“Bancile au prins momentul cand Isarescu este in concediu: Dobanda Robor a urcat cu 17% peste noapte fata de valoarea de ieri, la un nou maxim record”, titra joi Ziarul Financiar pe site-ul sau, zf.ro. (vezi foto)

“Cred că colegii noștri sau care ar trebui să fie colegii noștri, ai românilor, de la Banca Națională au fost plecați de acasă", a declarat, a doua zi, vineri, prim-ministrul Mihai Tudose.

“BNR ar trebui să aibă grijă să nu crească dobanda și să nu lase niște actori să se joace pe această temă", a adaugat premierul, care vrea sa se intalneasca cu conducerea BNR pentru a vedea “daca BNR mai este Banca Națională a României sau o structură de zei care se ocupă de propria lor existență, foarte bună de altfel".

Este cel putin surprinzator, poate chiar socant pentru cei cu studii superioare, sa constate ca un ziar financiar si premierul Romaniei cred ca dobanzile pietei interbancare sunt dictate de catre guvernatorul BNR.

Nu ne mai aflam de mult in anii de dupa 1990 sau 2000, cand tara noastra se afla intr-un stadiu de tranzitie de la economia comunista la cea de piata, cand pietele financiare inca nu functionau normal si erau determinate de stat si autoritati. Suntem deja la 10 ani dupa aderarea la Uniunea Europeana si adoptarea legilor unei economii de piata libere.

Cu toate acestea, un ziar de prestigiu si premierul Romaniei cred ca dobanzile Robor au crescut pentru ca guvernatorul BNR a fost in concediu.

Pe premier il putem intelege, pentru ca face parte dintr-un partid social democrat (PSD) de stanga, care sustine un control si o interventie puternica a statului in economie, iar unii membi de moda veche ai PSD inca mai cred ca piata financiara a dobanzilor nu este libera, la fel cum nu sunt nici preturile in general, care pot fi stabilite de stat, ca pe vremea lui Ceausescu.

Dar cand presa insasi, si aceea de specialitate, induce ideea ca dobanzile cresc pentru ca nu e Isarescu la butoane, asadar nici gand de piata libera, atunci te indrebi daca nu cumva mai avem nevoie de inca 20 de ani pentru a intra cu adevarat in Europa si pentru a adopta moneda euro.

Intr-adevar, dobanzile sunt influentate de BNR, prin mai multe instrumente, precum dobanda de referinta sau managementul lichiditatii, insa nu pe termene scurte, de pe o zi pe alta sau de pe o saptamana pe alta, ci pe termen lung, in functie de evolutia economiei si a inflatiei.

Este normal ca dobanzile sa inceapa sa creasca si se stie deja de ceva vreme ca atat BNR, cat si alte banci din regiune, se pregatesc de un nou ciclu de intarire a politicilor monetare, adica de crestere a dobanzilor.

Dobanda EURIBOR a inceput sa creasca, treptat, de la mijlocul lunii august, cand era la un nivel de 0,87%, ajungand la 0,91% la sfarsitul lunii august si 1% la mijlocul lunii septembrie, asadar cu cateva puncte de baza (0,01%-0,02%).

Tendinta clara de crestere a dobanzii erau un indiciu destul de clar ca BNR pregateste astfel primul pas pentru inasprirea politicii monetare, dupa cum am explicat aici, informatie confirmata ulterior atat de analisti cat si de reprezentanti ai BNR.

In ultimele trei zile ale lunii, insa, a avut un ritm de crestere mult mai mare, de doua puncte de baza, sarind de la 1,14% in 26 septembrie la 1,25%, 1,46% si 1,58% in urmatoarele doua zile.

Cauza pentru aceasta crestere mai puternica a fost explicata de economistii bancilor, care au presupus ca este vorba, in principal, de devalorizarea leului, in acord cu tendintele regionale dar si cu tensiunile politice si fiscale interne, si posibila interventie a BNR pe piata valutara, pentru a nu lasa leul sa treaca de pragul psihologic de 4,6 lei. (vezi aici detalii)