Mugur Isarescu raspunde diplomatic la asalturile asupra bancii centrale din partea politicienilor, dar si a presei financiare, care au invinovatit-o pentru cresterea dobanzilor ROBOR, cerandu-i sa intervina pentru scaderea acestora, ignorand faptul ca avem o piata financiara libera, guvernatorul BNR sustinand ca nu a simtit o presiune din partea acestora.

Isarescu a subliniat ca independenta unei banci centrale nu inseamna o izolare a acesteia, ci o colaborare cu celelalte institutii ale statului, pentru rezolvarea diverselor probleme: "independenta unei banci centrale sta in capacitatea de a negocia, de a-si spune punctul de vedere si de a-si rezolva problemele comune", a spus guvernatorul BNR, in cadrul unui briefing de presa la sediul bancii centrale.

El insa a mentionat ca legea de functionare Bancii Nationale va trebui modificata, in sensul intaririi independentei acesteia, conform normelor europene. 

Ministrul Finantelor, Ionut Misa, a venit astazi la BNR, pentru a discuta despre evolutia ROBOR, dupa ce ieri seful partidului de guvernamant, PSD, Liviu Dragnea, s-a declarat nemultumit de cresterea dobanzilor, spunand ca trebuie avuta o discutie cu BNR in acest sens.

La randul sau, prim-ministrul Mihai Tudose a criticat BNR pentru cresterea dobanzilor, spunand ca acest lucru a fost cauzat de faptul ca cei de la Banca Nationala nu ar fi fost acasa, iar BNR este “o structura de zei care se ocupa de propria existenta”.

Asta dupa ce Ziarul Financiar titra cu o zi inainte ca ROBOR a crescut pentru ca Isarescu ar fi fost plecat in concediu, iar premierul ar trebui sa-l trimita pe ministrul Finantelor sa participe la sedinta Consiliului de Administratie al BNR. (vezi aici detalii)

Ministrul Finantelor a venit la BNR, dar nu a participat la sedinta Consiliului de Administratie, a precizat Mugur Isarescu, ci s-a intalnit cu conducerea executiva a Bancii Nationale, in frunte cu guvernatorul.

Dupa intalnire, ministrul Finantelor a declarat ca BNR va gasi parghiile pentru reducerea ROBOR-ului, precizand ca majorarea acestuia a fost consecinta reducerii lichiditatii din piata bancara, cauzata, printre altele, chiar de Ministerul Finantelor, care a retras mai multi bani din conturile bancare, in urma cresterii incasarilor la buget. Misa a precizat ca doar din dividendele speciale platite de companiile de stat s-au incasat peste 500 milioane lei, urmand sa fie incasate in total 1,2 miliarde lei.

"Participarea mea la BNR a constat în a discuta strict tehnic despre situația existentă astăzi, despre ce se întâmplă azi, despre evoluția ROBOR-ului și de a vedea care este pentru viitor cea mai bună abordare de a împleti politica fiscală cu politica monetară, pentru a crea în piață o stabilitate cât mai bună și a face ca lucrurile să fie mai stabile pentru cetățeni, pentru cei care iau credite de la bănci, pentru cei care au de plătit rate. Pe partea de politică fiscală sunt două elemente: elementul legat de venituri, care înseamnă o absorbție de lichiditate din piață, și totodată un element de infuzie de capital în piață prin cheltuirea banilor publici la nivelul tuturor ordonatorilor de credite. Noi vom încerca să colaborăm din acest punct de vedere și mai mult decât am făcut-o până acum, pentru că a fost o colaborare și există mai multe comisii în care activează atât reprezentanți ai BNR, cât și reprezentanți ai Ministerului de Finanțe. Cu siguranță există soluții și, dacă urmăriți, veți vedea că deja dobânda overnight a scăzut. Numai pe baza unor discuții și a unei comunicări s-au produs niște efecte. Sunt convins că deciziile care vor fi luate la nivelul Consiliul de Administrație al BNR vor fi influențe pozitive la nivelul pieței", a declarat Ionuț Mișa, citat de Agerpres.

Dupa vizita ministrului Finantelor, BNR a gasit parghiile de care vorbea ministrul Finantelor, adica o operatiune tip repo, prin care a injectat in piata bancara o suma mare, de 9,3 miliarde lei, pentru a reduce nivelul dobanzilor ROBOR. (vezi aici detalii)

Efectul urmeaza a se vede maine, a precizat ulterior guvernatorul Isarescu, intrucat astai ROBOR la 3 si 6 luni a continuat sa scada, in timp ce dobanzile la o zi s-au plafonat.

A fost o coincidenta vizita ministrului Finantelor la BNR si operatiunea repo?

Se pune, asadar, intrebarea, daca BNR a fost influentata de politicieni sa intervina pe piata monetara sau operatiunea repo si vizita ministrului Finantelor a fost o coincidenta.

“Coincidenta...ca sa nu spun ghinion, ce sa facem?!”, a raspuns Mugur Isarescu, la intrebarea pusa de Bancherul.ro. “Mai trebuie sa va spun ceva: decizia s-a luat ieri. Cam asa se intampla. O sedinta de politica monetara e precedata de un comitet de politica monetara, cu directorii. Acolo, dupa ce ne-am uitat cu atentie la toate cifrele am ajuns la concluzia ca nu e ceva temporar, e mai de durata. Deci nu are legatura, a fost o simpla coincidenta”.

- Dar de ce nu a injectat BNR lichiditati mai devreme?

Mugur Isarescu: Intrebarea este foarte buna. Platile la impozite, mai ales la corporatii, incep in jurul datei de 25 ale lunii, adica saptamana trecuta (cand au inceput sa creasca dobanzile n.r.). Si atunci incepe si noua perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii. Avand o flexibilitate, pentru ca bancile nu trebuie sa tina in fiecare zi cei 8% (din depozite), bancile realizeaza si ele deficitul de lichiditate cu o anumita intarziere, de 1,2,3 zile, asa cum constatam si noi. Noi facem trei lucruri ca sa constatam acest lucru: 1. facem calculele noastre; 2. facem un tur de piata, in care vorbim cu bancile si 3. ne uitam, unde credeti? La dobanda! Pentru ca daca dobanda nu creste inseamna ca nu e deficit de lichiditate. Si la intrebarea dumneavoastra, de ce acum si nu mai devreme: daca dobanda pe piata monetara era 1% si noi dam bani cu 1,75%, cine venea sa ia bani? Deci trebuia ca acest al treilea indicator sa ajunga in apropierea ratei de politica monetara (1,75%). Si el sa ne convinga (sa efectuam injectia de lichiditate n.r.). Acesta a fost si unul dintre elementele discutate cu domnul Ministrul de Finante.”

Mugur Isarescu a vorbit chiar la conferinta de presa precedenta, din august, despre riscul mentinerii unei lichiditati in exces pe piata si implicit o dobanda cu mult sub cea de politica monetara, anticipand, probabil, situatia din prezent.

Anticipatia nu a fost insa suficient de precisa pentru a evita criza de lichiditati din prezent. BNR ar fi trebuit sa inceapa procesul de majorare a dobanzii ROBOR, prin restrangerea treptata a lichiditatii din piata, mai devreme decat mijlocul lunii august, cum s-a intamplat in realitate.

Lucian Croitoru avertiza intr-un articol de anul trecut ca majorarea dobanzii ROBOR trebuie facuta din timp. (vezi aici detalii)

Dar BNR se pare ca a fost incurcata destul de mult de politica fiscala a Ministerului Finantelor, care a scos din piata mult mai multi bani decat se asteptau chiar ei, dupa cum a precizat guvernatorul.

Independenta bancii centrale inseamna capacitatea de a negocia cu Guvernul

- Considerati ca prezenta ministrului Finantelor este o presiune a politicului la adresa independentei Bancii Nationale? l-am intrebat pe guvernator.

Mugur Isarescu: “Legea (Statutul BNR) are un articol care prevede aceasta prezenta chiar la nivelul unei sedinte de Consiliu, fara drept de vot. Este adevarat ca intrarea in Uniunea Europeana in 2007 si ulterior aderarea la zona euro va face imperios necesara schimbarea legii noastre. Dar nu in directia in care s-a discutat in trecut in Parlament, ci in directia cealalta, spre Uniunea Europeana. Acest articol va disparea, in mod clar. Insa prezenta ministrului Finantelor aici a fost sub forma unei discutii pur tehnice. Eu i-am spus dansului urmatorul lucru, pe care-l fac public. Atunci cand mi-am inceput cariera, in 1991, una dintre primele discutii tet-a-tet le-am avut cu o personalitate a vremii, care a ajuns primul presedinte al Bancii Centrale Europene: guvernatorul bancii Olandei de atunci, Duisenberg. Iar dansul mi-a vorbit despre cum intelege independenta bancii centrale. Era in 91, cand erau putine banci centrale independente, printre care Bundesbank. Banca Frantei era sub guvern, Banca Angliei erau sub guvern. Deci miscarea spre independenta bancilor centrale s-a intamplat atunci, in anii 90. Banca Olandei, ca si Bundesbank, avea regim de independenta. Iar el mi-a spus: in fiecare luni iau breakfast-ul cu ministrul de Finante. Domnule Guvernator, mi-a spus el, sa nu intelegeti independenta bancii centrale ca o izolare, undeva! Independenta unei banci centrale sta in capacitatea de a negocia, de a-si spune punctul de vedere si de a-si rezolva problemele comune. A fost un sfat bun!”

Guvernatorul a mai vorbit despre acest sfat primit de la Wim Duisenberg in luna iulie, cand s-a spus ca de la unii membri ai conducerii BNR, printre care Florin Georgescu, a pornit ideea impozitului pe cifra de afaceri, pe care Guvernul avea de gand sa-l introduca, dar la care a renuntat intre timp.

Si atunci Isarescu a subliniat ca BNR are o colaborare permanenta cu Ministerul Finantelor, “insa asta nu stirbeste cu nimic independenta bancii centrale: ne expunem punctele de vedere, ne exprimam opiniile, inseamna chiar mai mult decat slabirea independentei, inseamna intarirea independentei bancii centrale, atata vreme cat punctele noastre de vedere sunt luate in considerare, daca sunt luate in considerare”. (vezi aici detalii)

- Deci raspunsul este da sau nu?

Mugur Isarescu: “Bineinteles ca nu a fost niciun fel de presiune! Ma vedeti chiar asa usor de presat?!”

"Nu vindem iluzii populatiei: s-a iesit din perioada dobanzilor foarte scazute"

- Dupa interventia BNR de furnizare de lichiditati, dobanzile vor scadea din nou la 0,7% sau se vor mentine la 1%?

Mugur Isarescu: “Nu, aici e foarte clar. Nu vindem iluzii populatiei. S-a iesit din perioda dobanzilor foarte scazute, apropiate de 0 peste tot in lume, unii mai rapid, altii mai putin. Deci nu le mai vedem acolo. Avem si o alta rata de inflatie, care se va duce undeva spre 2% la finalul anului. Dobanzile se vor plimba in acest interval al dobanzilor BNR. Noi mai avem o sedinta in acest an, vom mai reduce o data intervalul, iar dobanzile cred ca vor mai scadea doar usor sub 1%, dar tot in interval, daca vom mai avea excedente de lichiditate, dar nu stiu in ce conditii ar putea sa apara. Poate doar daca se schimba sentimentul despre Romania, sa vina din nou foarte multe capitaluri...visez si eu acuma...”

Guvernatorul a precizat anterior ca una dintre cauzele reducerii lichiditatilor din piata bancara a fost si iesirile de capital strain din tara, pe fondul inrautatirii climatului economic.

- Cu alte cuvinte aceasta crestere a ROBOR din ultima perioada este o tendinta normala.

Isarescu: “Eu nu pot sa folosesc acest cuvant. Pentru ca la o opinie publica atat de inflamata sa spui ca o crestere de dobanda este ceva normal nu da bine.”