Curtea de Apel Bucuresti a decis recent sa anuleze un ordin emis de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) care a interzis Raiffeisen Bank sa efectueze vizite la domiciliul clientilor, in vederea colectarii restantelor la un credit.

Am intrebat ANPC de ce a fost emis repectivul ordin impotriva Raiffeisen, insa aceasta institutie responsabila cu informarea corecta si adecvata a clientilor bancilor nu a raspuns la intrebarile trimise in urma cu aproape doua saptamani de Bancherul.ro, la fel cum a procedat si in alte cazuri, sfidand dreptul jurnalistilor si implicit al publicului de a avea acces la informatiile de interes public.

Raiffeisen Bank a precizat ca “Ordinul 200/15.03.2017 a fost emis de ANPC pe baza plangerii unei cliente care a sustinut ca nu e corect sa facem vizite de colectare a ratelor restante la un credit. ANPC a emis ordinul in sensul in care banca sa inceteze sa trimita reprezentanti la domiciliul consumatoarei pentru a incerca recuperarea debitelor restante. Noi am contestat ordinul si am castigat (in prima instanta).”

Decizia Curtii de Apel Bucuresti nu este definitiva, putand fi contestata de ANPC la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).

Am intrebat insa Raiffeisen Bank de ce sunt necesare vizitele la domiciliul clientilor in vederea recuperarii creditelor acordate. Iata explicatia bancii:

“Derularea unui credit are loc pe un numar mai mare de ani (de la 4-5 ani in cazul creditelor de nevoi personale la 20-30 de ani pentru creditele pentru achizitie locuinta). In aceasta perioada, se poate modifica fie situatia financiara a clientului, fie adresa, fie numarul de telefon, fara sa mai vorbim despre reducerea numerelor de telefon fixe.

In general, contactarea clientilor in vederea informarii legate de restante se face prin mai multe canale: telefoane, scrisori si SMS. Doar in cazul in care in mod repetat clientul nu poate fi gasit si avanseaza constant in restanta, atunci se poate hotari sa fie contactat direct prin vizita.

Vizita are ca scop: contactarea clientului si identificarea unor informatii noi de contact (telefon schimbat, etc), informarea despre posibilitatea de restructurare, consiliere in vederea rambursarii, prezentarea solutiilor de revenire de care dispune deja contractual (amanare de rate, modificare data scadenta, etc), dar si informarea cu privire la raportarile la Biroul de Credit. Vizita nu are ca scop evaluarea imobilului/locuintei, acestea fiind doar in sarcina evaluatorilor autorizati si cu acceptul clientului.

Utilizarea unei vizite in cazul in care clientul este necontactabil in mod repetat pe toate celelalte canale de comunicare este o practica comuna in procesul de contactare a clientilor cu restante avansate atat la nivel national cat si international si presupune ca acestea sa fie derulate responsabil si in linie cu bunele practici de comunicare si codurile de conduita ale fiecarei institutii.”