nepregatit sau nu suficient de pregatit si platesti niste costuri suplimentare. Credem ca am iesit din zona asta, cand am vazut cifra de mai putin de 40% credite in euro si mai ales tendinta clara de scadere a creditului in valuta si de crestere a creditului in lei. Cititi cu atentie comunicatul si veti avea si cifele necesare. Consideram ca putem sa ne bazam mai mult pe rata de politica monetara, sa tinem dobanda mult mai strans, sa-i dam o semnificatie mai mare. Inseamna o mai mare incredere in piete, ca indicatori care sa ne conduca activitatea. Ne-a trebuit ceva timp. In fata dumneavoastra trebuie sa va spun ca avem si un contratimp istoric, cam ce se intampla in lume si ce facem noi. Dar e bine ca am ajuns in acest punct, cu o politica monetara relativ solida. Rezerva nu mai pot sa spun ca este excesiva, si atunci va dau dreptate, ca dumneavoastra ati sugerat: ceva trebuie sa se miste mai mult, si acesta nu va fi decat cursul. In sus sau in jos, sa nu credeti ca va avea o singura directie. Piata il plimba, nu ati vazut cum e si cursul euro/dolar? Ba e 1,20, ba e 1,10. E si mai inteligent sa faci asa ceva. Toata chestia e sa credem ca pietele functioneaza.”
