Clientii celor doua banci pentru locuinte din Romania (BCR si Raiffeisen) vor putea primi in continuare o prima de la stat in valoare de 25% din sumele economisite, dar nu mai mult de 250 de euro pe an, daca fac economii timp de cel putin cinci ani, dar numai daca ulterior folosesc atat subventia publica, cat si economiile proprii, pentru investitii in scop locativ (renovarea, constructia sau cumparararea unei locuinte).

Aceasta este principala conditie impusa de Guvern pentru a sustine in continuare din fonduri publice functionarea celor doua banci petru locuinte, a caror activitate este intrerupta de aproape doi ani dupa ce au fost acuzate de Curtea de Conturi ca au folosit prima de stat nu pentru investitii imobiliare, conform destinatiei acesteia, ci pentru a plati clientilor dobanzi la depozite mai mari decat la alte banci.

Cele doua banci au distribuit majoritatea primei primite de la stat clientilor care au facut economii timp de minim 5 ani, fara sa le ceara sa justifice utilizarea banilor publici in scop locativ, prin obtinerea unui credit pentru renovarea, constructia sau cumpararea unei locuinte sau sa vina cu bonuri fiscale pentru materialele de contructie si alte cheltuieli facute pentru casa.

Bancile s-au prevalat de prevederea articolului 315 din legea bancilor pentru locuinte (OUG 99/2006), care spune urmatoarele: “Pentru a beneficia in mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie sa aiba o durata de minim 5 ani, fara a fi necesara justificarea utilizarii in scop locativ a sumei economisite, si este obligatoriu ca inainte de expirarea termenului de economisire stabilit sa nu se fi efectuat restituiri totale sau partiale din sumele economisite”.

Articolul invocat de banci vorbeste insa doar de sumele economisite de clienti, pentru care nu ar fi nevoie de justificarea utilizarii in scop locativ, nu si de prima de stat, care ar fi trebuit utilizata doar in sop locativ, conform scopului legii, de a sustine domeniul locativ, a argumentat Curtea de Conturi, pe buna dreptate.

Prevalandu-se de aceasta prevedere a legii, cele doua banci pentru locuinte au platit prima de stat si clientilor care nu au obtinut credite imobiliare ci doar au economisit timp de minim cinci ani, pentru a obtine o dobanda mai mare decat la alte banci, datorita primei de stat de 25%. Astfel ca cele doua banci s-au transformat in banci de economisire mai degraba decat banci de creditare in domeniul locativ, conform menirii legii. (vezi aici detalii)

Curtea de Conturi a ajuns astfel la concluzia, in urma unui control efectuat la finalul lui 2015, ca fondurile publice nu au fost folosite conform destinatiei impuse de lege, si anume dezvoltarea domeniului locativ, motiv pentru care a cerut bancilor sa ramburseze primele incasate pana acum de la stat.

Atat BCR si Raiffeisen, cat si Ministerul Dezvoltarii, prin care statul a acodat primele, au contestat in justitie decizia Curtii de Conturi, avand castig de cauza in prima instanta, la Curtea de Apel Bucuresti. (vezi aici detalii)

Insa Curtea de Conturi a facut recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care va da verdictul final abia anul viitor, dosarele fiind inca in stadiul de analiza, inainte de a fi judecate.

Dupa izbucnirea scandalului de la inceputul anului trecut, cele doua banci pentru locuinte au incetat sa mai incheie noi contracte de economisire-creditare, rezumandu-se la a acorda credite clientilor vechi.

Numarul acestora este insa insignifiant, in conditiile in care bancile si-au facut un model de afaceri mai degraba pentru stimularea economisirii decat pentru credite imobiliare.

Si asta in ciuda faptului ca bancile pentru locuinte au fost considerate, inclusiv de catre guvernatorul BNR, o alternativa pentru perioadele de criza, cand bancile obisnuite isi reduc activitatea de creditare, cum s-a intamplat dupa 2008.

Cele doua banci pentru locuinte romanesti au pierdut insa sansa de a demonstra viabilitatea modelului de afaceri pe care chiar ele au promovat-o, dupa modelul german si austriac (bauspar).

Iar dupa tot acest scandal cu Curtea de Conturi si procesele in justitie, care este inca departe de a se incheia, in paralel cu modificarea legii, care le restrictioneaza activitatea, prin introducerea obligatiei de justificare a cheltuirii in scop locativ atat a primei de stat, cat si a sumelor economisite aferente primei, este greu de anticipat ce viitor vor mai avea cele doua banci pentru locuinte in Romania.

Dupa izbucnirea scandalului cu Curtea de Conturi, bancile pentru locuinte au facut lobby in Parlament pentru modificarea legii dupa care functioneaza, astfel incat aceasta sa prevada explicit ca prima de stat trebuie justificata pentru investitii locative, pentru a se elimina astfel neclaritatile. Modificari care ar putea ajuta bancile si in litigiul cu Curtea de Conturi.

Astfel ca proiectul de modificare a legii, adoptat de Senat in urma cu un an, elimina prevederea “fara a fi necesara justificarea utilizarii in scop locativ a sumei economisite” si adauga un aliniat nou, cu urmatoarele precizari: “Clientii care incheie contracte de economisire-creditare au obligatia de a prezenta bancii documentele justificative privind utilizarea in scop locativ a sumei reprezentand prima de stat”.

Varianta adoptata de Senat a fost trimisa la Camera Deputatilor, care este camera decizionala, insa aici dezbaterea proiectului de lege a fost suspendat din aceasta primavara, dupa ce Curtea de Conturi a anuntat ca a facut si sesizare la DNA impotriva celor doua banci pentru locuinte, sesizare declinata insa de DNA in atentia altor autoritati de ancheta (parchetul).

In aceasta toamna dezbaterea legii a fost reluata in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor, unde vioara intai a fost vedeta Varujan Vosganian, cu opinii in favoarea bancilor si grabit sa obtina punctul de vedere al Guvernului. (vezi aici detalii)

Punct de vedere care a venit abia in aceasta luna, in care legea este sustinuta pentru adoptare, dar cu conditia unor noi modificari, cea mai importanta fiind cea referitoare la justificarea cheltuirii in scop locativ nu doar a primei de stat, ca in varianta Senatului, ci si a sumelor economisite aferente primei de stat. Concret, in cazul acordarii primei maxime, de 250 de euro pe an, clientul trebuie sa economiseasca 1.000 de euro. El va putea retrage cei 1.000 de euro dupa cinci ani, daca nu doreste un credit imobiliar, si va putea obtine prima de stat de 250 de euro, daca va aduce chitante ca suma de 1.250 de euro a fost cheltuita in domeniul locativ.

Iata cum suna textul propus de Guvern: “Pentru a beneficia de prima de stat, clientilor li se pun la dispozitie sumele economisite, la solicitarea acestora, iar pentru a beneficia de prima de stat acestia au obligatia ca in termen de 6 luni de la incasarea sumelor economisite, sa prezinte bancii documentele justificative privind utilizarea in scop locativ atat a sumei economisite cat si a primei de stat. In cazul in care utilizarea sumelor in scop locativ nu este dovedita de clientii bancilor de economisire si creditare in domeniul locativ, in termenul stabilit, prima de stat nu va fi pusa la dispozitie clientului si se va restitui Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene.”

Vezi aici punctul de vedere al Guvernului.