Trompetistul trupei Vunk, Dan Nicolau, a fost reținut de procurorii DIICOT într-un dosar de cămătărie, au declarat, pentru Agerpres, surse judiciare.

Comunicat DIICOT:

La data de 12.10.2017 procurorii DIICOT-Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Ilfov au efectuat un număr de 29 de epercheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucuresţti şi a judeţelor Ilfov şi Prahova în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional organizat format din 29 de suspecţi, specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, camătă, deturnarea licitaţiilor publice, abuz în serviciu, spălare de bani, abuz de încredere prin fraudarea creditorilor.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2014, liderul, persoană foarte potentă financiar, administrator al mai multor societăți comerciale a constituit alături de alţi doi făptuitori un grup infracțional organizat specializat în comiterea infracţiunii de camătă, respectiv oferirea cu împrumut a unor sume de bani, cu dobândă către terțe persoane aflate de regulă într-un impas financiar de moment. Ulterior, pentru a-și asigura veniturile, dar și pentru a aveo pârghie, pentru a crea o presiune psihică asupra debitorilor, sumele de bani oferite cu dobândă erau înscrise în contracte de împrumut cu sau fără garanție imobiliară, ce puteau fi puse în executare silită.

Această opțiune a grupului infracțional organizat a venit și ca o consecință a preluării incriminării infracțiunii de camătă precum și a destructurării unor grupări infracționale organizate de notorietate. Astfel, atât pentru a-și asigura veniturile, precum și pentru a îngreuna o eventuală activitate de cercetare penală, respectiv dovedirea infracțiunii de camătă, persoanele care activau pe această plajă de infracțiuni, au ales să „mascheze” activitatea de cămătărie în încheierea unor acte notariale de împrumut în care debitorii, având în vedere nevoia stringentă de sume de bani erau convinși să semneze acte notariale în care erau stipulate ca sume acordate cu împrumut de creditori sume mult mai mari decât cele remise efectiv, respectiv sume de bani ce erau compuse din suma reală împrumutată plus dobânda ce trebuia plătită (obiect material al infracțiunii de camătă).

Ulterior, membrii inițiali ai grupului infacțional, au identificat în afară de perceperea dobânzii mascate, o altă metodă de a realiza profituri, de această dată mult mai însemnate, respectiv prin executarea silită a debitorilor, chiar imediat după expirarea termenului foarte scurt de restituire a sumelor împrumutate, scopul membrilor grupului nefiind acela de a recupera sumele împrumutate şi dobânzile aferente ci acela de a obţine proprietatea . Pentru acest lucru a fost nevoie de atragerea în circuitul infracțional a unui nou membru, care să aibă atribuțiile necesare realizării acelui scop, respectiv a unui executor judecătoresc, persoană responsabilă cu realizarea efectivă a actelor de punere în executare silită a contractelor de împrumut cu garanție imobiliară.

Astfel, se poate observa o ascensiune fulminantă a executorului judecătoresc în cadrul grupului infracțional organizat, după momentul aderării sale, acesta ajungând în eșalonul decizional , erijându-si, în unele cazuri, chiar rol de coordonator, având ultimul cuvânt în ceea ce privește oportunitatea sau necesitatea unor acțiuni sau inacțiuni menite să apere interesele grupului infracțional organizat. Prin cunoștințele sale juridice și calitatea sa de executor judecătoresc a „condus” gruparea infracțională organizată la un alt nivel de realizare a câștigurilor, respectiv de la procente din suma împrumutată (de cele mai multe ori mai mici decât suma împrumutată efectiv), la câștiguri însemnate (obținerea unor profituri de peste 300%), prin punerea în executare silită a contractelor de împrumut, respectiv scoaterea la licitație publică, deturnarea acestor licitații publice și adjudecarea prin intermediari a unor imobile aparținând debitorilor la prețuri de cel mult 30% din valoarea de piață.

Având în vedere cercul relațional pe care executorul judecătoresc l-a dezvoltat în exercitarea profesiei, în vederea realizării scopului infracțional al grupului, acesta a cooptat cu ușurință alți membri. Astfel, a aderat la gruparea infracțională organizată și o altă persoană, executor judecătoresc în cadrul aceluiași birou de executori judecătorești, precum și personal angajat din cadrul acestui birou.

Totodată, pentru ca cercul infracțional să fie complet a mai fost determinat să adere la grupul infracțional organizat și un avocat, care avea rolul de întocmire a actelor ce urmează să fie încheiate cu debitorii și reprezentarea juridică în fața instanțelor de judecată în vederea obținerii încuviințărilor de executare silită, precum și o altă persoană, angajată a unui birou notarial, care avea rolul de a perfecta actele notariale încheiate între creditori și debitori, care stau la baza dosarelor de executare silită.

Astfel, în perioada 2014 – 2016 membrii grupului infracţional au acordat în mai multe rânduri împrumuturi bănești mai multor persoane, percepând în mod nelegal dobânzi săptămânale sau lunare(procente din sumele împrumutate) și primind de la debitori drept garanție autoturisme de lux sau imobile.

Alături de infracțiunea de camătă, principala infracțiune care a intrat în scopul grupului infracțional organizat, după rafinarea mecanismelor ilicite de realizare rapidă de venituri însemnate, a fost cea de înşelăciune.

Astfel, membrii grupului infracţional organizat, în exercitarea îndeletnicirii lor obişnuite de a obţine venituri prin acordarea de împrumuturi cu dobândă, au pus la punct un întreg sistem de operaţiuni având o aparenţă de legalitate, menite să scadă vigilenţa debitorilor cu privire la scopul real urmărit în activitatea lor.

Toate operaţiunile efectuate au fost de natură să inducă în eroare debitorii prin invocarea pretinsului interes al membrilor grupului de a crea o aparenţă de legalitate a activităţii de acordare a împrumutului cu dobândă. Prin încheierea în acest sens a unui contract autentificat de un notar public, aceștia își atingeau scopul scopul real al activităţii lor care nu era acela de a-şi recupera suma de bani împrumutată şi dobânda convenită ci acela de a obţine un titlu ce putea fi învestit cu formulă executorie, în baza căruia să treacă ulterior la executarea silită asupra bunurilor imobile ale debitorilor, pe care să şi le adjudece beneficiind de concursul strict dedicat în acest sens al executorilor judecătoreşti susţinut de participarea prin persoane interpuse la licitaţiile publice , trucate şi beneficiind totodată de consultanţa juridică a avocatului care s-a erijat într-un veritabil “consigliere” prin furnizarea de sfaturi şi soluţii juridice aparent legale, menite să sprijine realizarea scopurilor ilicite ale grupului infracţional organizat.

În sprijinul înscrierii în tiparul normei de incriminare a infracţiunii de înşelăciune a acţiunilor concertate desfăşurate de membrii grupului infracţional organizat este şi modul în care “creditorii” şi executorii judecătorești înţeleg să treacă la urmărirea bunurilor debitorilor, neexistând nicio diligenţă din partea acestora în scopul identificării altor venituri ale debitorilor sau al urmăririi unor bunuri mobile proprietatea debitorilor.

De asemenea, s-a reţinut că, după adjudecarea unor imobile prin persoane interpuse participante la licitațiile publice organizate în cadrul unor dosare de executare silită, bunurile fiind obţinute prin săvârşirea de infracţiuni , membrii fondatori ai grupului infracţional organizat, beneficiind de ajutorul aderenţilor şi sprijinitorilor acestui grup, toti acţionând în deplină cunoştinţă de cauză, au revândut aceste imobile la prețuri mult mai mari față de prețul de achiziție, obținând astfel venituri însemnate pe care le-a reintrodus în circuitul civil prin acordarea de noi împrumuturi unor terțe persoane, prin încheierea unor contracte de împrumut cu sau fără garanție imobiliară, cu termene de scadenţă foarte scurte de maximum 1 lună, ce au constituit ulterior temei al unor dosare de executare silită, unele dintre imobilele deținute aflându-se încă în proprietatea în fapt și nu în drept a membrilor grupului infracţional.

Până în prezent, la percheziții au fost descoperite importantante sume de bani în valută și monedă națională, autoturisme de lux susceptibile a proveni din activitatea infracțională, precum și documente și înscrisuri cu valoare probantă în cauză.

La sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală vor fi aduse, în vederea audierii, un număr de 37 de persoane.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Tehnic al D.I.I.C.O.T. şi Direcția Operațiuni Speciale.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.

Al doilea comunicat al DIICOT:

Urmare a comunicatului din data de 12.10.2017, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a inculpaţilor:

GHERGHE ADRIAN, PETRE ȘTEFAN, zis FANE, COPCEA DRAGOȘ-TACHE-GEORGE, POPA MIHAIL, ..., MOLDOVEANU ADRIAN-FLORIN, NECULAU DĂNUȚ-DUMITRU, BREAZU GABRIELA-ALEXANDRA, FILIP ILEANA-ALINA, MOLDOVEANU DAN-ION, GHEORGHE MARINEL, TUȚOIU SILVIU-IONUȚ, GUSU DANIEL,POPA DUMITRU-FLORIAN, CREȚU ION VICTOR, BUTURUGĂ MIRCEA-GABRIEL, LUPU DANIEL-COSMIN şi CALOTĂ ADRIAN, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, camătă, înșelăciune, deturnarea licitațiilor publice, abuz în serviciu, spălare de bani.

Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat structura şi ierarhizarea grupului de crimă organizată, cunoscut sub denumirea generică de ”EXECUTORII”, a fost una de natură piramidală, bazată pe relaţii de prietenie , interese comune, rudenie, afinitate şi concubinaj în vârful căruia s-a aflat incontestabil, liderul grupului infracţional recunoscut de către toţi ceilalţi membri, respectiv inculpatul Petre Ștefan, zis Fane.

Iniţierea şi constituirea grupului infracţional organizat a avut loc în cursul anului 2014 când componenţii eşalonului decizional s-au grupat în jurul liderului, recunoscând statutul acestuia, şi totodată şi-au recrutat sau format(specializat) locotenenţii (aderenţii şi sprijinitorii) – componenţi ai eşalonului execuţional.

Începând cu anul 2014, inculpatul Petre Ștefan, administrator al mai multor societăți comerciale a constituit alături de inculpaţii Gherghe Adrian şi Copcea Dragoș Tache George un grup infracțional organizat specializat în comiterea infracţiunii de camătă, respectiv, oferirea cu împrumut a unor sume de bani cu dobândă către terțe persoane aflate, de regulă într-un impas financiar de moment.

Ulterior, pentru a-și asigura veniturile, dar și pentru a avea o pârghie, pentru a crea o presiune psihică asupra debitorilor, sumele de bani oferite cu dobândă erau înscrise în contracte de împrumut cu sau fără garanție imobiliară, ce puteau fi puse în executare silită.

Această opțiune a grupului infracțional organizat a venit și ca o consecință a preluării incriminării infracțiunii de camătă (reglementată iniţial prin Legea 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie), precum și a destructurării unor grupări infracționale organizate de notorietate. Astfel, atât pentru a-și asigura veniturile, precum și pentru a îngreuna o eventuală activitate de cercetare penală, respectiv dovedirea infracțiunii de camătă, persoanele care activau pe această plajă de infracțiuni, au ales, așa cum este cazul și în cauza de faţă, să „mascheze” activitatea de cămătărie în încheierea unor acte notariale de împrumut în care debitorii, având în vedere nevoia stringentă de sume de bani erau convinși să semneze acte notariale în care erau stipulate ca sume acordate cu împrumut de creditori sume mult mai mari decât cele remise efectiv, respectiv sume de bani ce erau compuse din suma reală împrumutată plus dobânda ce trebuia plătită (obiect material al infracțiunii de camătă).

Ulterior, membrii inițiali ai grupului infacțional, format din inculpaţii Petre Ștefan, Zis Fane, Gherghe Adrian şi Copcea Dragoș Tache George au identificat în afară de perceperea dobânzii mascae, o altă metodă de a realiza profituri,de această dată mult mai însemnate, respectiv prin executarea silită a debitorilor chiar imediat după expirarea termenului foarte scurt de restituire a sumelor împrumutate, scopul membrilor grupului nefiind acela de a recupera sumele împrumutate şi dobânzile aferente ci acela de a obţine proprietatea .

Pentru acest lucru a fost nevoie de atragerea în circuitul infracțional a unui nou membru, care să aibă atribuțiile necesare realizării acelui scop, respectiv a inculpatului Popa Mihail, executor judecătoresc, persoană responsabilă cu realizarea efectivă a actelor de punere în executare silită a contractelor de împrumut cu garanție imobiliară.

Astfel, se poate observa o ascensiune fulminantă a executorului judecătoresc Popa Mihail în cadrul grupului infracțional organizat, după momentul aderării sale, acesta ajungând în eșalonul decizional , erijându-şi în unele cazuri chiar rol de coordonator, având ultimul cuvânt în ceea ce privește oportunitatea sau necesitatea unor acțiuni sau inacțiuni menite să apere interesele grupului infracțional organizat.

Inculpatul Popa Mihai, prin cunoștințele sale juridice și calitatea sa de executor judecătoresc a „condus” gruparea infracțională organizată la un alt nivel de realizare a câștigurilor, respectiv de la procente din suma împrumutată (de cele mai multe ori mai mici decât suma împrumutată efectiv), la câștiguri însemnate (obținerea unor profituri de peste 300%), prin punerea în executare silită a contractelor de împrumut, respectiv scoaterea la licitație publică, deturnarea acestor licitații publice și adjudecarea prin intermediari a unor imobile aparținând debitorilor la prețuri de cel mult 30% din valoarea de piață.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că grupul infracţional era structurat pe două paliere, respectiv unul decizional din care făceau parte, în principal, inculpaţii Petre Ștefan, și Popa Mihail, executor judecătoresc, secondați de către inculpaţii Gherghe Adrian şi Copcea Dragoș Tache George precum şi altul execuţional din care făceau parte locotenenţii acestora mai mult sau mai puţin specializaţi în săvârşirea unui anumit gen de infracţiuni.

Schimbările legislative, precum și destructurarea mai multor grupări infracționale ce desfășurau activități infracționale asemănătoare, au condus la modificarea în timp a activităților ilicite a membrilor grupării infracționale, în sensul că, deși în anii 2014 – 2015, inculpaţii Gherghe Adrian şi Copcea Dragoș Tache George figurau ca participanți în cadrul licitațiilor publice, potența financiară actuală precum și încercarea de a da o aparență de legalitate activității infracționale derulate, au condus la modificarea structurii organizatorice a grupului infracțional organizat, în sensul că aceştia au început să atragă noi membri dispuși să adere sau să sprijine grupul infracțional organizat, respectiv pe inculpaţii Gheorghe Marinel, Moldoveanu Dan-Ion, Moldoveanu Adrian-Florin, Gusu Daniel, Popa Dumitru-Florian, Neculau Dănuț-Dumitru, Buturugă Mircea Gabriel, Breazu Alexandra Gabriela, Crețu Victor, Lupu Daniel Cosmin, Oprea Marian cu precizarea că în perioada 2014-2016, aceste persoane au avut aleatoriu calități de „creditori”, ”participanți la licitații publice”, „adjudecatari ai imobilelor vândute în cadrul licitațiilor publice”.

Având în vedere cercul relațional pe care executorul judecătoresc Popa Mihail l-a dezvoltat în exercitarea profesiei, în vederea realizării scopului infracțional al grupului, acesta a cooptat cu ușurință alți membri. Astfel, la gruparea infracțională organizată a aderat inculpatul..., executor judecătoresc în cadrul aceluiași birou de executori judecătorești, precum și personal angajat din cadrul acestui birou.

Totodată, pentru ca cercul infracțional să fie complet au mai fost determinați să adere la grupul infracțional organizat și inculpatul Tuțoiu Silviu – Ionuț, avocat, care avea are rolul de întocmire a actelor ce urmau să fie încheiate cu debitorii și reprezentarea juridică în fața instanțelor de judecată în vederea obținerii încuviințărilor de executare silită, precum și inculpata Filip Ileana Alina, angajată a unui birou notarial, care avea rolul de a perfecta actele notariale încheiate între creditori și debitori, care stăteau la baza dosarelor de executare silită.

Sumele de bani oferite cu ocazia acordării împrumuturilor către debitori proveneau, de obicei, de la inculpatul Petre Ștefan sau erau acordate de către inculpaţii Gherghe Adrian şi Copcea Dragoș Tache George, cu încuviințarea liderului grupului.

În perioada 2014 – 2016, ca şi îndeletnicire în scopul realizării de venituri, inculpaţii au acordat în mai multe rânduri împrumuturi bănești mai multor persoane, percepând în mod nelegal dobânzi săptămânale sau lunare (procente din sumele împrumutate) și primind de la debitori drept garanție autoturisme de lux sau imobile.

De asemenea, s-a reţinut că membrii grupului infracţional organizat, în exercitarea îndeletnicirii lor obişnuite de a obţine venituri prin acordarea de împrumuturi cu dobândă, au pus la punct un întreg sistem de operaţiuni având o aparenţă de legalitate, menite să scadă vigilenţa debitorilor cu privire la scopul real urmărit în activitatea lor.

Toate operaţiunile efectuate au fost de natură să inducă în eroare debitorii prin invocarea pretinsului interes al membrilor grupului de a crea o aparenţă de legalitate a activităţii de acordare a împrumutului cu dobândă. Prin încheierea în acest sens a unui contract autentificat de un notar public, aceștia își atingeau scopul scopul real al activităţii lor care nu era acela de a-şi recupera suma de bani împrumutată şi dobânda convenită ci acela de a obţine un titlu ce putea fi învestit cu formulă executorie, în baza căruia să treacă ulterior la executarea silită asupra bunurilor imobile ale debitorilor, pe care să şi le adjudece beneficiind de concursul strict dedicat în acest sens al executorilor judecătoreşti, inculpaţii Popa Mihail şi ..., susţinuţi de participarea prin persoane interpuse la licitaţiile publice trucate şi beneficiind totodată de consultanţa juridică a avocatului Tuţoiu Silviu Ionuţ care s-a erijat într-un veritabil “consigliere” prin furnizarea de sfaturi şi soluţii juridice aparent legale, menite să sprijine realizarea scopurilor ilicite ale grupului infracţional organizat.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că inculpaţii Popa Mihail şi ... nu au realizat o publicitate efectivă a licitațiilor publice unde aveau interese membri grupului infracțional organizat ci s-au rezumat la transmiterea publicațiilor către părțile implicate, publicitatea pe site-ul registruluniuneaexecutorilor.ro realizându-se de cele mai multe ori în preziua licitației publice, în jurul orelor 16:45, în condițiile în care programul de lucru al unităților bancare se încheie la orele 17:00, împiedicându-se astfel participarea unor terțe persoane, în afara celor care sunt înștiințați prealabil despre acea licitație publică.

De asemenea, s-a reţinut că începând cu anul 2014, după adjudecarea unor imobile prin persoane interpuse participante la licitațiile publice trucate organizate în cadrul unor dosare de executare silită, bunurile fiind obţinute prin săvârşirea de infracţiuni , membrii fondatori ai grupului infracţional organizat, beneficiind de ajutorul aderenţilor şi sprijinitorilor acestui grup, toţi acţionând în deplină cunoştinţă de cauză, au revândut aceste imobile la prețuri mult mai mari față de prețul de achiziție, obținând astfel venituri însemnate ce îşi au originea în lanţul de infracţiuni comise în scop de a da o aparenţă de legalitate.

Ulterior, aceste venituri au fost reintroduse în circuitul civil prin acordarea de noi împrumuturi cu dobândă unor terțe persoane, atestate prin încheierea unor contracte de împrumut cu sau fără garanție imobiliară, cu termene de scadenţă foarte scurte de maximum 1 lună, ce au constituit ulterior temei al unor dosare de executare silită, unele dintre imobilele deținute aflându-se încă în proprietatea în fapt și nu în drept a inculpatului Gherghe Adrian și a celorlalți membri fondatori ai grupului infracțional, respectiv inculpaţii Copcea Dragoș Tache George şi Petre Ștefan.

În cursul zilei de astăzi inculpaţii au fost prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Faţă de alţi 9 inculpaţi procurorii DIICOT-Structura Centrală au dispus măsura preventivă a controlului judiciar.

Facem precizarea că, pe întreg parcursul procesului penal, suspecții şi inculpații beneficiază de drepturile şi garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumția de nevinovăție.

ACTUALIZARE

Articolul a fost actualizat in 19.10.2023, astfel: unul dintre numele din comunicatul DIICOT a fost sters, la solicitarea persoanei respective, conform dreptului de a fi uitat, din Regulamentul european privind protectia datelor personale.