Cazul ROBOR dezvaluie, cum era de asteptat, nu doar incultura financiara a politicienilor si presei economice, ci si a prezentatorilor TV si chiar a profesorilor de economie.

Un prezentator de la televiziunea Realitatea l-a intrebat pe profesorul Cristian Paun de la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucuresti de ce a decis BNR, “in premiera post-decembrista”, sa efectueze injectia de lichiditate pe piata bancara, in urma cu cateva zile, pentru a opri cresterea dobanzilor ROBOR.

Operatiunea efectuata de BNR, denumita repo, nu este insa o premiera ci, dimpotriva, una dintre activitatile de baza ale bancii centrale, prin care furnizeaza bancilor banii de care acestea au nevoie in diverse momente cand se confrunta cu un nivel redus de lichiditati, care determina cresteri ale dobanzilor.

Dobanzile ROBOR, ca si alte dobanzi ale pietelor financiare, precum EURIBOR-ul pentru euro, sunt rezultatul tranzactiilor de pe pietele financiare libere, insa bancile centrale au rolul de a interveni pe aceste piete in momentele de criza, cand apar deficite de lichiditati si dobanzile cresc excesiv sau in vremurile de euforie economica, atunci cand exista exces de lichiditati si dobanzile scad prea mult, cu scopul de a restabili echilibrul.

Dupa cum se vede si in fotografia facuta dupa statistica prezentata pe site-ul BNR, operatiunile tip repo (vezi aici detalii despre operatiunile de piata monetara ale BNR) au avut loc aproape in fiecare din ultimii zece ani, uneori chiar cu o frecventa saptamanala, cu exceptia anului trecut si in prima parte a acestui an, cand bancile nu au mai avut nevoie de bani de la BNR, intrucat piata era inundata de lichiditati, in special datorita relaxarii politicii fiscale, prin care s-a redus TVA-ul de la 24% la 19%, determinand scaderea sub 0 a inflatiei, in paralel cu cresteri de salarii, precum si pe fondul avansului puternic, peste potential, al economiei.

In ultimii ani a existat un excedent de lichiditate, intretinut chiar de BNR, cu scopul de a se diminua nivelul dobanzilor de pe piata bancara, in vederea stimularii creditarii. Astfel ca ROBOR-ul a scazut cu mult sub nivelul normal, cel al dobanzii de referinta a BNR, de 1,75%, ajungand la 0,6-0,7%, urmand astfel inflatia care coborase sub 0. BNR a mentinut insa dobanda de referinta la 1,75%, intrucat scaderea inflatiei era temporara, cauzata in principal de reducerea TVA.

Cum inflatia a revenit recent la 1%, urmand a se apropia de 2% la finalul anului, era normal ca si ROBOR-ul sa o urmeze, asa cum s-a intamplat cand a scazut. Insa din cauza excesului de lichiditate, ROBOR-ul a ramas putin in urma, la niveluri sub 1%, trezindu-se abia in toropeala verii, cand a inceput usor sa creasca spre 1%. (Aici poate ca BNR a gresit, putand dirija o crestere mai din timp a ROBOR-ului, dupa cum recomandase consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru.)

Apoi, valul de frig de la sfarsitul lui septembrie, mai exact drenarea lichiditatilor din sectorul bancar, l-a facut sa salte in cateva zile spre 1,5%, provocand panica, astfel ca BNR a fost obligata sa intervina, pentru ca dobanzile sa nu creasca si mai mult.

BNR a reactionat cu intarziere, dupa cum a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, pentru ca a asteptat ca ROBOR-ul sa ajunga si sa depaseasca nivelul dobanzii de referinta, 1,75%, cu care banca nationala imprumuta bancile prin operatiunile repo, astfel incat acestea sa aiba motive sa recurga la lichiditatile oferite de BNR.

Toate aceste lucruri ar fi trebuit explicate de profesorul Paun la televiziune. In schimb, acesta a sustinut ca prin injectarea de lichiditati s-ar putea produce inflatie!

BNR este de vina pentru cresterea inflatiei?!

Intr-adevar, teoria asta spune: cu cat sunt mai multi bani in piata, cu atat cresc preturile. Insa de la teorie la practica e cale lunga, ba chiar, cum s-a dovedit in ultimii ani, teoria nu se verifica in practica, mai ales in situatii de criza.

Inainte ca marile banci centrale ale lumii, Federal Rezerve si Banca Centrala Europeana, sa recurga, dupa criza din 2008, la asa-zisele masuri neconventionale de politica monetara, dupa ce dobanzile au fost coborate la 0, si anume injectarea de lichiditati in piata (Quantitative Easing - QE), multi economisti au avertizat ca aceasta va avea drept consecinta o crestere a inflatiei.

Dupa cum s-a vazut insa, nu numai ca inflatia nu a crescut, ba chiar a scazut sub 0, la niveluri negative, in ciuda faptului ca bancile centrale au tiparit bani in exces, a caror valoare a atins niveluri istorice record.

Asta pentru ca in perioade de criza, desi exista suficienti bani lichizi, acestia nu sunt pusi in circulatie si astfel nu afecteaza preturile.

Pe de alta parte, bancile centrale au si responsabilitatea de a avea grija ca injectiile de lichiditati pe care le fac sa nu se soldeze cu o febra de inflatie. Mecanismul se numeste absorbtia de lichiditate, iar operatiunile sunt reverse repo, atragerea de depozite si emiterea de certificate de depozit.

“Dam cu o mana si luam cu alta”, cum a explicat guvernatorul Isarescu.

In acelasi timp, trebuie mentionat ca prin operatiunile repo ale BNR, furnizarea de lichiditati se face pe termen scurt, de o saptamana, termen la care bancile trebuie sa inapoieze banii la banca centrala si sa primeasca inapoi titlurile de stat cu care i-au garantat, astfel ca lichiditatile in exces raman in piata doar temporar, fara a avea capacitatea de a produce inflatie.

La fel cum marile banci centrale care au recurs la masurile neconventionale de injectare de lichiditati pe termen mai lung, au inceput procesul invers, de absorbtie a acestora din piata, pe masura ce economia si inflatia cresc.

Trebuie precizat ca postul Realitatea duce de ceva timp o campanie critica la adresa partidului de guvernamant, PSD, si implicit a Guvernului, soldata de multe ori cu derapaje deontologice, precum criticarea nejustificata a diverselor masuri sau declaratii ale politicienilor, doar cu scopul de a-i denigra.

In cazul ROBOR-ului, BNR a fost criticata pentru ca a intervenit pentru limitarea cresterii dobanzilor ROBOR, dupa ce presedintele PSD, Liviu Dragnea, si premierul Dobre au cerut bancii centrale sa ia masuri in acest sens.

Dupa cum am vazut insa, chiar daca interventia BNR a avut loc chiar in ziua in care ministrul Finantelor s-a deplasat la sediul bancii centrale pentru a discuta pe tema ROBOR, aceasta a fost doar o coincidenta, iar BNR ar fi intervenit oricum pe piata, dupa cum a explicat guvernatorul Isarescu.

Insa incat incultura financiara a prezentatorului TV invocata in titlul articolului ar putea fi de fapt o dezinformare facuta cu scopul de a critica BNR pentru ca a reactionat la cerintele liderilor PSD.

In ceea ce-l priveste pe profesorul de la ASE, insa, sugestia acestuia ca interventia BNR ar duce la cresterea inflatiei este, cel putin, inexplicabila.